Dupa cum este cunoscut, fenomenul de migratie caracteristic inceputului secolului 21 comporta deplasarea unor mari mase de oameni din zonele defavorizate social, politic si economic spre tarile dezvoltate ale lumii. Din punct de vedere strategic, migratia spre Europa se desfasoara pe doua directii bine definite.
Ruta africana isi are originea in tarile musulmane sub-sahariene (Chad, Niger, Mali, Sudan, Ethiopia, Eritreea, Somalia) continuadu-se spre porturile libiene de la Marea Mediterana. In continuare,alaturi de alte mii de arabi nord-africani, urmeaza traversarea Marii Mediterane spre insula Sicilia finalul fiind debarcarea in Italia peninsulara. Este considerata ruta cea mai periculoasa datorita dificultatii itinerariului -traversarea Pustiului Sahara pe sute de km urmata de folosirea unor ambarcatiuni precare, primitive si supraaglomerate in tentativa de traversare a Marii Mediterane. Conform statisticilor italiene, pana la mijlocul anului 2015aproximativ 500.000 de emigranti au reusit performanta sa intre in Europa folosind acest traseu,iar alte cateva mii au avut un sfarsit tragic, pierzand-si viata.
Ruta balcanica,considerata mult mai sigura, porneste in special din doua tari afectate de criza razboiului-Irak si Siria. Ajunsi in Grecia,venind pe ucat dinspre Turcia sau pe mare din Siria, zecile de mii de emigranti urmeaza un traseu de traversare a Peninsulei Balcanice de la sud spre nord.
Incapacitatea tarilor europene considerate de „ transit” de a opri sau in ultima instanta cel putin de a monitoriza coloanele imense de participanti la acest adevarat exod contemporan , a devenit un fapt real.
Simtindu-se realmente asediata ( cu un ritm de aprox.2.000 emigranti pe zi), la 20 August 2015, guvernul Macedoniei a instituit starea de necesitate, armata si politia primind dreptul de a interveni in forta pentru pastrarea ordinii si protejarea populatiei,dar si pentru oprirea migratiei la granita cu Grecia. Dupa doar doua zile, acelasi guvern a anuntat oficial colapsul total al masurilor luate. Mii si mii de refugiati au luat practic cu asalt dispozitivele fortelor de ordine,continuindu-si nestingherite drumul spre Serbia.
Depasita fiind de situatie,Macedonia a fost nevoita sa-si deschida total frontierele in fata valurilor successive de refugiati.
Odata ajunsi in Serbia, calatoria emigrantilor spre Europa occidentala este mult mai sigura si simplificata datorita politicii de incurajare si sustinere, cel putin voalata oferita de guvernul de la Belgrad. Imbarcati pana la refuz in trenurile care tranziteaza Macedonia si Serbia, miile de emigranti ajung in final la granita cu Ungaria.
Recent un grup de observatori afiliati la cateva organizatii europene de monitorizare a fenomenului de migratie au inteprins o vizita de documentare in zona orasului Subotica, in apropierea frontierei cu Ungaria. Relatarile acestora a scos in evidenta un fenomen neasteptat: daca la nivel de guvern si presa oficiala se anunta masuri drastice impotriva traficului clandestin de persoane, la nivel local sau regional lucrurile sunt diferite. Realitatea demonstreaza existenta unui sentiment de incurajare, cel putin tacit din partea unui insemnat segment al populatiei autohtone. Motivul este foarte clar: PROFITUL FINANCIAR!
Iata in continuare mesajul scurt al jurnalistului Nemanja Rujevici din orasul sarbesc Subotica adresat unui post de radio german :
„Armata ungara construieste de zor la granita cu Serbia un zid care ar trebui sa impiedice accesul refugiatilor din sud.Nu pare insa un obstacol de netrecut. Money,Money,Money melodia formatiei ABBA este din nou la moda.Este ferdonata de ambele parti ale frontierei.”
Desigur, acest mesaj concis are un anume subinteles.Despre ce este vorba. Traficul masiv si constant de deplasare a migrantilor a condus spre posibilitatea realizarii unui adevarat boom financiar pentru anumite segmente ale populatiei locale.Un prim exemplu-imbarcati peste capacitatea admisibila in trenurile care fac zilnic legatura intre Macedonia si nordul Serbiei, angajatii transporturilor accepta la intelegere cu migrantii ,recompense pentru a facilita deplasarea la destinatie in bune conditiuni.
Sositi in gara din Subotica, emigrantii sunt intampinati de catre o adevarata „armata” de taximetristi. Acestia, sub ingaduinta autoritatilor locale, preiau miile de emigranti si le faciliteaza deplasarea spre frontiera cu Ungaria, bineinteles contra cost: intre 60 si 100 de Euro de persoana. Exprimarea plastica a unui pensionar din oras, venit la gara pentru a vedea la fata locului minunea cu venirea atator oameni din tari indepartate, a devenit titlu de referinta pentru unele articole aparute in presa locala.
„Aici la noi,la Subotita toata lumea face taximetrie,si de dimineata pana seara.”
O alta categorie care profita de pe urma renumitului gard de protectie ridicat de partea maghiara sunt comerciantii de articole din fier- instrumentele de taiat sarma sunt la mare cautare in aceste zile.
Aflata la marginea orasului, inspre Ungaria,fosta Fabrica de Caramida este punctul terminus al calatoriei prin Balcani. Pana la intrarea in Europa Unita mai sunt doar 4-5 kilometri.
Deplasarea din zona orasului Subotica spre frontiera este atent supravegheata de organele politiei rutiere. Acestia opresc fiecare masina pentru verificare si percep pentru libera trecere spre frontiera o taxa de aproximativ 100 Euro de persoana.
La Fabrica de Caramida se face ultima triere a emigrantilor si aceasta pe criterii financiare. Sosesc nestingheriti din Ungaria cu informatii platite dar precise (privind locul si timpul optim de trecere), asa zisele „calauze” -emigranti mai vechi stabiliti cu permisiune temporara in zona. Acestia fac primele oferte: pentru cei dispusi sa platesca cel putin 1.000 Euro de persoana se ofera o garantie aproape sigura de trecere a frontierei prin locuri bine stabilite.Pentru migrantii fara bani exista variante mai ieftine dar mai dificile: pentru 50-100 de euro,refugiatii sunt condusi la locuri mai slabe din gard si lasati sa traverseze singuri.
Referitor la situatia de criza creata in partea de sud-est a Uniunii Europene, declaratia preotului Tibor Varga din Subotica care ofera asistenta alimentara refugiatilor, este cat se poate de sugestiva:
„ Refugiatii vorbesc foarte mult despre gardul de sarma. Oamenii acestia insa sunt foarte hotarati sa treaca dincolo.S-au confruntat in viata lor cu probleme si mai mari. Faptul ca au facut mii de kilometrii prin Sahara sau au calatorit sute de mile peste Marea Mediterana cu scopul precis de a se aseza in Europa este o marturie .Pana acum gardul de sarma ghimpata si-a dovedit eficienta doar cand vine vorba de caprioare !”