EXISTENTA IN SINE A LUI DUMNEZEU – partea I – Viorel Udriste

Cunoscandu-L pe Dumnezeu.

Cunoscandu-L pe Dumnezeu.

EXISTENTA IN SINE A LUI DUMNEZEU – partea I –

„fiindca, macar ca au cunoscut pe Dumnezeu, nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit; ci s-au dedat la ganduri desarte si inima lor fara pricepere s-a intunecat. …caci au schimbat in minciuna adevarul lui Dumnezeu si au slujit si s-au inchinat fapturii in locul Facatorului, care este binecuvantat in veci ! Amin. Fiindca ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei, caci le-a fost aratat de Dumnezeu. ” Rom. 1:21,25,19

In toti oamenii de pretutindeni exista un sentiment launtric profund ca Dumnezeu exista, si ca ei sunt creati de Dumnezeu, chiar daca acest sentiment este tinut ascuns de cei necredinciosi, pana acolo ca ei neaga ca poseda un sentiment launtric al existentei lui Dumnezeu. Dar constientizarea faptului ca Dumnezeu exista se va face dovedita intr-un moment de criza generat in viata necredinciosului, acesta recunoaste chiar si pentru cateva momente ca Dumnezeu exista.

Apostolul Pavel afirma in versetele de mai sus ca: pana si necredinciosii dintre Neamuri au cunoscut pe Dumnezeu, dar nu L-au proslavit ca Dumnezeu, nici nu I-au multumit, asa cum se cuvenea. De asemenea Pavel ne vorbeste cum ca acestia au schimbat adevarul lui Dumnezeu in minciuna, prin aceasta intelegandu-se ca prin voia lor au respins adevarul despre existenta si caracterul lui Dumnezeu, despre care au stiut, deci nu au fost in necunoastere sau in nestiinta fata de existenta lui Dumnezeu. Totodata Pavel afirma ca : ce se poate cunoaste despre Dumnezeu le este descoperit in ei, si adauga ca acest lucru se datoreaza faptului ca le-a fost aratat de Dumnezeu. Dar avem exemple in Scriptura cum ca unii oameni neaga acest sentiment de cunoastere a lui Dumnezeu si neaga existenta lui Dumnezeu. „Numai nebunul zice in inima lui: Nu este Dumnezeu” (Ps. 14:1); iar in alta parte citim: „Cel ce zice cu trufie: Nu pedepseste Domnul ! Nu este Dumnezeu ! iata toate gandurile lui. ” (Ps. 10:4) Aceste versete biblice ne arata faptul ca cei necredinciosi prin pacatul lor acestia gandesc irational si sunt inselati si prinsi in cursa celui Rau. „Domnul Se arata, face dreptate si prinde pe cel rau in lucrul mainilor lui. Cei rai se intorc in Locuinta mortilor: toate neamurile care uita pe Dumnezeu. ” (Ps. 9:16,17) „Mania lui Dumnezeu se descopera din cer impotriva oricarei necinstiri a lui Dumnezu si impotriva oricarei nelegiuiri a oamenilor care inabusa adevarul in nelegiuirea lor.

…in adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se vad lamurit, de la facerea lumii, cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de El. Asa ca nu se pot dezvinovati” (Rom. 1:18, 20) Apostolul afirma ca pacatul ii face pe oameni sa nege ce cunosc despre Dumnezeu: el vorbeste despre acei oameni care „inabusa adevarul in nelegiuirea lor” si spune ca cei ce fac astfel de lucruri si il neaga pe Dumnezeu „nu se pot dezvinovati”, ceea ce inseamna ca acestia inabusa voit adevarul lui Dumnezeu si existenta Lui.

In ceea ce ii priveste pe cei necredinciosi, sentimentul launtric al existentei lui Dumnezeu trebuie sa devina tot mai puternic si mai distinct. „Astfel , in ce ma priveste pe mine, am o vie dorinta sa va vestesc Evanghelia voua…. caci mie nu mi-e rusine de Evanghelia lui Hristos: fiindca ea este puterea lui Dumnezeu pentru mantuirea fiecaruia care crede…. si-L rog potrivit cu bogatia slavei Sale, sa va intareasca in putere, prin Duhul Lui, in omul dinauntru asa incat Hristos sa locuiasca in inimile voastre prin credinta….” (Rom. 1:15-16; Efes. 3:16-17)

Incepem sa-l cunoastem pe Dumnezeu ca pe un Tata iubitor din cer, Duhul Sfant marturiseste impreuna cu duhul nostru ca suntem copii ai lui Dumnezeu si ajungem sa stim ca Isus Hrisros traieste in inimile noastre. Intensitatea acestei cunoasteri este atat de puternica astfel incat, desi nu L-am vazut pe Domnul Isus Hristos, Il iubim cu adevarat: „pe care voi Il iubiti fara sa-L fi vazut, credeti in El fara sa-L vedeti si va bucurati cu o bucurie negraita si stralucita” (1Petru 1:8). Dovada ca Dumnezeu exista este evident vazuta in intraga Biblie; de asemenea daca suntem convinsi ca Biblia este adevarata, atunci din Biblie stim nu numai ca Dumnezeu exista, ci si foarte multe despre natura si faptele Sale. „In adevar, insusirile nevazute ale Lui, puterea Lui vesnica si dumnezeirea Lui se vad lamurit, de la facerea lumii; cand te uiti cu bagare de seama la ele in lucrurile facute de el” (Rom. 1:20)

O alta dovada o gasim in natura ; „macar ca drept vorbind, nu S-a lasat fara marturie, intrucat v-a facut bine, v-a trimis ploi din cer si timpuri roditoare, v-a dat hrana din belsug si v-a umplut inimile cu bucurie” (Fapte 14:17) David ne vorbeste in psalmi despre maretia cerurilor care au fost create de Dumnezeu: „Cerurile spun slava lui Dumnezeu si intinderea lor vesteste lucrarea mainilor Lui. O zi istoriseste alteia acest lucru; o noapte da de stire alteia despre el” (Ps.19:1-2) Tot ceea ce exista dovedeste existenta lui Dumnezeu.

…pentru toti cei care evalueaza corect dovezile, totul din Scriptura si totul din natura dovedeste clar ca Dumnezeu exista si ca El este Creatorul puternic si intelept pe care-L descrie Scriptura. De aceea, cand credem ca Dumnezeu exista, noi ne bazam credinta nu pe o speranta desarta lipsita de orice dovada, ci pe o cantitate coplesitoare de dovezi credibile luate din cuvintele lui Dumnezeu si din lucrurile lui Dumnezeu. Una dintre caracteristicile credintei adevarate este increderea bazata pe dovezi credibile, iar credinta in existenta lui Dumnezeu impartaseste aceasta caracteristica. In plus, aceste dovezi pot fi toate percepute ca fiind valide pentru existenta lui Dumnezeu, chiar daca unii oameni le resping. Aceasta nu inseamna ca dovada este invalida in ea insasi, ci numai ca cei care resping dovada o evalueaza gresit.

Alte articole Viorel Udriste –

LEGAMANTUL LUI DUMNEZEU CU AVRAAM – partea I – Viorel Udriste

Photo credit

Photo credit www.pinterest.com

Citeste –

Odata cu Geneza cap. 12 , conceptul imparatiei devine tot mai evident si totodata apare o schimbare a modului in care Dumnezeu lucreaza cu umanitatea. Pana la Geneza 12, Dumnezeu s-a ocupat de omenire in general. O data ce starea de pacat a rasei umane este scoasa in evidenta, Dumnezeu va cauta sa binecuvanteze si sa rascumpere umanitatea cazuta lucrand printr-un popor special. Avraam devine figura principala prin care Dumnezeu va lucra. A fost alegerea lui Dumnezeu ! El ii promite o binecuvantare lui Avraam si urmasilor sai, care se va concretiza in venirea lui Mesia cu scopul de a binecuvanta poporul evreu si natiunile lumii. Dumnezeu a hotarat sa cheme la El un popor special prin care sa binecuvanteze toate natiunile :

„Domnul zisese lui Avram: < Iesi din tara ta, din rudenia ta si din casa tatalui tau si vino in tara pe care ti-o voi arata. Voi face din tine un neam mare si vei fi o binecavantare. Voi binecuvanta pe cei ce te vor binecuvanta si voi blestema pe cei ce te vor blestema; si toate familiile pamantului vor fi binecuvantate in tine. > Avram a plecat, cum ii spusese Domnul…” Geneza 12:1-4a Legamantul Avraamic are o importanta majora pentru intelegerea corecta a conceptului de imparatie si are un rol fundamental in teologia Vechiului Testament. Legamantul descris in Geneza 12:1-3 este in primul rand un legamant fara conditii (nu exista conditii atasate), este un legamant literal (nu avem o metafora in acest sens), totodata acesta este un legamant vesnic (promisiunile pe care Dumnezeu le-a facut lui Israel sunt eterne).

Promisiunea tarii – Dumnezeu l-a chemat pe Avraam din Ur din Haldeea, intr-o tara pe care El i-o va da. Aceasta promisiune este reiterata in Geneza 13:14-18.

„Domnul a zis lui Avram, dupa ce s-a despartit Lot de el: <Ridica-ti ochii si, din locul in care esti, priveste spre miazanoapte si spre miazazi, spre rasarit si spre apus; caci toata tara pe care o vezi, ti-o voi da tie si semintei tale in veac. Iti voi face samanta ca pulberea pamantului de mare; asa ca, daca poate numara cineva pulberea pamantului, si samanta ta va putea sa fie numarata. Scoala-te, strabate tara in lung si in lat; caci tie ti-o voi da. Avram si-a ridicat corturile si a venit de a locuit langa stejarii lui Mamre, care sunt langa Hebron.> Si acolo a zidit un altar Domnului.”

Dimensiunile ei fiind prezentate in Geneza 15:18-21. „In ziua aceea, Domnul a facut iu legamant cu Avram si i-a zis: „Semintei tale dau tara aceasta, de la raul Egiptului pana la raul cel mare, raul Eufrat, si amune: tara chenitilor, a chenizitilor, a cadmonitilor, a hetitilor, a ferezitilor, a refaimitilor, a amoritilor, a cananitilor, a ghergasitilor si a iebusitilor” Aspectul acestui legamant in ce priveste tara este reluat in Deuteronom 30:1-10 …

Promisiunea unor descendenti – Dumnezeu ii promite lui Avraam ca va face din el un neam mare. Lui Avraam… care avea 75 de ani si care nu avea copii, i-au fost promisi multi descendenti ! Aceasta promisiune este amplificata in textul din Geneza 17:6 unde Dumnezeu a promis ca din acest patriarh imbatranit vor iesi natiuni si imparati. „Te voi imnulti nespus de mult; voi face din tine neamuri intregi; si din tine vor iesi imparati.”

Promisiunea binecuvantarii si rascumpararii – Dumnezeu a promis sa binecuvanteze pe Avraam si prin el toate familiile pamantului. Aceasta promisiune este amplificata in Noul Testament ( Evrei 8:6-13; conf. Ieremia 31:31-34) si are de-a face cu binecuvantarea si rascumpararea spirituala a lui Israel. In Ieremia 31;34 se anticipeaza iertarea pacatelor. Merita observat ca Dumnezeu a reafirmat aceste promisiuni in ciuda pacatelor patriarhilor,( vezi Geneza 12:10-20) fapt care accentueaza si mai mult natura neconditionata a Legamantului Avraamic.

Numeroase pasaje din Vechiul Testament anticipeaza binecuvantarea viitoare a lui Israel si posesiunea tarii asa cum ea a fost promisa lui Avraam. Ezechiel a intrezarit o zi viitoare in care Israelul va primi din nou tara ( Ezechiel 20:33-37; 36:1; 37:28 ) Israelul ca natiune se va converti si va fi iertat si restaurat;
„Fratilor pentru ca sa nu va socotiti singuri intelepti, nu vreau sa nu stiti taina aceasta: o parte din Israel a cazut intr-o impietrire care va tine pana va intra numarul deplin al Neamurilor. Si atunci tot Israelul va fi mantuit, dupa cum este scris: „Izbavitorul va veni din Sion si va indeparta toate nelegiuirili lui Iacov. Acesta va fi legamantul pe care-l voi face cu ei, cand le voi sterge pacatele” Romani 11:25-27.

Vom vedea ca acest Legamant neconditionat va fi urmat totusi de o mare incercare la care este supus Avraam atunci cand Dumnezeu hotaraste ca acesta sa-si aduca ca ardere de tot pe singurul lui fiu, pe Isaac… Isaac care era de fapt o fagaduinta data de Dumnezeu lui Avraam si prin el trebuia sa se implineasca ceea ce Dumnezeu ii promisese lui Avraam prin Legamant.

 Alte articole de Viorel Udriste –

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari