Răspunsuri Pentru Viață – Profeția celor 70 de săptămâni din cartea Daniel – Partea 2

iacob-berghianu

Cititi / vizionati prima emisiune-

  1. Raspunsuri Pentru Viață – Profeția celor 70 de săptămâni din cartea Daniel Partea 1

95 – Raspunsuri Pentru Viață –

Profetia celor 70 de saptamani din cartea Daniel_2

”O analiză istorică şi exegetică” a uneia dintre dintre cele mai importante profeții din Vechiul Testament,
„Cele şaptezeci de săptămâni” din cartea profetului Daniel, capitolul 9:24-27

 

Vezi acest document pe Scribd

VIDEO by Credo TV

Andy Olariu – Despre homosexualitate – partea 2 (2 August, 2015)

Biserica Ekklesia, Arizona (02.08.2015).
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Andy Olariu – Despre homosexualitate

Partea 2

Oamenii acestia nu actioneaza numai din punct de vedere legal. Ci, ei vor mai mult ca si orice sa compromita societatea. Si dupa ce compromit societatea, sa compromita  si biserica. Am spus si o mai repet inca odata, daca glasul bisericii  nu se aude in societate, va veni vremea cand glasul societatii se va auzi in biserica si ne vor trasa ei directiile, pe unde sa mergem. De aceea, biserica este datoara sa cunoasca adevarul si sa proclame adevarul.

Acum, as vrea sa ne apropiem de Cuavantul lui Dumnezeu, sa vedem ca orice erezie care a aparut vreodata face aluzie la Scriptura si sa-i vedem pe acesti oameni, ca vin sa compromita biserica. Primul argument pe care-l avem noi ca homosexulaitatea este un pacat si n-are ce sa caute in biserica este de la Geneza 19:1-19….

Aici si partea 1, care a mai fost postata saptamana trecuta…

Andy Olariu – Despre homosexualitate

Partea 1

Andy Olariu Va spun de ce tin neaparat acest subiect.

  1. In primul rand, Scriptura vorbeste despre el.
  2. In al doilea rand, nu numai Scriptura vorbeste despre el, ci si societatea vorbeste despre el si acest subiect, despre homosexualitate, ne afecteaza intr-un mod direct. Si va spun si de ce.

Istoria ne dovedeste acest lucru. Vom vorbi despre temelia relatiilor homosexuale. Pe ce se bazeaza ei  cand vin inaintea noastra cu astfel de argumente. Al doilea lucru pe care-l vom discuta este temelia relatiilor heterosexuale, adica dintre un barba si o femeie si ce au la baza ele. Vedem ca sunt, intr-un mod foarte agresiv si pe buna dreptate sunt agresivi, deoarece sunt o minoritate si doresc sa impuna. Nu-i prima data de-alungul istoriei cand noi le experimentam ca biserica aceste lucruri….

Un slide din slideshow-ul folosit la acest mesaj:

Argumente antropologice:

  1. Practic de la inceputul umanitatii, casatoria a fost piatra de temelie a structurii societatii umane.
  2. Antropologul britanic J D Unwin a studiat 86 de culturi civilizate si necivilizate, ce au acoperit o perioada de cinci milenii si a descoperit ca cele mai prospere culturi au fost acelea care au mentinut o etica maritala puternica.
  3. Fiecare civilizatie care a abandonat aceasta etica, inclusiv imperiile roman, babilonian si sumerian, au decazut la scurt timp dupa liberalizarea practicilor sexuale.

CONCLUZIE: O societate civilizata si productiva  nu va rezista mult daca adultii isi abandoneaza copiii si unul si pe altul, ca sa isi urmeze dorintele in afara casatoriei.

Veti gasi mai multe slide0uri informative in mesajul de 78 de minute.

Biserica Ekklesia, Arizona (26.07.2015) (78 minute)

Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Puterea rugaciunii – Elisabeta Ton – partea 2-a

Elisabeta Ton

Vezi si doua articole recente – de la fiica sorei Elisabeta si Iosif Ton aici 

VEZI / Citeste Partea I-a aici –

– Puterea rugaciunii – Elisabeta Ton Partea 1-a – Un fragment din partea 1-a

~Am mers cu masina si ne-au oprit niste flacai la un raulet. Eram cu sofer si eu eram cu Iosif in spate. Au venit din ambele parti si s-au uitat baietii in masina si au dat (s-au tras) inapoi. Si m-am uitat la Iosif: „Oare ce au vazut?” Ne-au salutat si ne-au lasat sa trecem.”

Cateva fragmente din episodul de fata, Elisabeta Ton:

„Este adevarat ca in 1981 a trebuit sa plecam. Sa stiti ca a fost dureros pentru noi toti. Dora a plans mult. Eu am plans. A fost grea despartirea, foarte grea- de biserica, de frati. Familia [noastra] a fost biserica. Niciodata n-am asistat la o jale  atat de mare si de la atatia oameni, cati au fost in biserica aceea in Oradea cand am plecat. Biserica era arhiplina cand noi ne-am luat la revedere. Si am plecat.”

Eram in America. O duceam pe Dora la scoala, eram foarte trista. Stateam foarte aproape si veneam pe jos de la scoala. Treceam peste campusul de la Colegiul de la Wheaton. Si ma uitam spre cer si ziceam: „Doamne, de ce ne-ai adus aicea?” Si Dumnezeu mi-a spus: „Si aici tot Eu sunt Dumnezeu.” Si a fost ca si cand….. „Asta vreau, cu Tine vreau sa fiu.”

Si i-am spus lui Iosif in drum spre Deva: „Roaga-te si cere de la Domnul calauzire. Incepe scoala si nu poti sa fi si pe drumuri si la scoala. Si in biserica. Nu poti, nu se poate.” Si s-a rugat Iosif. Si am simtit ca rugaciunea lui a fost dintr-adevar din toata inima, cu toata seriozitatea a pus problema in fata Domnului: „Doamne, ce vrei sa faci, aia facem.” Asa am fost de linistita. Am avut pace. „Acuma, Domnul ne va spune.” Ei, in ziua aceea, cand ne-am intors la Oradea, dupa masa, Domnul i-a vorbit. Inainte sa mearga el sa predice, Domnul i-a vorbit: „Iesi din biserica si du-te in toata tara.”

Puterea rugaciunii – Elisabeta Ton – partea 2-a

Interviu realizat de Mirela Petan.  VIDEO by Alfa Omega TV

Elisabeta Ton:

Photo captura youtube

Iosif Ton – Photo captura youtube

Ce sa spun? Mari sunt lucrarile lui Dumnezeu. Mari si minunate. Si cand te increzi in El, chiar daca treci prin situatii in care zici: „Oare unde voi sfarsi? Oare ce se va intampla? Nu-i cazul sa-ti pui problema. Cu Dumnezeu esti totdeauna biruitor. Este adevarat ca in 1981 a trebuit sa plecam. Sa stiti ca a fost dureros pentru noi toti. Dora a plans mult. Eu am plans. A fost grea despartirea, foarte grea- de biserica, de frati. Familia [noastra] a fost biserica. Niciodata n-am asistat la o jale  atat de mare si de la atatia oameni, cati au fost in biserica aceea in Oradea cand am plecat. Biserica era arhiplina cand noi ne-am luat la revedere. Si am plecat.

Eram in America. O duceam pe Dora la scoala, eram foarte trista. Stateam foarte aproape si veneam pe jos de la scoala. Treceam peste campusul de la Colegiul de la Wheaton. Si ma uitam spre cer si ziceam: „Doamne, de ce ne-ai adus aicea?” Si Dumnezeu mi-a spus: „Si aici tot Eu sunt Dumnezeu.” Si a fost ca si cand….. „Asta vreau, cu Tine vreau sa fiu.” Ei, am inceput sa scriu scrisori si mi-au spus surorile ca erau citite in biserica. Domnul mi-a dat o bucurie de-a scrie, ca ziceau ca sunt epistole. Si le citeau in biserica si se bucurau. A fost o comunicare intre noi si cateva familii la care trimiteam direct scrisorile. Dar, dupa aceea a trebuit sa intrerup pentru ca erau probleme.

Activitatea noastra in Statele Unite din vremea aceea a fost binecuvantata de Dumnezeu din toate punctele de vedere. Iosif a inceput sa vorbeasca la Europa Libera. Apoi, Societatea Misionara a avut o editura si noi am tradus carti pentru Romania si pentru studiile biblice samd. Deci, Domnul ne-a dat de lucru din plin.

In 1989 cand a fost revolutia in tara, parca ti-e si greu sa spui, dar Dumnezeu asa a ingaduit. Ca El stie de ce au fost momentele acelea teribile cand cei care au fost pana atunci dictatori au sfarsit cum au sfarsit. Dar Iosif, imediat a venit incoace, in Romania. Eu primeam acasa telefoane si din Austria si din Anglia sa nu vina Iosif. A fost foarte greu. Ce se va intampla? Insa Domnul m-a intarit si mi-a spus: „Eu sunt Dumnezeu.” Iosif a facut multe calatorii in primele luni din 1990. Si odata cand a venit si ne-a adunat pe toti la birou si ne-a povestit cum a avut o adunare de la toate 3 cultele si acuma va fi un congres a toate cultelor care va infiinta si va lua nastere- Alianta Evanghelica. Dupa aceea, alte lucruri pe care deja el le avea in gand, si pentru scoli si pentru Institut. Deasupra capului lui am vazut harta Romaniei. Dar foarte interesant, am  vazut parca si iarba si muntii si mana lui Dumnezeu peste Romania. Cand am vazut, am zis: „Pai, daca Dumnezeu este acolo si locul nostru este tot acolo.” Si i-am spus atunci lui Iosif: „Iosif, dar noi trebuie sa fim acolo. Noi mergem.” Pana atunci, ziceam: „Mai Iosif, Dora inca-i la scoala. Ce facem? Nu putem pleca.” Atunci, am uitat si de scoalasi de orice. Am zis: „Gata. Noi trebuie sa plecam. Asa ne-am intors repede.

Au fost 4 ani de lucru intensa- Societatea Misiunii, Institutul, scolile- infiintarea scolilor. Toata lumea stie cate lucrari s-au facut. Au trecut 4, 5, 6 ani, cand Iosif a simtit nevoia sa faca o calatorie in si prin tara, de la o biserica la alta. Mergand asa am vazut nevoia din tara. Fratii, surorile plangeau: „Frate Iosif, veniti. Dar, mai veniti.” Am vazut ca nu ajunge doar o zi, doar o duminica sau o vineri seara. Nu-i destul. Si i-am spus: „Iosif, gandeste-te. Oare nu vrea Dumnezeu sa te faca misionar in Romania?” „Nu ma face Dumnezeu as umblu pe coclaur la varsta asta.” Alta data, i-am zis iarasi acelasi lucru si zice el: „Da, sunt altii mai tineri.” Zic, „Dar, tu esti copt.” Si zice el: „Asa-i.”

Si s-a intamplat ca in (nu stiu) 20 sau 22 octombrie, 1996, mergeam la Deva, dimineata. Eu conduceam si i-am spus: „Te rog frumos sa te rogi.” Vreau sa mentionez ca de 2 sau 3 ori maximum i-am spus lui Iosif: „Gandeste-te.” Pentru ca eu simteam ca intr-acolo ne duce Dumnezeu. Si am zis: „Oare cum o sa fie? N-o sa fie greu?” Dar, totusi, pentru ca aveam sentimentul acesta, am zis: „Daca asta va fi sa fie, e bine. Nu-i nimic, daca El vrea.” Si i-am spus lui Iosif in drum spre Deva: „Roaga-te si cere de la Domnul calauzire. Incepe scoala si nu poti sa fi si pe drumuri si la scoala. Si in biserica. Nu poti, nu se poate.” Si s-a rugat Iosif. Si am simtit ca rugaciunea lui a fost dintr-adevar din toata inima, cu toata seriozitatea a pus problema in fata Domnului: „Doamne, ce vrei sa faci, aia facem.” Asa am fost de linistita. Am avut pace. „Acuma, Domnul ne va spune.” Ei, in ziua aceea, cand ne-am intors la Oradea, dupa masa, Domnul i-a vorbit. Inainte sa mearga el sa predice, Domnul i-a vorbit: „Iesi din biserica si du-te in toata tara.” Si asa am plecat in toata tara. Vreau sa va spun ca au fost niste ani extraordinar de bogati pentru noi si am invatat foarte mult. Si vreau sa va spun ca peste tot unde ne-am dus, ne-am bucurat. Oriunde m-am dus, oriunde am intrat in casa am spus: „Doamne, ce vrei sa ma inveti aici? Vreau sa invat sa ma ajuti sa fac ceea ce este voia ta sa fac.” Am avut timp foarte binecuvantat.

Din perioada aceea, el a inceput sa intre, dupa ce a devenit studiile acelea biblice: Umblarea cu Dumnezeu. Va dati seama, incepea o saptamana, trei ore in fiecare seara si ziceau la inceput fratii: „Ce o sa fie in fiecare seara timp de 3 ore? Ce o sa ne tot spuna in 3 ore?” Si apoi ziceau fratii: „Frate Ton, pana la miezul noptii daca vrei… putem sta.” Deci, a fost o lucrare extraordinara. Am simtit ca ne-am imbogatit noi. Bineinteles ca a fost mare bucurie peste tot. Nu este mai mare bucurie decat sa-L lasi pe Domnul sa-Si faca voia Lui in viata ta. Si ceea ce are El pentru tine, tu n-ai putea niciodata sa-ti faci, oricat te-ai stradui. Dar, tu nu ai putea nici munci, nici sa acumulezi, nici sa castigi tu singur bucuriile care ti le poate da El in implinirea, in slujirea fratilor, a surorilor. Domnul m-a chemat si am avut privilegiul si harul  sa pot avea partasie cu surorile. A fost mare binecuvantare. M-am bucurat nespus de mult.

Cand mergeam undeva… si asta a fost lucru important. Eu conduceam masina mai mult pentru ca imi placea. Pe mine nu ma oboseste condusul la masina si pe el il oboseste. Dar, Domnul a avut grija ca pentru aceste calatorii sa-mi dea bucurie. Si eu in aceste calatorii, sa nu ma stresez, sa nu ma tem, sa am bucurie deplina, erau de multe ori situatii ca eram asa de fericita la volan ca saream in sus la volan. Mi-a zis: „Draga mea, tu esti la volan, ai grija. Nu mai salta. Stai linistita.”

Nu de mult, am fost la Bucuresti, cand intr-o anumita situatie, fara controlul nostru, ceva s-a facut fara ca sa fim intrebati daca e bine sau nu, ceva care ar fi fost o mare amenintare. Si era noaptea. N-am putut sa dorm. S-a pus o teama, o frica peste mine, incat am simtit ca nu se poate si m-am dus la el si l-am trezit.  Si zice catre mine: „Ce te-a apucat acuma frica, asa dintr-o data? Pana acuma, tu ai fost tare, nu ti-a fost niciodata frica. Ce te-a apucat frica asta?” Am zis: „Bine. Bine, Iosif. Eu ma rog.” Si el era in pat, eu pe genunchi langa el, langa pat. Si am zis: „Doamne, vreau sa stiu daca mana Ta este aici in situatia asta. Ca daca-i mana Ta, eu ma incred in mana Ta, orice ar veni.” Asa m-am rugat. M-am ridicat si am vrut sa merg pana la baie. Cand eram in usa, mi-a vorbit Domnul: „Cum ai putea sa crezi ca lucrul acesta ar fi putut trecut cu vederea de la Mine? Eu sunt in aceasta lucrare.” Ca de obicei, cand Domnul iti vorbeste, El iti rezolva. „Doamne, nu ma mai tem. Daca Tu esti, orice ar fi, orice ar fi …” M-am intors si i-am spus lui Iosif: „Iosif, nu ma mai tem.” Zice Iosif: „Se vede. Esti alt om.” Asa-i, pentru ca Domnul mi-a vorbit: „Cum poti sa crezi ca mana mea nu e in problema asta? Ca as fi putut trece cu vederea si Eu n-as fi observat? Ceva s-ar fi putut intampla si Eu sa nu stiu. Cum te-ai gandit asa?” Deci, El nu te lasa niciodata.(18)

Cuvant de incurajare pentru sotii de slujitori, Elisabeta Ton: Intotdeauna am zis: „Acolo, in casa in care am intrat, puteam sa vad legatura celor doi cu Domnul din relatia lor, unul cu celalalt. Relatia lor iti spune cat de solida, cat de puternica, de trainica, de frumoasa, de bogata este legatura lor cu Domnul.  Si am avut multe situatii in care m-am putut bucura sa vad, dar a fost si altfel. Dar a fost ocazie sa ma rog. Nu totdeauna poti sa dai sfaturi, dar au fost situatii in care… Eu, cu sotul meu, ma port normal, ca acasa. Dar, a fost situatie in familie cand ni s-a spus asa: „De cand ati intrat in casa noastra, viata noastra s-a schimbat. Avem pace. Avem bucurie. Ne bucuram unul de celalalt.” Si am zis: „Uite, prin traire, fara cuvinte, eu cred ca viata trebuie sa fie ca o carte deschisa si mai mult vorbeste decat cuvintele. Si m-am bucurat ca au fost locuri unde am primit marturia aceasta si ne-am bucurat.

Este atat de important sa te lasi folosit de Dumnezeu si sa renunti la tine. Sa renunti la orice dorinta a ta, pentru ca dorinta ta este a ta, nu-i a Domnului. Daca dorinta ta nu aduce pace, daca dorinta ta nu face pace, nu aduce intelegere, armonie, binecuvantare, nu e un lucru bun pentru familia ta, renunta. Si s-a intamplat cu noi doi, se intampla sa avem pareri diferite. Dar atunci am zis: „Stii ce? Imi iau un timp si ma rog. Sa vad.” Iosif stia ca asta mi-e obiceiul. Ma duc si ma rog. Uneori trecea o zi, dar alta data, imediat cand mergeam si ma rugam primeam raspunsul. Si vedeam de ce Iosif spune ce spune, ed ce spune asa, ce se intampla, vedeam mult mai mult. Mergeam inapoi la birou, mergeam inapoi si spuneam: „Uite de ce e bine cum ai zis tu, de ce am inteles. Si i-am spus ceea ce el nu mi-a spus mie, dar cand eu i le spuneam, el era de acord si-mi zicea: „Da, asa-i. Asa-i. Asta este.” Deci, Dumnezeu nu te lasa niciodata. Daca tu vrei pace, Dumnezeu te ajuta sa faci pace. Te ajuta Dumnezeu.

Aveam un obicei cand lucra si la orice lucru ce faceam- sa cant- cu asa o bucurie si usurinta si lauda. Daca cantam mai incet sau mai tare, depinde, daca eram singura puteam canta. Odata s-a intamplat ca cineva, printr-o imprejurare pe care am vazut-o, m-a suparat. Era undeva langa un locatar si nu m-a afectat pe mine, dar n-am putut sa inteleg de ce se intampla asa, de ce se poarta asa. Eu, dupa aceea, mi-am continuat lucrul la bucatarie, dar m-am trezit ca nu cant. Si am incercat sa cant si n-am putut. Am vrut sa cant, dar parca am simtit aici in stomac, parca era un nod. Si mi-am dat seama ca nu am putere sa cant. Bucurie, nu mai era, ci intristare. M-am dus pe genunchi si am zis: „Doamne, iarta-ma.” Si mi-am adus aminte de cuvintele: Aveti grija sa nu cadeti in ispita. „Iarta-ma, Doamne, daca lucrul acesta mi-a luat mie puterea sa te laud, sa-ti cant, iarta-ma. Da-mi, te rog, putere si ajuta-ma.” Si atunci, imediat am inteles ce trebuie sa fac. Si prin asta am castigat faptul ca Domnul mi-a vorbit ce sa fac imediat: cum sa ma rog, ce sa fac. Deci, ce vreau sa spun e ca atunci cand tu lucrezi, poti sa-L lauzi pe Domnul prin gandul tau. Odata, o meditatie scria asa: „Cand tu lucrezi si canti, tu lauzi pe Domnul si Domnul se coboara in mijlocul laudelor Sale. Tu ai putere su au bucurie si iti binecuvanteaza lucrarea toata. SI asta am simtit-o eu intotdeauna. Pentru ca ma gandeam: Cum poti sa lucrezi asa usor? Pot sa fac mancare, pot sa fac curatenie, fac orice si nu mi-e greu. Nu mi-e greu pentru ca chiar daca nu cantam, gandul meu era acolo. Si ma rugam si vorbeam cu Domnul. Si asta imi dadea energia, puterea, toate lucrurile erau bine facute, pentru ca ma straduiam ca sa-i placa Lui. De ce spune Domnul: Faceti toate lucrurile  ca pentru Domnul? De ce? Pentru ca atunci avem puterea, avem bucuria si avem binecuvantarea Lui.

Despre vindecarea fiicei, Dora (Ton) Ghitea:

Eu insumi am fost vindecata de cateva ori. Si vindecarea a fost reala pentru ca mi-a vorbit. A fost extraordinar. Am stiut, El m-a vindecat. In cazul lui Dora, ea a vorbit la telefon si imediat cum ea a vorbit la telefon, am sunat-o eu. In minutul urmator am sunat-o eu. Si ea a luat receptorul si a zis: „Mami, acum am pus receptorul jos cu fratele Nelu Demeter. Mami, sunt vindecata. Mami sunt vindecata!” Si a inceput sa planga in hohote de bucurie. Si eu, cand am auzit-o, am zis, eu asteptam parca lucrul asta si mi-am ridicat ochii inspre cer si am zis: „Doamne, Doamne, a venit, a venit clipa. A venit clipa asta mult asteptata de atata vreme.” Sigur ca bucuria nu va pot spune. Nu o pot exprima ce bucurie a fost pentru noi, imensa. Dar, bucuria aceasta a fost mare pentru ca ea a atins pe multi: sotul ei, copilasii, parintii sotului, si pe noi. Si o noua directie, o noua cercetare, o noua cautare, o noua cunoastere a lui Dumnezeu, o noua profunzime. Si atat de frumos Dumnezeu ne-a calauzit cand ne-am dus noi la fratele Demeter. Noi eram in Romania atunci si ne-am dus la fratele Demeter. Dora era in America si convorbirea a avut loc seara. Eu, la ora 11 seara si ea la ora 1 ziua, acolo. Si noi, sigur ca ne-am intors in Oradea, ca eram in Satu Mare atunci.

Ne-am intors in Oradea si ne-am dus la fratele Demeter. Vorbea Nelu Demeter si Iosif si eu stateam pe un fotoliu deoparte si ascultam. Si fratele Nelu a inceput sa-i povesteasca lui Iosif greutatile slujbei lui, de multe feluri. Si Iosif, la urma, zice: „Nelu, vad ca Duhul lui Dumnezeu este cu voi. Vin sa va ajut.” Va spun sincer ca am simtit o bucurie atat de mare in inima mea, la hotararea lui si am zis: „Iti multumesc, Doamne. Este ceea ce este potrivit sa o faca. Asta-i lucrul cel mai potrivit.” Atat de mult m-am bucurat.

Si vreau sa va spun un lucru important, ceea ce pentru mine a contat si a fost o marturie si o dovada extraordinara. Eu zic asa: cand bucuria Domnului o simt, ca si cand se zbate un porumbel in pieptul meu. Asa o bucurie am simtit. Nu m-am gandit atunci la nimic altceva decat bucuria pentru ceea ce Iosif s-a oferit sa faca. Si vreau sa va spun ca orice s-a intamplat dupa aceea, oricate lucruri grele au urmat, niciodata [n-am avut] nici indoiala, nici regret. Nimic n-a putut sa stirbeasca bucuria aceea. Aceea a ramas, parca, ca si cand ar fi fost pusa intr-un turn, ocrotita si salvata si neatinsa de nimic de dinafara. Bucuria aceea a ramas aceeasi si eu i-am multumit Domnului. Si asta pentru mine a fost dovada ca asa a trebuit sa se intample. Si Dumnezeu nu ne lasa niciodata sa ne indoim de lucrarile lui. Niciodata. Lucrarile Lui, El are grija sa le tina constient si sa te asigure  ca ala a fost drumul.

Urmeaza marturia fiicei, Dora (Ton) Ghitea si a sotului Oliver despre vindecarea Dorei.

Beni Faragau – ‘Supunerea’ – Slujirea in Familia Crestina (5) Cum ne crestem copiii (Partea 2-a) FRPCS Seattle 2014

Couple

Sotiilor:

  1. Cine sunt, ca femeie, si pentru ce am fost creata?
  2. Care este responsabilitatea mea in familie? Poti delega toate responsabilitatile tale, in afara de una. Daca  nu-ti place sa speli vasele, roaga-l pe barbat sa-ti cumpere o masina de spalat vasele. Daca nu-ti place sa gatesti, sunt restaurante. Dar este un lucru pe care nu-l poti delega nimanui. Numai tu-l poti implini. De aceea, trebuie sa intelegi care e responsabilitatea cea mai importanta pentru o femeie.
  3. Cum trebuie sa mi-o indeplinesc (aceasta responsabilitate)? (Ca Dumnezeu sa fie multumit si ascultarea sau supunerea mea  sa-si atinga scopul in familia mea?

Beni Faragau frpcs 4

(5) Cum ne crestem copiii? Partea II-a

Efeseni 5:21-24
21 Supuneţi-vă unii altora în frica lui Hristos.
22Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;

23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului.
24 Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.

Pavel incepe sectiunea despre familie cu porunca „Supuneti-va unii altora in frica lui Hristos”. De ce s-o facem? Sunt cateva motive:

  1. Il vei avea de partea ta pe Stapanul Universului.
  2. Veti evita divortul.
  3. Veti pastra o comunicare constructiva intre voi.
  4. Veti putea implini in familie rolul dat fiecaruia de Dumnezeu.

Pavel a inceput cu problema supunerii si continua cu ea in vers. 22-24. Stiti care-i problema? Cand auzi astazi cuvantul ‘supunere’, ti se intuneca inaintea ochilor, pentru ca traim vremurile in care femeile au dat din coate in rasputere, de prin anii ’60, ca sa ajunga la egalitate cu barbatul. Si realmente, traim intr-o societate unisex- parfumuri unisex, haine unisex, la slujbe unisex, cu alte cuvinte, oricine poate fi orice in zilele noastre. Supunerea este un cuvant care ar trebui scos din dictionarele noastre pentru ca repugna pana si ideea aceasta, daramite, sa ceri unui copil sa fie supus parintilor lui? Nu se poarta astazi. Dar nici sotiile nu-s prea multumite cu acest Cuvant.

Foarte multi dintre noi credem ca a te supune inseamna a abandona, a renunta la orice drept, a te lasa calcat in picioare. Daca termenul nu ar fi in Scriptura, poate ca am putea uita de el, dar asa el trebuie mantuit si asezat la locul pe care i l-a desemnat Dumnezeu.

Ce spune deci Biblia despre supunere? Ce inseamna sa te supui sotului ca Domnului?

  • Sotul, oricare ar fi el, nu este Dumnezeu
  • Scriptura ne spune clar ca toti am pacatuit, si suntem lipsiti de slava lui Dumnezeu (Romani 3:23).  Asadar, fiecare dintre soti/sotii este o fiinta cazuta, cu multe lipsuri si greseli.

Ce vrea sa spuna atunci Pavel? Raspunsul il avem urmarind relatia structurala din text.

Supunere 1 Corinteni 11,3Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;
23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului.

Vedeti ca aici nu e vorba de prioritatea, intaietatea, superioritatea barbatului, ci este vorba de o randuiala a lui Dumnezeu in universul Sau. 24 Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile. Pavel in mod evident face referire la planul lui Dumnezeu.

1 Corinteni 11:1-3 –
Călcaţi pe urmele mele, întrucît şi eu calc pe urmele lui Hristos.
2 Vă laud că în toate privinţele vă aduceţi aminte de mine, şi că ţineţi învăţăturile întocmai cum vi le-am dat.
3 Dar vreau să ştiţi că Hristos este Capul oricărui bărbat; că bărbatul este capul femeii, şi că Dumnezeu este capul lui Hristos.

Hristos este in frunte, apostolul pe urmele Lui, si biserica este chemata sa calce pe urmele apostolului. Ce inseamna asta? Ce spune Pavel? Dumnezeu, in suveranitatea si in toata intelepciunea Lui a randuit lucrurile intr-o anumita ordine in univers. Spuneti-i, daca vreti, o linie de autoritate, sau o linie de subordonare, de supunere.  Dumnezeu este contextul ultim al tuturor lucrurilor. Din El, prin El si pentru El sunt toate lucrurile. Observati, Domnul Isus a intrat in planul  Tatalui. Barbatul este chemat sa intre in planurile lui Hristos. Iar femeia, alaturi de barbat este chemata sa intre in planurile lui Hristos, ca famile. Deci Dumnezeu, Hristos, barbatul, femeia. Ce spune textul nostru? Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri, pentru ca barbatul e capul vostru. Petru ca Dumnezeu asa a randuit lucrurile in univers. Lucrurile se complica atunci cand eu resping ideea de supunere, pentru ca asa ma invata societatea. De fapt, intru in conflict nu cu barbatul, ci cu cel care a randuit lucrurile, cu Dumnezeu. Barbatul este capul nevestei pentru ca asa a randuit Dumnezeu lucrurile in relatia Sa. Daca nu esti de acord cu lucrul acesta, in mod evident intri in conflict cu Dumnezeu. Daca Dumnezeu nu exista, nu exista nici regula asta. Daca Dumnezeu exista, atunci exista si regula in universul Lui.

Atunci cand o sotie se supune sotului ei, ea se supune, de fapt, lui Dumnezeu. Legamantul se incheie la altar. Unul si altul incheie legamantul cu Dumnezeu. A ne accepta locul si rolul pe care ni l-a fixat Dumnezeu inseamna a ne supune lui Dumnezeu. Cand pun lucrurile in termenii acestia, dintr-o data, am luat de pe spatele meu responsaibilitatea, am pus-o pe spatele sotiei mele, am trimis-o inaintea lui Dumnezeu si o las pe ea sa discute cu Dumnezeu. Nu eu i-am trasat locul si rolul acesta, ci Dumnezeu in atotintelepciunea Lui.  Asa dar, Dumnezeu nu cere unei sotii sa-si imagineze ca sotul ei ar fi Domnul insusi. Acesta este si el un om cu caderi si slabiciuni. Aici nu e vorba de meritele sotului, ci e vorba de porunca Domnului. Te supui ca Domnului doar daca te straduiesti sa intelegi si sa implinesti locul si rolul dat de El.

Trei intrebari la care ar trebui sa stie sa raspunda orice femeie:

  1. Cine sunt, ca femeie, si pentru ce am fost creata?
  2. Care este responsabilitatea mea in familie? Poti delega toate responsabilitatile tale, in afara de una. Daca  nu-ti place sa speli vasele, roaga-l pe barbat sa-ti cumpere o masina de spalat vasele. Daca nu-ti place sa gatesti, sunt restaurante. Dar este un lucru pe care nu-l poti delega nimanui. Numai tu-l poti implini. De aceea, trebuie sa intelegi care e responsabilitatea cea mai importanta pentru o femeie.
  3. Cum trebuie sa mi-o indeplinesc (aceasta responsabilitate)? (Ca Dumnezeu sa fie multumit si ascultarea sau supunerea mea  sa-si atinga scopul in familia mea?

1. Cine sunt si pentru ce-am fost creata?

Pentru asta trebuie sa ne intoarcem in Geneza. Dar citesc un text din 1 Corinteni, pentru ca e mult mai scurt decat Geneza, dupa care ma intorc in Genesa cap. 2:15-3:20.

1 Corinteni 11:8-9 În adevăr, nu bărbatul a fost luat din femeie, ci femeia din bărbat; 9 şi nu bărbatul a fost făcut pentru femeie, ci femeia pentru bărbat. Genesa 2:18 Domnul Dumnezeu a zis: ,,Nu este bine ca omul să fie singur; am să -i fac un ajutor potrivit pentru el. Cine sunt? Sunt creata de Dumnezeu sa fiu un ajutor potrivit pentru el. Dar intrebarea este: Potrivit pentru ce? Daca il intrebi, barbatul spune, „Potrivit sa-mi spele sosetele, potrivit sa-mi faca mancarea care-mi place, potrivit sa creasca copiii, potrivit sa tina casa, potrivit sa duca si bani in casa…” Potrivit, pentru ce? Genesa 2:15 Domnul Dumnezeu a luat pe om şi l -a aşezat în grădina Edenului, ca s’o lucreze şi s’o păzească. (I-a dat doua sarcini la om: Ca s-o lucreze si ca s-o pazeasca.)

16 Domnul Dumnezeu a dat omului porunca aceasta: ,,Poţi să mănînci după plăcere din orice pom din grădină; 17 dar din pomul cunoştinţei binelui şi răului să nu mănînci, căci în ziua în care vei mînca din el, vei muri negreşit.``Vers. 18 spune ca nu-i bine ca omul sa fie singur, am sa-i fac ajutor potrivit pentru el. Dar potrivit pentru ce- lucratul gradinii sau pazitul gradinii? De ce v-ati adus copiii in Seattle? Sa stea cu copiii, ca eu si ea sa putem lucra, sa ne platim mortgage (casa), sa ne putem imprumuta de la omul cel bogat, avem o casa, ne cumparam masina, ca nu poti altfel. Este o realitate. Cu alte cuvinte, societatea este in asa fel organizata ca sa fie nevoit si barbatul si femeia sa lucreze, ca sa poata trai dupa standardele pe care vecinii le impun. Asta e societatea in care traim, dar oare, Dumnezeu – nu uitati ca astea-s teritoriile celui rau, stapanitorul lumii acesteia. Oare Dumnezeu, pentru ce a zis, „Omul nu este bine sa fie singur?” Ca sa lucreze impreuna, sa castige mai multi bani sau pentru altceva. Nu cumva pentru pazitul gradinii? Las Biblia sa dea un raspuns.

photo credit www.keepbelieving.com

Istoria biblica urmareste tema pazitului gradinii.
Secventa de idei in Genesa 2
2:15 Mandatul dat barbatului
2:16-17 Explicatii legate de pazirea gradinii
2:18 Am sa-i fac un ajutor pentru el
2:19-20a Ajutoare potrivite pentru lucrarea gradinii
dar pentru om nu s-a gasit nici un ajutor, care sa i se potriveasca. Dumnezeu i-a dat omului animalele pentru lucratul gradinii. Dar pentru om, nu i s-a gasit nici un om care sa i se potriveasca la pazitul gradinii.

2:21-24 Facerea femeii sau ajutorul potrivit pentru pazirea gradinii
2:25-3:6 Caderea
3:7-3:13 Judecata
3:14-15 Blestemul rostit asupra sarpelui
3:16 Blestemul rostit asupra femeii
3:17-19 Blestemul rostit asupra barbatului.

Daca ma intreb, pe ce linie curge povestea din Genesa, naratiunea din Genesa? Pe lupta liniei spirituale, a prezentei ingerilor rai, care s-au folosit  de femeie, ca sa duca caderea in lume si a tras pe barbatul ei dupa ea. In acest context al luptei spirituale avea nevoie Adam de un ajutor potrivit.

Etimologia expresiei ‘ajutor potrivit’- ezer kenegdo: ajutor potrivit ‘pentru el’, nu ‘ca el’. Ideea de complementaritate, nu de identitate! (20:33) Cu alte cuvinte, nu trebuie sa dam din coate, nu trebuie sa intram in competitia urmaririi de sine. Suntem diferiti. Am vazut ieri, un papuc pe stanga si un papuc pe dreapta. N-are rost sa schimbi papucii, ca nu poti umbla in ei. Fiecare la locul lui. ‘Pentru el’, nu ‘ca el’. Asta inseamna complementaritate, nu identitate. V-am spus, eu cu sotia mea suntem foarte diferiti, dar numai impreuna formam un intreg. Nici eu, nici ea nu este intreg fara celalalt. Acum termenul ezer, noi avem o vorba: Eben Ezer- pana aici Domnul ne-a ajutat. Ajutorul sau ‘ezerul’ implica prezenta cuiva care asista, incurajeaza. „Ajutorul” ofera suport pentru ceea ce lipseste in acela care are nevoie de ajutor. Daca Adam ar fi fost complet in el insusi, Dumnezeu nu i-ar fi dat un ajutor. Cand n-ai nevoie de un ajutor, ajutorul te incurca. Asa-i? Asa-i. Cu alte cuvinte, nu-i bine ca omul sa fie singur.  In lupta asta spirituala, el nu-i suficient, „am sa-i fac un ajutor potrivit”. Observati, ajutorul vine  sa complecteze, sa umple un gol, o lipsa. Si lucrul acesta ar fi bine sa-l credem, sa-l intelegem, barbatilor, pentru ca ne-am purta altfel cu nevestele noastre.

Dar termenul celalalt- kenegdo, sau „potrivit” este un pic mai complicat. Este inrudit cu verbul care inseamna „a fi deschis, descoperit sau vizibil.” Un substantiv inrudit se refera la o persoana proeminenta (care iese in evidenta, care sare in ochi, care este clar vizibila, usor de observat). Dati-mi voie sa pun laolalta cei doi termeni:

Nu este bine ca omul sa fie singur. El este o tinta descoperita, o tinta ravnita si de aceea o prada usoara. Am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el.

Dumnezeu a dat barbatului mandatul. Cu alte cuvinte, barbatul trebuia sa vanda gradina, nu femeia. Femeia nu putea vinde gradina pentru ca nu ea a primit porunca. Barbatul a primit porunca. Si pentru ca barbatul era tinta aceasta, Dumnezeu i-a dat un ajutor potrivit pentru starea lui descoperita, usor ravnita de ingerii intunericului. „Un ajutor potrivit pentru pozitia lui proeminenta sau pentru pozitia lui clar marcata, descoperita, vizibila, ravnita de fortele intunericului.

La momentul acesta, filmul se rupe in momentul tuturor ce asculta si in mintea tuturor se ridica intrebarea:

Cum se explica faptul ca femeia nu si-a pastrat locul si nu si-a implinit rolul?

Deci, cum se explica faptul ca tocmai femeia, pe care Dumnezeu i-a dat-o barbatului l-a tras pe barbat in groapa caderii? Cum se poate? Spuneam dimineata din experienta mea. Eram intr-o sala plina cu barbati. Eram la o conferinta cu Crestini dupa Evanghelie, cu unul dintre profesorii mei si el pune o intrebare: Cine-i vinovat de dezastrul pe planeta aceasta si in cor barbatesc: FEMEIA. Si David R. se apleaca putin in fata si continua: „Femeia a fost inselata de cel mai intelept  si stralucitor arhanghel al lui Dumnezeu. Barbatul l-a vandut pe Dumnezeu pentru o femeie. Cine-i mai vulnerabil? S-a lasat o liniste in sala de mormant. Dragii mei, daca n-am avea o nevoie, o lipsa, Dumnezeu n-ar fi incurcat lucrurile, dandu-ne un ajutor.

BENI FARAGAU Genesa creatie cadere rascumparare

Caderea

Primul lucru pe care trebuie sa-l recunosc este ca Dumnezeu stie ce face. Dumnezeu nu face lucruri in plus. Si de aceea, Dumnezeu a zis, nu-i bine ca omul sa fie singur, am sa-i fac un ajutor potrivit pentru el. (25:00) Dati-mi voie sa va explic cum s-a intamplat caderea. Dar pentru asta, nu-i suficient sa asculti predici de aici si de colo. Trebuie sa intelegi cartile Scripturii. Si in seara aceasta,  as vrea sa va explic Geneza. Are doar 5o de capitole. Uitati-va la ea ca intreg. Sunt trei ingrediente, Geneza e facuta din 3 parti. Doua capitole de creatie, capitolele 3-11- Cadere si de la capitolul 12-50 este Rascumparare, care  continua prin Exod, pana pe cruce, pe Calvar.

Rascumpararea- Biblia este despre rascumparare. De ce a prefatat Dumnezeu istoria rascumpararii cu secventa Creatie-Cadere? Atunci cand Dumnezeu a terminat de creat totul, inclusiv pe om, „Dumnezeu s-a uitat la tot ce facuse si iata ca erau foarte bune.” (Geneza 1:31). Cand Dumnezeu zice ca e un lucru foarte bun, ii foarte bun. Dar intrebarea mea e: „Ce-i foarte bine pentru Dumnezeu?” Un lucru care tu il poti strica sau un lucru pe care sa nu-l poti strica? Ce-i foarte bine la Dumnezeu? Creatia este stricata in relatia cu Dumnezeu pentru ca urmeaza alungarea din Eden. Deci, foarte bine pentru Dumnezeu este un lucru pe care tu il poti strica. Si asta este inclusiv rolul pe care Dumnezeu ti l-a dat. Stiti ce a facut femeia? Asta se cheama furca Edenica, alegerea dintre viata si moarte. In felul acesta a dat Dumnezeu omului libertatea de alegere. Tu nu esti un robot. Dumnezeu ti-a pus inainte viata si moartea. A spus: „Alege viata.” Dar El nu te obliga sa alegi viata. Tu poti alege moartea daca vrei. Aleg moartea prin neascultarea de Dumnezeu.

Aleg viata prin ascultarea de Dumnezeu. Dragii mei, orice viciu este o virtute supralicitata. Cand Dumnezeu a facut-o pe femeie ca ajutor potrivit pentru lupta spirituala, i-a dat femeii o sensibilitate spirituala incomparabila cu a barbatului. Noi o numim intuitie feminina. Dar o numim si curiozitate. Spune-i unei femei o jumatate de propozitie si zi-i: „Restul iti spun maine.” S-o crezi tu. Nu te lasa pana cand nu afla tot. Curiozitatea asta a ei a facut-o sa se intoarca spre sarpe si cand sarpele a inceput sa o traga pe mulineta, femeia a vazut ca pomul este placut de privit, bun de mancat, ca sa deschida cuiva mintea. Si a ales moartea. Si-a exersat libertatea de a-si parasi locul si rolul pe care Dumnezeu i l-a dat. Ca ajutor potrivit, ar fi trebuit sa se intoarca si sa zica: „Hei barbatule, lasa elefantul. Hai si vorbeste cu sarpele.” Dar femeile nu fac lucrurile acestea. Femeile se vara in fata. Femeile au raspunsuri. Femeile iau initiativa. Noi barbatii, stam picior peste picior, zicem: „Du-te si fa.” Nu dragii mei, daca vrei sa-ti ajuti barbatul, sezi la locul tau, impige-l in fata. El este preotul in casa, capul familiei. Pune responsabilitatea pe umerii lui.

Observati, trasaturile pe care o femeie le are, intuitia aceea feminina, curiozitatea ei a fost folosita de sarpe si femeia a avut libertatea sa ii dea crezare. Dumnezeu i-a dat aceasta libertate. Asa se explica faptul ca ea a atras pe barbatul ei, dar el nu-i mai putin vinovat. Dumnezeu, la judecata, la chemat mai intai pe Adam, apoi pe Eva. „Unde esti Adame?” Pentru a-si putea implini slujba, Dumnezeu a dat femeii aceasta sensibilitate in lumea spirituala. Dar, ascultati surorilor:

Orice femeie are libertatea sa-si accepte sau nu rolul si locul hotarat de Dumnezeu: acela de ajutor potrivit.

Asa cum am provocat barbatii, curajul de a te da rob a lui Hristos, asa trebuie sa provoc femeile, curajul de a te da rob lui Hristos, de-a te aseza la locul pe care Dumnezeu ti l-a dat. Sarpele e un mincinos. Lumea asta este a lui. Tot ce cititi in ziare, tot ce vedeti la televizor, internet, sunt minciunile lui. Aveti impresia ca va veti implini daca veti ajunge presedintele Statelor Unite, sau politai, dirijand circulatia, in mijlocul drumului in Seattle. Nu-i adevarat. Singura implinire a noastra si a dvs. este sa ne asezam la locul si la rolul pe care Dumnezeu ni l-a dat.
Cine sunt si pentru ce am fost creata? Am fost creata ca sa fiu ajutor potrivit in lupta spirituala, care astazi nu-i mai mica ca si in Eden. Dimpotriva, se intarteste de la o zi la alta. Asta imi spune textul din Geneza 2. (30)

photo credit www.healthsite.com.au

Care este responsabilitatea mea principala?

Ar fi suficient sa raman langa textul din Geneza si sa va spun ca istoria biblica curge pe linia luptei spirituale. Caderea n-a venit pentru ca elefantii au intrat in straturile de ceapa sau de trandafiri in Eden si l-au suparat pe Dumnezeu. Caderea a venit in momentul in care omul i-a intors spatele lui Dumnezeu. Si femeia, in loc sa-i acopere spatele, dragii mei, i-a dat pumnalul pe la spate. Asa a venit caderea. Cu alte cuvinte, responsabilitatea principala a unei femei nu poate fi delegata- este sa vegheze, ca sotul ei sa stea la locul lui.

Dar, care-i locul sotului meu? Incolonat, dupa cine? Dumnezeu –> Hristos–> barbatul –> femeia. Nimeni nu ma poate simti mai repede ca sotia mea. M-am bucurat ca s-a pensionat, desi stiu ca-i place sa predea engleza, dar poate calatori cu mine. Si e ochi si urechi. Stiti de ce? Pentru ca Dumnezeu nu mi-a dat piese de armura pentr spate. Am coiful mantuirii, am sabia duhului, am scutul credintei, platosa neprihanirii, sunt incaltat cu ravna evangheliei, dar spatele mi-e complect descoperit. Si de aceea, Dumnezeu mi-a dat-o pe sotia mea. Restul e negociabil. Dragii mei, daca voi spalati vasele, sa va fie de bine. Daca voi spalati hainele, nu-i cadere din har. Mi-aduc aminte, in copilaria mea spuneam fratilor, n-aveam masina de spalat, mama si tata aveau 4 copii. Patru copii murdaresc o gramada de haine. Dimineata la ora 4 se sculau la bucatarie, inainte ca sa plece tata la servici si spalau hainele dis de dimineata si stateau de vorba unul cu altul. Niciodata nu m-am gandit ca asta la degradat pe tata. Orice, poate face un barbat. Dragii mei, nora mea a aflat de la o zi la alta ca are cancer, ultimul stadiu, in California. Poate o stiti pe Julie o parte din dvs. Un copil de 5 luni, fetita de 3 ani. Fiul meu a trebuit sa alapteze, a schimbe scutece, sa faca de mancare, sa fuga la servici, sa fuga la spital, toate lucrurile.. Nu m-am gandit niciodata ca-i mai putin barbat, daca le face.

Un singur lucru femeia nu poate delega, sa pazeasca spatele sotului ei. Asta nu o poate delega. Asta este rolul cel mai important al unei femei. Dati-mi voie sa va duc la urmatoarea intrebare:

3.Cum pot sa-mi implinesc acea misiune principala
pe care mi-a dat-o Dumnezeu?

1 Petru 3:1-6
Îndemnuri pentru soţii şi soţi

SupunereTot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvintul, sa fie cistigati fara cuvint, prin purtarea nevestelor lor,
2 cind va vor vedea felul vostru de trai: curat si in temere.
3 Podoaba voastra sa nu fie podoaba de afara, care sta in impletitura parului, in purtarea de scule de aur sau in imbracarea hainelor,
4 ci sa fie omul ascuns al inimii, in curatia nepieritoare a unui duh blind si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu.
5 Astfel se impodobeau odinioara sfintele femei, care nadajduiau in Dumnezeu, si erau supuse barbatilor lor;
6 ca Sara, care asculta pe Avraam si-l numea „domnul ei.” Fiicele ei v-ati facut voi, daca faceti binele fara sa va temeti de ceva.

Dumnezeu nu ne-a creat pe noi ca sa ne petrecem vesnicia in iad. Ci Dumnezeu a creat iadul pentru diavolul si ingerii lui. Dar cand va veni judecata, imparatul va spune celor de la stanga Lui: „Duceti-va in focul cel vesnic, pregatit pentru diavolul si ingerii lui. De aia stiu ca iadul nu-i pentru noi. . Cu toate acestea, larga-i calea care duce la pierzare. Dar daca cititi cu atentie textul din Matei 4:1-11, Domnul Isus e in pustie. Spuneti-mi: Barbatul Hristos sau al doilea Adam a fost scutit de ispitire? Daca nici barbatul Hristos, al doilea Adam n-a fost scutit, eu voi fi scutit? Sotul tau va fi scutit? Copiii tai vor fi scutiti? O, nu.

Dragii mei, din pricina aceasta, daca ma gandesc la rostul meu ca femeie, ca sotie este ca sa implinesc aceasta lucrare pe care nimeni nu o poate face, sa ‘veghez asupra sufletului sotului meu’. Dar barbatii sunt dezamagiti de desertaciunea acestei lumi. Daca l-a vandut pe Dumnezeu pentru o femeie, dragii mei, un barbat e vulnerabil. Ce se intampla cand un barbat iese din rand prin neascultare de Hristos. 

Tot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvintul, sa fie cistigati fara cuvint, prin purtarea nevestelor lor, 2 cind va vor vedea felul vostru de trai: curat si in temere. Grea misiune pentru o femeie. Arma unei femeie este strasna care picura. Dragii mei, niciunui barbat nu-i place sa fie batut la cap. Si uitati-va ce spune textul. Vrei sa-ti castigi barbatul? Daca unii au iesit din cuvat, de pe urmele lui Hristos, pentru ca i-a inghitit desertaciunea sa fie castigati „fara cuvant, prin purtarea nevestelor lor, cand va vor vedea felul vostru de trai: curat si in temere.” Nu va intrebati barbatii cum trebuie sa fiti supuse. Nu-i treaba lor sa spuna. Observati, comparatia este cu Domnul Isus Hristos. Dupa cum Hristos –> tot astfel nevestelor. Dimineata veti vedea Dupa cum Hristos –> tot astfel sotilor (se refera la urmatoarea sesiune #6 care urmeaza). Cu alte cuvinte, noi nu ne spunem unii altora ce avem de facut. Hristos ne spune la amandoi ce avem de facut.

Deci, nu sotul spune sotiei cum sa se supuna, ci Hristos, prin propriul Sau exemplu. Si asta aduce usurare, pentru ca stim ca Domnul Isus Hristos nu ne vrea raul. El a platit cu viata Lui pentru pacatele tale. 38:13 Dupa cum Hristos a suferit pentru voi, v-a lasat o pilda sa calcam pe urmele Lui. N-a facut pacat si in gura Lui nu s-a gasit viclesug, [iar] cand era batjocorit, nu raspundea cu batjocuri si cand era chinuit, nu ameninta, ci se supunea dreptului Judecator… Am spus ‘a te supune’ inseamna a face tot ce iti sta in putinta sa intelegi si sa implinesti locul si rolul in care te-a pus Dumnezeu. Observati: Dupa cum Hristos s-a supus dreptului Judecator, tot astfel, nevestelor, fiti si voi supuse dreptului Judecator. Cand te asezi la locul tau, imbucuri inima lui Dumnezeu. Cu alte cuvinte, se uita Dumnezeu la tine si te vede ca pe fiica Lui preaiubita, pentru ca L-ai acceptat ca autoritate ultima. Hristos s-a supus dreptului Judecator, intrand in planurile Acestuia. Filipeni 2:6-11

6 El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuş n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
7 ci S’a desbrăcat pe sine însuş şi a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor.
8 La înfăţişare a fost găsit ca un om, S’a smerit şi S’a făcut ascultător pînă la moarte, şi încă moarte de cruce.
9 Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult, şi I -a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume;
10 pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt şi de supt pămînt,
11 şi orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.

Supunere 2Spuneti-mi, supunerea L-a degradat pe Domnul Isus, sau L-a inaltat pe Domnul Isus? Vers. 9 – Deaceea şi Dumnezeu L -a înălţat nespus de mult. In imparatia lui Dumnezeu, cel ce se smereste, v-a fi inaltat. Dragii mei, supunerea nu degradeaza, supunerea innobileaza, pentru ca supunerea te aduce in locul ascultarii de Dumnezeu si Dumnezeu rasplateste ascultarea si pedepseste neascultarea. Sfidati societatea in care traim. Nu place cuvantul acesta. Credeti-L pe Dumnezeu. Supunerea nu inseamna renuntare, ci implicare, intrare in lupta, in vederea castigarii unei biruinte (intr-o batalie spirituala). 1 Petru 2:25  Caci erati ca niste oi ratacite. Dar acum v-ati intors la Pastorul si Episcopul sufletelor voastre. Uitati-va ce a realizat supunerea lui Hristos. Ce realizeaza, sau ce trebuie sa realizeze supunerea unei femei? 1 Petru 3:1 Tot astfel, nevestelor, fiti supuse si voi barbatilor vostri; pentru ca, daca unii nu asculta Cuvintul, sa fie cistigati fara cuvint, prin purtarea nevestelor lor, Supunerea inseamna o intrare in lupta, dar nu cu armele firii pamantesti, ci cu ale Duhului. Dragii mei, nu fiti ca putregaia in oase, ca strasina care picura.Nu realizati absolut nimica.

Noi avem un om din launtru si un om din afara. Spuneti-mi, care dintre cei doi e imbracat? Si unul si altul. Ce-i mai greu de imbracat? Omul din afara sau omul din launtru? Uitati-va atenti la contrastul pe care-l creeaza 1 Petru 3:3-6

3 Podoaba voastra sa nu fie podoaba de afara, care sta in impletitura parului, in purtarea de scule de aur sau in imbracarea hainelor,
4 ci sa fie omul ascuns al inimii, in curatia nepieritoare a unui duh blind si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu.
5 Astfel se impodobeau odinioara sfintele femei, care nadajduiau in Dumnezeu, si erau supuse barbatilor lor;
6 ca Sara, care asculta pe Avraam si-l numea „domnul ei.” Fiicele ei v-ati facut voi, daca faceti binele fara sa va temeti de ceva.

Podoaba voastra, deci, sa nu fie asta, ci sa fie asta. ‘Podoaba voastra sa nu fie podoaba de afara, care sta in impletitura parului, in purtarea de scule de aur sau in imbracarea hainelor’ Toate astea le realizezi in jumate de ora daca le ai bani, la un coafor bun si la o pravalie cu haine luxoase- ‘ci sa fie omul ascuns al inimii, in curatia nepieritoare a unui duh blind si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu’. Ca sa castigi biruinta: Fa nu  asa, ci fa asa- spuneti-mi pe care din cele doua ati pune accentul? Daca zis: „Nu fa asa!” Ma multumesc doar cu atata. Nu fac asa. Am castigat biruinta? Nu, nu. E numai jumatate din lucruri. Textul spune: Nu fa asa, ci fa asa. Cu alte cuvinte, cum castigi biruinta in lupta pentru sotul tau?  Scriptura spune ca biruinta nu atarna de ceea ce porti pe tine, ci de ceea ce porti in tine. Un duh bland si linistit, care este de mare pret inaintea lui Dumnezeu.

Ce inseamna sa te supui cuiva?

Efeseni 5:22-24 –
22 Nevestelor, fiţi supuse bărbaţilor voştri ca Domnului;
23 căci bărbatul este capul nevestei, după cum şi Hristos este capul Bisericii, El, Mîntuitorul trupului.
24 Şi după cum Biserica este supusă lui Hristos, tot aşa şi nevestele să fie supuse bărbaţilor lor în toate lucrurile.

Cum este supusa Biserica lui Hristos? Galateni 2:20 Am fost răstignit împreună cu Hristos, şi trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa, pe care o trăiesc acum în trup, o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m’a iubit şi S’a dat pe Sine însuş pentru mine. Biserica este supusa lui Hristos in masura in care se aliniaza cu tot ce are la implinirea planurilor Lui Hristos. Dar Biserica e formata din barbati si femei, din soti si sotii, din parinti si copii. Cu alte cuvinte, femeia se supune barbatului, cand alaturi de sotul ei, [si] ca Biserica lui Hristos, familia, ca si celula de baza a bisericii intra in planurile Domnului Isus Hristos.

A te supune inseamna a te alinia de buna voie dupa cineva, spre a participa cu intreaga fiinta la implinirea planurilor acestuia. Ori, cei doi devin un singur trup si, ca ‘un trup’ intra in bataliile lui Hristos. Observati, Scriptura spune: „Noi avem de dat o batalie de largit a Imparatiei lui Dumnezeu, prin copiii nostri, prin vecinii nostri, si aici, sotul si sotia se aliniaza dupa Hristos si impreuna lupta si dau batalia aceasta. Facand parte din Biserica, familia crestina se aliniaza si ea la implinirea planurilor lui Hristos. Familia are o singura datorie, sa faca ce a facut ap. Pavel: „Nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste prin mine.” Sotia crestina, fiind ajutor potrivit sotului ei, se aliniaza si ea la implinirea lucrarii Domnului Isus Hristos, supunandu-se sotului ei ca Domnului.

Barbatilor: Oare este tot una cui te supui? E foarte greu sa te supui unui barbat daca nu este in Hristos, daca este un betiv, unul care in afara de iadul, nu aduce nimic in casa, in toate aceste discutii trebuie sa aiba o femeie [supunere] in Hristos. Vreau sa inchei cu cateva trasaturi pe care le-am scos din textul din Corinteni.

Barbatul in lumina lui 1 Corinteni 11:1-16

  • Il are pe Hristos ca CAP sau autoritate
  • Este implicat in bataliile cerului
  • Il cunoaste pe Hristos si calca pe urmele Lui hotarat si fara indoieli
  • Are o lucrare atat de importanta incat se merita sa-i fii ajutor potrivit
  • Este atat de implicat in planul lui Dumnezeu incat este atacat si ravnit de ingerii intunericului
  • Este constient ca trebuie sa fie vegheat si sa vegheze la randul sau asupra sotiei lui

Spuneti surorilor, este greu sa va supuneti unui astfel de barbat? Nu. Dar daca ati face ceva ca sa aveti un astfel de barbat? Ati plati pretul? Noi, cum consiliem multe familii, dragii mei, vedem tragediile din familiile crestine. Eu cred ca atunci cand iti accepti locul si rolul, Il ai pe Dumnezeu de partea ta. Si de aceea, Pavel se roaga si as incheia cu lucrul acesta. Pavel spune: „Doamne, deschide ochii mintii si a inimii sa priceapa 3 lucruri:

  1. La ce i-ai chemat
  2. Ce se intampla cand merg constienti si consecvent in directia respectiva, care-i bogatia slavei mostenirii Tale
  3. Si ajuta-i sa priceapa ca nu sunt singuri. Nemarginita marime a puterii lui Dumnezeu este de partea ta.

Cand ti-ai acceptat locul si rolul care ti l-a dat Dumnezeu

25 ianuarie 2014

Din Seria Slujirea in Familia Crestina

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari