FA-TI TIMP !

God young man seek prayer Bible

FA-TI TIMP !

In zori de zi, chiar dacă-i dulce somnul,
Trezeste-te, ca să vorbesti cu Domnul !
Secretul pentru-o viață reusită
E să te rogi la vreme potrivită.

La întâlnirea ta cu Creatorul
Nu trebuie s-aduci traducătorul,
Nici să vorbesti vreo limbă îngerească…
El poate gândurile să-ti citească.

De vrei ca să ajungi la biruință
Te luptă să rămâi tare-n credintă;
Când pe genunchi te-ai aplecat in rugă
Satana tremură si-o ia la fugă.

Când rugăciunea Ta in taină suie,
E cheia care cerul iti descuie.
Nu- i poate sta in cale nici tavanul
Si nici n-o poate auzi Dusmanul.

Iar ca să poti sa fii in siguranță
Nu te ruga cu mâinile pe clanță
Poti sa-ntârzii putin călătoria …
Mai importantă este vesnicia.

Gandeste-te să-ti faci o programare
Si să începi chiar de la desteptare;
La prânz si-apoi cand soarele apune,
Tu să fii nelipsit la rugăciune.

Eu stiu că zilnic esti in mare grabă
Si -ti este greu ca să renunți la treabă.
Dar, dacă vrei a Domnului prezență,
Fa -ti timp si vino in audienta.

Lupta-te

Reclame

Caleb Nechifor: Nemuritorii… – poezie dedicată familiei Căpâlnaş

cristina-capalnasPoezia de mai jos o dedic familie Ionel Cristina Capalnas, în urma plecării Cristinei Căpâlnaş. Să nu uitați că e nemuritoare! Nemuritorii pășesc pe planetă

Cu mersul lor singuri și greu
Ei nu întorc privirea nu plâng nu regretă
Pe ei, i-a ales Dumnezeu
Nemuritorii respinși sunt de lume
Prin ea pribegind ei aleargă mereu
Spre Cel ce i-a scris într-o Carte pe nume…

Citeste poezia aici – https://calebn.wordpress.com/2017/01/11/nemuritorii-poezie-dedicata-familiei-capalna

E ultima seară din an…

decembrie-31

E ultima seară din an…

E ultima seară din an şi privesc                                          

E ultima seară din an…

E ultima seară din an şi privesc
În urmă, departe, l-al său început…
Ce multe-amintiri gândul mi-l copleşesc,
Şi-atâtea imagini în minte se-opresc!
Ce iute şi anul acest-a trecut!

Ţin minte-o perioadă de zbucium şi chin
Când nu mai ştiam pe ce cale să merg;
Şi-n zilele-acelea de plâns şi suspin
Isus mi-a vorbit: ’’…în curând am să vin
Şi lacrima ta de pe-obraz am să-ţi şterg.

Puterea Mea-n toate-ţi va fi de-ajutor
Sfărâmând orice plan făurit de vrăjmaş,
Al meu Duh ceresc îţi va fi-ndrumător.
Iar greu-l vei trece atât de uşor
Căci Eu sunt cu tine, nicicând nu te las.’’

Şi-ntocmai cum Domnul Isus mi-a vorbit,
Mai mult decât eu am crezut şi-am sperat,
Cuvântu-i divin minunat s-a-mplinit;
Aşa bucurie şi pace-am primit
Căci El biruinţă în toate mi-a dat!

Au fost şi-alte zile când eu am căzut
Şi faţa Lui sfântă amar s-a-ntristat;
În suflet regrete adânci am avut
Şi-n rugă cu lacrimi iertare-am cerut
Iar El din belşug îndurare mi-a dat.

Am fost şi pe culmi, cum spusesem mai sus,
Când Domnu-a lucrat pentru mine măreţ;
Erau stări cereşti când căutam mai presus
De orice în lume, pe Domnul Isus
Şi sfânta-i prezenţă, cu orişice preţ.

Ce tainici fiori de iubire şi cânt
Duios inundau duhul meu pe deplin!
Ce ’naltă trăire, ce dulce avânt!
Simţeam că plutesc mai presus de pământ
Şi jos, înapoi, nu doream să mai vin.

Au fost rugăciuni înălţate la cer
La care primit-am răspunsul dorit,
Dar sunt şi dorinţe la care eu sper
Şi lucruri pe care în rugă le cer,
Ce Domnul în taină mi le-a pregătit.

Privind anu-n urmă, pe rând, zi de zi,
Văd dragostea mare a lui Dumnezeu;
Nimic nu-mi rămâne decât a veni
Şi îngenunchind pentru a-i mulţumi
Să-i dau tot ce am şi tot ceea ce-s eu.

E ultima seară din an şi privesc
La anul ce-acum a ajuns la sfârşit;
Cu recunoştinţă pe El Îl slăvesc
Că şi-anul acesta prin haru-i ceresc
Cu Domnul momente frumoase-am trăit.
– A m i n –

(scrisa de Paula Bilc)

(Alin Belean -Inca un an- versuri adanci pentru noi toti)

Multumesc Manuela pentru poezie si cantare

La Multi Ani Fericiti, Mina Ianovici !

Happy Birthday Proverbs

…femeia care se teme de Domnul va fi lăudată. – Proverbele 31:30

Domnul să o binecuvînteze pe sora Mina Ianovici, soția pastorului Florin Ianovici. Chiar săptămâna aceasta am pus mâna pe volumul de poezii a sorei Mina „Aproape de îngeri” şi am citit câteva poezii. Am copiat, aici, una dintre ele:

Adă, Doamne, primăvara

Adă, Doamne, primăvara
Și rămâi şi Tu cu noi
C-am avut atâta iarnă
Și îngheț, şi vânt, şi ploi.

Uită-te în sinea noastră
Ce de viscole am avut!
Dă din nou un rost la toate,
Rostul care s-a pierdut.

Iarna sufletelor noastre
Ne-a asprit, ne-a însingurat,
Am iernat pană şi vara
Sub un zâmbet înghețat.

Doar Tu, Doamne, eşti mai tare
Decât colții asprei ierni,
Sub cereasca vindecare,
Fă un semn ca să ne chemi.

Fă-ne, Doamne, să-nflorim
Cu copacii, înc-o dată
Și miros sa răspândim
De credință adevarată.

Adă, Doamne, primăvara
După care tot tânjim,
Dă-ne dor de cele sfinte
Și putere să iubim.

Mina Ianovici
Volumul „Aproape de îngeri”

DOLIU de Alex.D. Jercan

,,,,,,,DOLIU,,,,,,(.Alex.D. Jercan)
O, Doamne, ce durere-n omenire…
Drapelul stă plecat sub elegie
Iar televiziunea dă de știre
Că mulți s-au stins, arzând ca o făclie…

E parcă de-nțeles când un părinte,
La vremea lui, se duce-nvins de boală,
Dar când se duc cei tineri în morminte
E nefiresc, e-o treabă anormală.

Trăim în lumea cu miros de moarte…
Păcatul ne-amendează cu sentințe,
Ne chinuim, pe burtă, s-avem carte,
Și-apoi murim, cu master în științe.

Greșesc patronii prea grăbiți să pice
Câștigul mare-n punga efemeră…
Greșesc cei care nu știu să ridice
Din praf o lege mult mai austeră.

Greșesc cei care stau la uși de pază
Și nu legitimează, nu întreabă…
De unde vine banul nu contează,
Se face totul prea cu multă grabă.

Greșesc cei mari ce știu să dea decrete
Doar după un dezastru grav, dramatic…
În rest… aceleași lucruri desuete,
Aceleași spici cu caracter apatic.

Dar și mai trist… greșește cea pe care
Hristos a pus-o’n lume ca lumină…
Biserica, a adormit se pare,
Uitând că are-o sarcină divină.

Și dacă pentru tineri n-are gură
Și-abia se ține-n câteva șuruburi,
Și-i rutinată-n slujbe de uzură,
Săracii tineri caută prin cluburi.

De parcă aș avea și eu o vină
Mă-nclin cu flori în suflet și în mână
Și strig spre Cel ce șede în lumină:
O, Doamne, fie voia Ta stăpână!…

Cu diamante umede sub pleoape,
Pe când durerea-n suflete tot scurmă
Strig spre Cel Sfânt să vină mai aproape:
Mângâie Doamne ce-a rămas în urmă.

Sursa Angelica Kovacs via Baptist Tms

Intunerec si lumina – Poezie Roberto Cristea

man

Vezi si

Tacere – Florin Ianovici

Ridicarea crucii – Tissot
Privesc spre cruce, privesc spre lume
Si vad in suflet o genune,
Un gol pustiu, imens adanc
Si nu am lacrimi ca sa plang.

O lume ce viclean ti-e glasul
Spre moarte tu ne indrepti pasul.
O Cruce ! Sfanta si curata.
Opreste ceasul sa mai bata.

Caci fuge timpul de sub noi
Tic-tacul sau ne lasa goi…
Ne-am inrobit cu-a noastra vrere
Si iata viata cum ne piere.

Mi-e ruga catre tine Cruce
Doar raza ta poate sa alunge
Umbrele ceasului ce bate
Si ne-a purtat asa departe…

Poezie Traian Dorz – Anii trec ca norii

Anii trec ca norii

Traian Dorz

Anii trec ca norii, perii-ncărunţesc,
vremurile-s altfel, totul e-n schimbare,
zilnic se preface tot ce-i pământesc
— numai Adevărul este-acelaşi soare.

Iarba se usucă, frunza cade iar
apa-şi face vaduri, altele într-una,
peste toate-n lume plânge-un “în zadar”
— numai în iubire cânt-un “totdeauna”.

Vara arzi în soare, iarna arzi în ger
ce te-ncântă astăzi, mâine ţi-e povară,
toate-apasă duhul, toate-l strâng ca-n fier
— numai conştiinţa sfântă e uşoară.

Toţi sunt ca şi tine: slabi şi schimbători
cei aproape astăzi, ţi-s departe mâne
oamenii, ca anii-s aburi trecători
— numai Domnul singur neschimbat rămâne.

…Nu-ţi lega de nimeni inima acum
ca să nu ţi-o smulgă ruperea ce vine,
leagă-ţi-o de Domnul — lumea-i vis şi fum
singur El rămâne veşnic lângă tine.

Traian Dorz – poezia „Fa-ti timp…’

Muntii Carpati, Romania

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ți timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând,
Fă-ți timp să poți, cu mila, să le alini, trecând.

Fă-ți timp pentru-adevăruri și adânciri în vis,
Fă-ți timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculți lâng-un izvor,
Fă-ți timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fă-ți timp s-aștepți din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ți timp pe-un munte, seara, stând singur sâ te rogi,
Fă-ți timp să stai cu mama și tatăl tău bătrâni,
Fă-ți timp de-o vorbă bună și-o coajă pentru câini.

Fă-ți timp să stai aproape de cei iubiți, voios,
Fă-ți timp să fii și-al casei în slujba lui Cristos,
Fă-ți timp să guști frumsețea din tot ce e curat,
Fă-ți timp, căci ești de taine și lumi înconjurat.

Fă-ți timp de rugăciune,de post și meditări,
Fă-ți timp de cercetarea de frați și de-adunări,
Fă-ți timp și-adună-ți zilnic din toate câte-un pic,
Fă-ți timp, căci viața trece și când nu faci nimic.

Fă-ți timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ți timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ți timp s-asculți la toate, din toate să înveți,
Fă-ți timp să dai vieții și morții tale preț.

Fă-ți timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi;
Comoara risipită a vieții n-o mai strângi.

Poezia ‘Fa-ti timp’, autor Traian Dorz, recitata de

Claudiu Lulciuc – Fa-ti timp (Traian Dorz)

VIDEO by Claudiu Lulciuc

Dor de țară: Binecuvântează Doamne, România şi primul ei Preşedinte Evanghelic

00Photo Ciprian Kaiser, Fotograf Chicago studio STUNNING-IMAGE.com

Klaus Iohannis a fost ales ca noul Presedinte al Romaniei. Poporul Roman a iesit intr-un numar record la vot, pentru a-l sustine pe Klaus Iohannis. Este pentru prima data in istoria Romaniei cand Presedintele Romaniei este un Crestin Evanghelic. Poporul nostru a inteles ca acest om este un om integru si de caracter si vrea o Romanie libera in care fiecare cetatean roman sa aiba acces la libertatea si oportunitatea pe care o poate oferi o tara libera. Dupa ce a fost declarat castigator Klauss Iohannis a spus: ,,Am castigat. Ne-am luat tara inapoi.” Cineva a spus ca de abia acum, dupa 25 de ani de la revolutia din 1989, Romania este cu adevarat a poporului. Sa ne ajute Dumnezeu! Agnus Dei

Cele mai noi articole”

Romania Un gand bun pentru tine

Cele mai citite articole:

iohannis

Presedintele Romaniei Klaus Iohannis este Evanghelic Luteran – Photo credit Mediafax via Gandul.info

Klaus Iohannis: Dragi români, cu peste 6,2 milioane de voturi, m-ați ales Președintele României! Vă mulțumesc din inimă!

Scurta Biografie:

Fostul Primar al Sibiului, Klaus Johannis s-a nascut la 13 iunie 1959, in Sibiu, intr-o familie de sasi.A fost elev al liceului Bruckenthal din Sibiu si a absolvit în anul 1983 Facultatea de Fizica la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj. Dupa absolvire a predat fizica la Agnita, in scoli generale si licee sibiene, din 1989 a functionat ca profesor la Liceul Samuel von Brukenthal din Sibiu. In 1997 a devenit inspector scolar general adjunct la Inspectoratul Scolar Sibiu si între 1999-2000 a fost inspector scolar general.

S-a inscris in partidul politic al minoritatii germanilor din Romania numit Forumul Democrat al Germanilor din Romania (FDGR) in anul 1990.

Klaus Iohannis Studii:
1979 – 1983 Universitatea „Babes Bolyai” Cluj Napoca, Facultatea de Fizica

Activitatea profesionala:
1983 – 1989 Profesor la diferite scoli si licee din Sibiu
1989 – 1997 Profesor la Liceul Brukenthal Sibiu

1997 – 1999 Inspector General Adjunct, Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu

1999 – 2000 Inspector General, Inspectoratul Scolar Judetean Sibiu
din 30 iunie 2000 Primarul Municipiului Sibiu

Klaus Iohannis Activitatea politica:
Din 1990 Membru al Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)
1997 Membru in Comisia de Invatamânt al FDGR Transilvania
1998 Ales în Comitetul de conducere al FDGR Sibiu
1998 Seful Comisiei de Învatamânt al FDGR Sibiu
2001 – 2013 Presedintele Forumului Democrat al Germanilor din România (FDGR)
2013 Prim-Vicepresedinte al Partidului National Liberal (PNL)
La data de 20 februarie 2013 Klaus Johannis s-a înscris în PNL.

O zi mai târziu, noi colegi de partid au votat în unaminate o derogare de vechime, care sa-i permita sa candideze la o functie în conducerea partidului. La congresul extraordinar al PNL din data de 23 februarie 2013, a candidat pe lista lui Crin Antonescu si a fost ales prim-vicepresedinte al PNL.

In 7 Februarie 2014 Klaus Iohannis a renuntat la Primaria Sibiu si a acceptat sefia MAI si postul de vicepremier in Guvernul Romaniei.

wiki carmen si klaus iohannis blog vedete

Photo vedeteblog.com

Klaus este casatorit cu profesoara Carmen Johannis.

Carmen Iohannis este nascuta in data de 2 noiembrie 1959. Carmen, sotia lui Kalus Iohannis preda limba engleza la Colegiul „Gheorghe Lazar”, din Sibiu, spre deosebire de sotul ei, profesor de fizica la „Samuel von Brukenthal”.
Cei doi, care nu au copii, sarbatoresc, anul acesta, 25 de ani de casnicie.

Sursa: http://www.vedeteblog.com

–-Klaus Iohannis in EnglishKlaus Iohannis: ‘Romania must make the most of its opportunities’ Dutch Welles

Din presa României:

De la Newsnet Crestin – Ce spun Evanghelicii?

Dan Damian, cantaret crestin The Messengers, pe Facebook: „O noua zi. De azi, un nume nou pe lista de rugăciune a fiecărui creștin, președintele Românie, domnul Klaus Iohannis! Asculta Doamne rugăciunile noastre si-ți mulțumim!”

THE MESSENGERS – Romania

~~~

Photo Victoria Brutaru

Photo Victoria Brutaru

Klaus Iohannis e luteran. Ce este luteranismul?

RĂSPUNS: Potrivit Dicţionarului Explicativ al Limbii Române, luteranismul este o doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esenţială pentru mântuire numai credinţa şi proclamă autoritatea exclusivă a Bibliei, recunoscând numai două Taine: Botezul şi împărtăşania. (Sursa http://www.gandul.info)

Alegerile prezidențiale din România au avut loc în două tururi de scrutin, la 2 noiembrie 2014 și la 16 noiembrie 2014. Pentru al doilea tur s-au calificat Victor Ponta (PSD-UNPR-PC), cu 40,44% din voturi și Klaus Iohannis (ACL), cu 30,37%. În al doilea tur, Iohannis a obținut peste 50% din voturi, iar Ponta și-a recunoscut înfrângerea.

În secțiile din străinătate, alegerile au fost marcate de cozi lungi, fiind împiedicați mii de oameni să voteze.

Klaus Werner Iohannis (scris în germană și Johannis,[1][2] n. 13 iunie 1959, Sibiu) este un politician român de etnie germană, de meserie profesor de fizică. Din anul 2000 este primar al municipiului Sibiu. A fost reales în 2004, 2008 și 2012.

Din 28 iunie 2014 este președintele PNL și candidatul ACL (PNL+PDL) la alegerile prezidențiale din 2014. Pe 16 noiembrie 2014 l-a învins pe contracandidatul său, Victor Ponta, în cel de-al doilea tur al acelor alegeri, urmând să își înceapă mandatul în decembrie 2014.

Conform constituției României, art. 83, președintele este ales pe un termen de 5 ani.

sursa http://ro.wikipedia.org/wiki/Klaus_Iohannis

Photo credit Alfa Omega TV

“Rugaţi-vă Domnului pentru ţară, pentru că fericirea voastră atârnă de fericirea ei!” Ieremia 29:7

p

Photo credit www.artistu.ro

Dor de țară

Românie, țară dragă, plai de cântec şi visare,
Am plecat în lumea largă, te-am lăsat în urmă tare,
Am căutat o viață nouă şi o pâine îndulcită,
Dar mă simt ca rupt în două, ca o casă părăsită,

Românie, țară mamă, leagănul prunciei mele,
Glasul tău-napoi mă cheamă şi-mi deşteaptă doruri grele,
Pare pâinea alb-pufoasă şi grânarul de poveste,
Dar o pâine ca acasă nicăieri nu se găseşte.

Dragă, scumpă Românie, oridecâte ori zefirul,
Peste gândul meu adie, eu te văd sorbind potirul…
E paharul suferinței, jugul pus de stăpânire,
Dar sub flamura credinței, tu răspunzi doar cu iubire.

Dragă Românie mare, mulți au vrut să te sugrume,
Dar eşti încă în picioare, te mândreşti cu al tău nume,
Ai dat Cezarului partea, lui  Dumnezeu ascultare,
Ai urmat ce spune Cartea, căci vrei binecuvântare.

Românie, țară dragă, mulți ar vrea să te dezbine,
Dar te-ncrede-n proorocie: „Dumnezeu este cu tine!”
Ştii că cel ce este Veşnic, ce promite-nfăptuieşte,
Ți-e Îndrumător şi Sfetnic, Domnul încă te iubeşte.

Românie, țară mamă, mult ai suferit sub daltă,
Pruncii tăi din zări te cheamă, inimile lor tresaltă.
Mi-amintesc mirosul reavăn de țărână, văd şi plugul,
Însă lațul strânge tare, pe grumaz apasă jugul,

Ne dorim o libertate dar nu una pământească,
În Cristos vrem unitate, Duhul Sfânt să propăşească,
Chiar de-s lupte de partide, care, cine e mai mare,
Doamne, fă-Ți Împărăția sfântă şi biruitoare!

Să ne bizuim pe Tine, nu pe cai şi nici pe care,
Nici pe om ci doar pe Domnul, ce cu mâna-I creatoare,
A făcut natiuni, popoare, stăpâniri… Să înțelegem,
Că nimic nu-i la-ntâmplare, ce am semănat, culegem!

Dragă, scumpă Românie, viața nu pare prea dreaptă,
Mi-e dor de copilărie, de-a măicuței mele şoaptă,
M-aş întoarce cu grăbire să trăiesc în a mea țară,
Dar e-atâta răzvrătire, pâinea e tot mai amară.

Rana-mi temperează vrerea, tremurândă mi-e şi clipa,
Vindecă şi ia-mi durerea, mă acoperă cu-aripa
Duhului de Viață nouă, dă-ne pace, bucurie
Şi în totul şi în toate, voia Ta Doamne, să fie!

Să admir în primăvară codrul, să privesc copacii,
Să ascult întâia oară cucul, mierla, pitpalacii,
Să respir aer de munte, să miros flori de câmpie
Şi-n sunet de harpă sfântă să-Ți dau slavă  numai Tie.

16/11/14, Barcelona-Lucica Boltasu via www.resursecrestine.ro

E timpul cercetării tale

Binecuvântează Doamne, România

Noi Te chemăm, arată-Ţi iubirea,
Dă-ne credinţa din nou, Te rugăm;
Ajută-ne să Te cunoaştem,
Să Te-ascultăm, Doamne, să Te iubim.

Binecuvântează Doamne, România,
Binecuvântează ţara mea,
Vino cu putere, vino cu trezire,
Te rugăm, Isus, ai milă de ea.

Suntem flămânzi, Doamne de Tine
Pâinea Vieţii doar Tu ne-o poţi da;
Suntem setoşi de neprihănire
Lasă să plouă apa vieţii în ţara mea

Versuri via https://cantece.wordpress.com
Asculta cantarea cantata de Tinerii Bisericii Penticostale Marghita 2007 – https://www.youtube.com/watch?v=4P_mosTgnnU

ROMANIA

România timpul tău este aproape

(:România timpul tău este aproape
Domnul nostru îşi revarsă ungerea
Îi auzi chemarea sfântă
El să te ridice vrea
Şi să duci în lumea-ntreagă
Dragostea Sa:)

(:România, hai ridică-te
Peste tine, El străluceşte
România, timpul tău e-acum
Te doreşte Dumnezeu:)

Versuri via http://cantece.wordpress.com
Asculta cantarea de Catalin Ciuculescu aici – https://www.youtube.com/watch?v=2TYK1E9ND1o

Nicolae Moldoveanu si votatul

Cristi Boariu pe Facebook

La putin timp dupa ce Nicolae Moldoveanu a iesit din inchisoare, a mers sa voteze. Nu a fost lasat insa, pe motiv ca cei care au fost in puscarie nu au drept de vot. A iesit ganditor afara, iar cand a ajuns in strada a inceput sa fredoneze din toata inima cantarea care de atunci a atins multe inimi:

Isuse dintre toţi Te-aleg mereu
În orice zi, în orice clipă,
Căci Tu eşti viaţa sufletului meu
Şi harul care mă ridică.

Refren:
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu
Isus Mântuitorul meu,
Te-aleg mereu, Te-aleg mereu.

Isuse-aleg deplin cărarea Ta
Din miile de căi din lume
Şi vreau să merg pe ea cât m-ar costa,
Dă-mi Duhul Tău să mă îndrume.

Isuse-aleg Cuvântul Tău cel sfânt,
Căci numei El e adevărul
Ce-mi dă lumnină lină pe pământ
Şi-avânt să pot ajunge-n ceruri.

Isuse-aleg iubirea Ta de jar
Din tot ce-n lume mă îmbie,
Ca să-mi aprind-al inimii altar,
Să ardă acum şi-n veşnicie.

Isuse din orice Te-aleg mereu,
Zi dupa zi, Te ştiu mai bine,
Căci Tu eşti viaţa sufletului meu,
Alt bun nu-mi vreau decât pe Tine.

Romania Photo Un gand pentru tine

N-am stiut…..

Costache Ioanid – Ți-aduci aminte, mamă …

Ți-aduci aminte, mamă, de vremea fericită,
când mă țineai pe brațe că păru-mi sărutai ?

Când nu aveam în lume ființă mai iubită,
nici ochi mai plini de farmec, și nici mai dulce grai …

Ți-aduci aminte mamă, când păru-mi sărutai ?

Ți-aduci aminte, mamă, cum te țineam cuprinsă,
să spui cu mine seara duioase rugăciuni ?

Și cum în nopți de veghe, sub candela aprinsă,
lăsai să-ți cadă lacrimi pe-o carte din străbuni ?

Ți-aduci aminte mamă, ce sfinte rugăciuni ?

De-atunci trecură anii ca frunza scuturată
și-au troienit să-mi stingă credința de copil.

Dar într-o zi de taină scânteia de-altădată
s-a prefăcut în soare și-n albe flori de-april …

urcând pe-o nouă treaptă credința de copil.

Dar ochii tăi par astăzi acoperiți de ceață
și mă privesc cu teamă ca niște ochi străini.

Și caut ochii mamei să-i văd din nou în față,
cum mă priveau odată de duioșie plini.

Dar ochii tăi par astăzi, ca niște ochi străini.

O, vino iarăși, mamă, de brațul meu cuprinsă,
să-ngenunchem alături ca-n vremea ce s-a dus !

Și vom simți în suflet o candelă aprinsă
ce ne va duce-odată în țara lui Isus !

O, vino, astăzi, mamă, cu mine la Isus !

Ruga Mamei – Oricine esti, orice ai facut, nu e prea tarziu… si doua cantece superbe

Această prezentare necesită JavaScript.

Poate esti un tinar, sau o tinara plecata departe de mama ta. Poate nu esti chiar asa de tinar sau tinara. Poate ai ajuns prin Italia, Belgia, America, Turcia sau cine stie pe unde si ai ajuns in niste locuri si situatii in care niciodata nu ai crezut ca o sa ajungi. Adu-ti aminte ca ai o mama care se roaga pentru tine si nu va inceta sa se roage pentru sufletul tau pana in ultima clipa a vietii ei, cind isi va inchide ochii. Daca ii va fi greu sa ii inchida, este pentru ca isi va da seama, ca dupa ce ea va pleca, nu se va mai gasi niciodata si nimeni, care sa se roage pentru sufletul tau cum s-a rugat si se roaga ea.

Cind ai cazut si oamenii s-au rusinat de tine, ea nu s-a rusinat. Cind toti te-au parasit si nu au mai dat nimic pe tine, ea te-a iubit si mai mult si si-a daruit tot sufletul ei si tot avantul ei, inspre incurajarea ta si pentru fericirea ta. Daca ar fi putut, si-ar fi dat chiar viata, in schimb pentru viata ta amarata, sau pentru viitorul tau. Iar, daca mama ta a plecat la cele vesnice, nu uita indrumarile ei si rugaciunile ei pentru tine. Oriunde te afli azi, adu-ti aminte de Dumnezeul ei si fa-L si Dumnezeul Tau.

Evrei 3:15 – ,,Astăzi, dacă auziţi glasul Lui, nu vă împietriţi inimile, ca în ziua răzvrătirii.`

Marcu 8:36 – Şi ce foloseşte unui om să cîştige toată lumea, dacă îşi pierde sufletul?

Ruga mamei

Uploaded by nitaviorel1 Cintare de Mihai Sinogaci:

Un copil bolnav ,mama-i linga el
inima din ea, suspina spre cer:

„Da-i Isuse sanatate, ajutor si har de sus
Da-i viata si de moarte sa-l feresti caci vreau nespus
sa-ti slujeasca cu jertfire, sa lucreze cu mult zel,
pin a fi a ta venire, sa te folosesti de el”

Baiatul crescu si rau deveni
Mama, iar si iar, in ruga veni:

Da-i Isuse cercetare, scapa-i sufletul de rau
Da-i viata si de moarte sa-l feresti caci vreau mereu
sa-ti slujeasca cu jertfire, sa lucreze cu mult zel,
pin a fi a ta venire, sa te folosesti de el”

Un barbat plingea, linga un mormint
Viata de pacat o sfirsi zicind:

Iarta-mi grelele pacate, scapa-mi sufletul de rau
Vreau viata si nu moarte, vreau sa fiu copilul Tau
Sa lucrez vreau cu jertfire, sa-ti slujesc Isus cu zel
Pin’ a fi a Ta venire, sa urmez cerescul tel.

Vino la Isus cu pocainta (Mihai Sinogaci)

Privind la a tale grele suspine
Privind la starea in care esti (in) prezent
Nu pot pasiv sa stau far’ a previne
Nu pot ca sa ramin indiferent

Esti constient c-al tau pacat te duce
In intuneric, bezna, suferinti
In iadul groaznic… stai te rog… asculta
Nu pentru tine el a fost gatit

El ne-a creat nu pentru chin si suferinta (vesnica)
Ci pentru ca noi sa-L slavim
La Dumnezeu, hai sa venim cu pocainta
A Lui dorinta este sa traim

Isus te iubeste, pentru tine sus pe cruce
El a murit; El s-a jertfit
Ca noi crezind in El s-avem iertare
la Dumnezeu, la Dumnezeu

Ti-e inima si trista si pustie
Si tulbura sub a tale poveri
Incredinteaza-ti viata doar lui Isus
Si vei scapa de tot ce este rau

Chiar nu esti obosit de-a ta-alergare?
De ingrijorari de goana dupa vint?
De ura, deznadejde, dar mai tare
De-a ta viata fara Duhul Sfint?

Isus te iubeste, pentru tine sus pe cruce
El a murit; El s-a jertfit
Ca noi crezind in El s-avem iertare
la Dumnezeu, la Dumnezeu
Acum tu esti in ceata neagra si robie
Impovarat, incatusat
De vii la Dumnezeu cu pocainta
In numele lui Isus vei fi iertat!

Isus te iubeste te rog NU UITA
Nu fi indiferent fata de viata ta.

Uploaded by 

Scumpa mea maicuta

Florin Ianovici – Din Slujba Legii in Slujba lui Dumnezeu – Interviu cu Radu Moraru la Nasul TV 20 Martie 2014

Florin Ianovici Nasul TV 2014 Radu Moraru

Mai intai o poezie de Mina Ianovici:

Arta şi iubirea

Sunt slove de iubire foarte multe
De-o frumuseţe chiar paranormală.
Păcat că cel ce vrea să-ţi dea un munte
Îţi dă şi altceva ce-o să te doară.

Iar după zece întâmplări ciudate,
Nu-ţi este clar ce ţi se mai întâmplă,
Fiindcă sfârşitul e de fapt acolo
Şi viaţa după aceea-ţi pare lungă.

Poţi fi lăsat să frângi în bucăţi omul
Şi-n mare să-l arunci dacă-ţi doreşti,
Că toate acestea oricum nu se întâmplă
Şi-n timp o să te saturi de poveşti.

Prăpastie între suflete şi artă,
Iubirea-i exerciţiu pe hârtie.
Ce e în cântec nu ni se întâmplă
Şi nici măcar ce e în poezie.

De aceea fug de orice amăgire
Şi niciun munte nu îmi mai doresc.
Vreau doar crâmpeiul meu de fericire
Venit prin ajutor dumnezeiesc.

de Mina Ianovici

Radu Moraru: Ce facem cand nu mai avem speranta, cand iesim pe usa bisericii pentru ca vedem cenusiu totul, vestile sunt proaste, televiziunile se intrec in a da numai vesti proase. De multe ori sunt si reale si am constatat ca, sigur, credinciosii apeleaza la Dumnezeu. Aici este si un fel de marketing, stiu ca daca ma rog, stiu ca Dumnezeu ma ajuta, ceea ce nu e normal. N-ar trebui si noi oamenii sa facem mai mult? E o vorba romaneasca, ca Dumnezeu iti da, dar El nu-ti baga in traista. Ce trebuie sa faca societatea romaneasca?

Florin Ianovici: Eu cred ca credinciosul care are o relatie cu Dumnezeu numai in sensul mercantil – Ajuta-ma sa scap de necazuri, n-a descoperit inca ceea ce inseamna forta credintei. Credinciosul nu-i naiv, nu este neancorat, si nu dovedeste pasivitate. Societatea, in general, si oamenii care au schimbat lucrurile in viata au fost niste curajosi. Oamenii care au intelepciune si oamenii care sunt curajosi isi trag aceasta putere din relatia cu Dumnezeu. De aceea, eu nu cred ca un crestin este un om care sa evadeze, un om deznadajduit, are momente grele, are momente dificile, dar este un om care pana in momentul in care inchide ochii lupta pentru ceea ce reprezinta credinta lui si de aceea spun ca poate vorbim despre altceva decat despre credinta. Pentru ca din nefericire si Dumnezeu este privit uneori asa cum bine spuneati, ultima solutie. Nu mi-a iesit cu prietenii, nu mi-a iesit nici cu spitalul, nici cu loto, imi iese cu Dumnezeu. Si atunci lucrul acesta nu este credinta. Este o alta varianta, un surogat, pana la urma. Insa, credinta adevarata, care-si are temelia in sfanta Scriptura, in viata de disciplina a rugaciunii face din crestin, face din credincios un om ancorat. Imi pasa, nu-mi este egal ceea ce se intampla, doresc sa fac lucrurile cu mult mai bine decat le-am facut pana acum si vreau sa am un cuvant de spus. Oriunde pot fi auzit, voi spune tot ceea ce am de spus.

Radu Moraru: Vreau sa va intreb ceva, ca pe un duhovnic va intreb. Cum se face ca escrocilor… acuma, va spun din experienta mea de 20 de ani ca ziarist.. lor le-a iesit toate. Atat de usor le ies milioanele, atat de usor ajung in varful puterii, atat de usor scapa dupa aia, un an, doi de puscarie. Atat de usor obtin toate lucrurile acestea si ei n-au nici un dumnezeu, acesti oameni, si ati vazut ce a spus inainte D-l Capusu, ca Romania va scapa atunci cand va avea oameni cu frica de Dumnezeu in frunte. Iar oamenii credinciosi, oamenii buni care se feresc sa pacatuiasca, sa raneasca oameni, sa faca rau pe planeta asta, tot ce obtin ei este foarte greu. Mi se pare usor nedrept. Stiu ca exista explicatie, dar mi se pare nedrept ca aia sa obtina totul atat de usor si uneori sa nu plateasca cu nimic, iar omul obisnuit, sa nu treaca o zi sa nu se loveasca de obstacole, de necazuri. Te si intrebi uneori, cand vezi niste oameni buni, cand au o suferinta uriasa, se pare nedrept.

Florin Ianovici: E adevarat. Si dilema aceasta a framantat pe multi oameni ai Scripturii. Chiar exista un psalm cu aceasta tema, in care cineva spunea: „Ma uit cum s-au ingrasat, cum le merge bine. Eu vreau sa fac totdeauna lucrurile bune si mie nu-mi ies.” Totdeauna, crestinii, credinciosii sunt recunoscuti postmortem. Se pare ca in timpul vietii le merge bine celor oportunisti si iata c ainducerea in eroare este profitabila. Pe de alta parte insa, eu ma bucur ca exista oameni, posturi ca al dvs. care trag un semnal de alarma, pentru ca eu cred ca si naivitatea aceasta condamanabila a omului de rand: neasumarea, neimplicarea, neconstientizarea, lipsa, pana la urma, a unui efort minim de a gandi lucrurile care sunt in viata ne transforma in victime. A gandi nu e lucru usor si presupune, la un moment dat un efort. Daca esti dispus la acest efort este un prim pas, ca la un moment dat sa poti sa ai o valoare corecta, dincolo de care decizia ta sa fie o decizie constienta. Eu cred ca aici este marea noastra problema. Avem o anumita letargie si o anumita lene balcanica, un spirit care trebuie schimbat. Omul credincios se trezeste devreme, se culca tarziu pentru ca are un rost ceea ce face el. De multe ori folosesc aceasta expresie cu tinerii care imi calcac pragul fundatiei, tineri care vin din orfelinate si ii intreb: Ce vrei sa te faci? ‘Pilot’, zice el. Si eu il intreb, atunci: ‘La ce ora decolzei din pat dimineata? Si la ce ora aterizezi in pat, seara?’ Pentru ca conteza. Inainte sa fi pilot trebuie sa ai niste deprinderi. Eu cred ca pe fondul acesta propasesc oamenii de nimic si oamenii care au ceva de spus si sunt oameni harnici, pana la urma, si oameni onesti; acesti oameni, le merge greu pentru ca societatea nu-i dispusa sa faca un efort minim de intelegerea lucrurilor care se intampla.(29) Din primele 10 minute
…..

Radu Moraru: Cam care sunt problemele Romanilor?
Florin Ianovici: Probleme de ordin relational. Intai de toate, oamenii acuza un puternic sentiment de instrainare. Pur si simplu, oamenii nu mai gasesc corespondent in ceea ce li se ofera. Oamenii spun ca dau mult, primesc putin sau de loc. De asemenea, o mare problema este a parintilor- o generatie turbata. Nu exagerez. Vine o generatie turbata, care pur si simplu a ucis cuvantul mama si a ucis cuvantul tata. Si odata cu aceste lucruri, doua cuvinte au disparut: respect si responsabilitate. Mama inseamna respect si tata inseamna responsabilitate. Este o societate a consumului, a unei distractii si a unor placeri nemarginite, fara sa existe in viata o ancorare si un scop. Apoi, saracia. Foarte multi se lupta cu saracia. Sunt oameni care, de exemplu, au mari probleme in a-si accepta ultimele zile din viata. Noi nu avem pentru oamenii batrani si bolnavi posibilitatea sa le oferim o moarte decenta. Mor urat romanii nostri. Probabil ca cea mai trista zi petrecuta de mine in Romania a fost cand am plecat intr-o slujba. Trebuia sa ajung intr-o localitate sa tin o slujba si am plecat de dimineata, la 5. Eu locuiesc in Rahova. Am o casa simpla in Rahova. Si am trecut pe langa un loc in care am vazut o multime de oameni stand la rand cu scaunele. M-am oprit, curios din fire. Eu decat sa-mi pun intrebari fara de raspuns, mai bine parchez si intreb. Si am gasit acolo o batrana si am intrebat-o: „De ce stati?” A zis: „pai, ne dau doua paini gratuite.” „La ce ora?” am intrebat-o. „La ora 8.” „Si dvs. de la ora 5, pana la ora 8, stati pe un scaunel sa primiti doua paini?” Si a zis: „Ce sa faci, maica, cu pensia care o am eu?” Sa ma credeti ca nu sunt un om atat de sensibil, dar m-am dus in masina si am avut o stare de slabiciune. Am spus: „Este trist sa nu dai o sansa la decenta, sa-ti plece batranii tai cu fruntea sus. Daca ultimii ani din viata trebuie sa stai la un rand pe frig, sa iei doua paini, inseamna ca noi suntem intr-un moment critic. Lucru asta m-a impresionat profund.(40)

Radu Moraru: Cred ca suntem singura tara dn Europa care n-avem grija de copii si de batrani. Eu n-am mai pomenit asa ceva. De copii, pentru ca nu avem grija sa aiba educatie si sanatate.

Inima credintei e Hristos si Hristos inseamna jertfa. Eroii nostri de astazi sunt eroi falsi. Adevaratul erou in credinta e Hristos, care inseamna jertfa si lepadare de sine. Inteleg de ce un credincios poate sa fie un bun guvernator, pentru ca a inteles lepadarea de sine, pentru ca a inteles esenta guvernarii: lepadarea de sine, urmarirea binelui obstesc intr-o maniera in care sa respecti omul si sa-i dai voie sa creasca. Jertfa- miezul credintei.

……….
Florin Ianovici: …cine te iubeste iti spune adevarul. Cine nu te iubeste iti spune ce vrei sa auzi tu. Aceea nu e dragoste. Aceea e de fapt un mod de a ma iubi pe mine. Te folosesc in asa fel si iti spun ceea ce vrei sa auzi pentru ca eu sa pot sa-mi implinesc interesele. Adevarul vindeca. Dar mai intai raneste. Intai raneste, iar apoi vindeca.

VIDEO by Radu Moraru Interviul cu Pastorul Florin Ianovici incepe la minutul 19:00-57:00

Am cautat iubirea – Costache Ioanid

poza de la fanpop.com

romantic love

Costache Ioanid – Am cautat iubirea

Am cautat iubirea ca pe-o cetate sfînta
ca pe un cer de cîntec în lumea de dureri.
Am dat navala-n lume spre tot ce ochiu-ncînta.
Si-am întîlnit durerea. Dar cerul nicaieri.

Am cautat iubirea ca patrie voioasa
ca pe-un pamînt edenic de pace troienit,
sa spun odata clipei: “Ramîi, esti prea frumoasa!”
Si-am strabatut pamîntul, dar pace n-am gasit.

Am cautat iubirea ca pe un cer al firii.
Si-am vrut sa-i ies în cale cu ramuri de finic,
sa sorb din cupa lumii nectarul fericirii.
Si-am spart în tandari cupa, caci n-am gasit nimic.

Am cautat zadarnic. Dar într-o primavara,
am întîlnit în cale deodata un drumet.
Pe umerii Lui trudnici purta o grea povara,
o sarcina de zdrente si cioburi fara pret.

Trecea pe-o cararuie întîmpinînd batjocuri,
lasînd sa-i rupa cîinii din haina cîte-un fald.
Urca pe colti de stînca. Si-n urma Lui, pe-alocuri,
vedeai pe piatra rece sclipiri de sînge cald.

Si totusi în privire avea un cer de taina
cum n-am vazut în lume în ochii nimanui.
Si-am vrut sa-i smulg povara. Dar am cazut cu spaima,
caci mult prea grea era povara Lui.

M-am ridicat degraba si L-am ajuns din urma
sa aflu ce comoara în sarcina a strîns.
Dar am simtit ca viata ca de-un prapad se curma,
cînd am privit prin zdrente cutremurat de plîns.

Caci se vedea-n comoara un clocot ca de cloaca,
un clocotit de drojdii, un spumeg de scursuri.
Tot ce-i murdar si putred în lumea asta-ntreaga
vuia strivind grumazul sarmanei Lui fapturi.

-Dar unde duci straine povara Ta ciudata,
povara de osînda sub care-atît Te-apleci?
am întrebat, drumetul. Si El mi-a spus în soapta:
-Spre apele uitarii, ca s-o arunc pe veci…

-Dar tu, vorbi strainul, urcînd încet privirea,
dar tu pe cine cauti înnourat si crunt?
-Eu… am soptit în sila, eu… cautam iubirea…
-Iubirea? … fu raspunsul strainului. Eu sunt…

Mina Ianovici – ALTĂ MELODIE

ALTĂ MELODIE
de Mina Ianovici

Ne-am cântat iubirea,
Ne-am cântat mânia,
Ne-am cântat nădejdea
Şi dezamăgirea.
Ne-am cântat eroii,
Poveşti inventate,
Am cântat atâtea.
Le-am cântat pe toate.
La final, Isuse,
Îţi cântăm şi Ţie,
Dar aceasta este
Altă melodie.

Solomon şi Sunamita – autor Teodor Codreanu

Shulamite bride Solomon

Privesc departe spre Sion prin veacuri înaintate
şi-aud ecoul dintr-un ton vibrând peste cetate.
Ierusalimul e-n amurg sub brazda argintie,
izvoarele la vale curg domoale spre câmpie.

Codreanu
Sclipea palatu-n raze lucii şi în culori de astru,
in parcul de smochini şi nuci stă Solomon sihastru.
Şi visurile-i ce se nasc în zare de-astă data,
sunt izvorâte din Damasc de dorul după-o fată.

De-o fiică de neam sirian, de-o ciobăneasă sclavă.
Ce te-a legat o, Solomon ce stai pe-atâta slavă?
Tu stai pe tron – ea stă la oi, tu-n slavă – ea la stâna.
O, nu sunt fete pe la noi de zici că e regină?

O, cine-i altul mai presus un împărat ca tine.
În neamul tău o, câte nu-s crăiese şi regine.
Tu ai şaizeci la curtea ta, optzeci de ţiitoare.
Mă mir că-n minte poţi purta un chip de servitoare!

Cum porţi tu florile din strat o mie rupte-n mână.
Tu ai regine la palat şi vrei s-aduci din stâna?
Când te aud cum o descrii în versuri de tot stilul,
ca ea nu-i alta pe pământ o, e departe Israelul?

Şi dacă n-am cunoaşte-o chiar că nu e stil de floare,
e arsă, parc-ar fi de jar de razele de soare.
Tu o faci mai mult ca un trandafir şi munte de tămâie.
Şi-ncepi atâta s-o descrii din cap până-n călcâie.

O, ce va spune un popor de tine rege în slavă?
Când tu îmbătat eşti de amor te-a fermecat o sclavă.
Tu-o vezi cum alta-n lume nu-i, o faci şi porumbiţă.
Şi-ncepi atâta s-o descrii cum n-are-n lume soaţă.

Aud mereu acelaşi ton în versuri ziua-ntreagă.
Şi spui că-i laşi regat şi tron, atât îţi e de dragă.
Preferi la stână să te duci, sau păzitor la vie.
Preferi pe orice drum s-apuci, de ce ai vrea să vie?

Repetă versul ce l-ai spus cântându-ţi trista soartă.
Când tu acas la ea te-ai dus, şi i-ai bătut în poartă.
Şi ea răspunsu-ţi-a din pat dar făr să iasă-afară:
„M-am dezbrăcat şi m-am culcat, şi cum să mă-mbrac iară?”

Aşa de rece te-a respins din partea ei copila,
Nici simţ de om nu a simţit, nici dragul şi nici mila.
Afară-ncet se revărsa un vânt de sud cu ploaie.
Dar ei nici pic nu îi păsa că hainele-ţi înmoaie.

Şi nici că-n pieptul tău de foc purtat-o-ai în noapte
prin munţi, prin văi, prin orice loc pentru-a iubirii şoapte.
Tu te-ai întors pe-acelaşi drum fiebând în gelozie.
De ce mă-ntreb şi eu acum, de ce n-a vrut să vie?

O, ce-ai pierdut, o, Solomon de plângi o ciobăneasă.
Cu sila vrei s-o duci pe tron, s-o faci împărăteasă?
Târziu în noapte s-a trezit că nu a făcut bine,
şi te-a strigat, te-ar fi dorit, ieşit-a după tine.

Dat tu de mult ai şi plecat, nici n-apărură zorii.
În ceasul nopţii-ntârziat, au prins-o păzitorii.
Bătut-o şi-au rănit-o rău, era aproape moartă.
Şi-a plâns ea mult că n-a venit când i-ai bătut în poartă.

Şi-acuma ce folos că plângi? Distrus eşti de-o copilă!
C-au dus-o cei străini pe mâini zdrobită fără milă.
Tu între regi eşti renumit, te ştie orice ţară,
palatul ce l-ai construit, şi-nţelepciunea-ţi rară.

Şi slava ta, şi tot ce ai cum poţi a înţelege?
Pentru-o copilă să te dai, o, ce-ai în tine rege?
Ziua şi noaptea o discuţi, cum n-ar fi altă fată.
Ne pari a fi ieşit din minţi, tu rege, altă dată.

Trecut-au mulţi ani rând pe rând prin mintea mea slăbită.
Şi eu aşa ziceam în gând c-o cauţi pe sunamită.
O, azi mă văd că-s păcătos şi vin cerând iertare.
Căci tu prin Duhul lui Hristos, cântai o taină mare.

O, Solomoane tot ce-ai spus În vers de-a ta iubită,
e întâmplarea cu Hristos, e-a doua Sunamită.
De două mii de ani Îl vezi chemând-o-n gelozie.
Pe drum, acasă, prin livezi, dar ea nu vrea să vie.

O cheamă slava Lui mereu, la slava Lui de rege.
Deşi e Fiu de Dumnezeu, ea tot nu-L înţelege.
Tu ai bătut odată-n geam Vorbind s-o chemi odată
Dar ea de Tine murmura de fiecare dată.

O, spune suflete ce stai s-asculţi acestea toate:
De când te cheamă CRIST la rai, de când la poartă-ţi bate?
El nu mai poate de-al tău dor, de-atâta timp te cheamă.
De-atâtea veacuri bate-n geam crezând c-o să-ţi dai seama.

Văzut-ai tu atâta dor în lume la vreun mire?
Să-i fi aprins atâta dor mireasa în iubire?
Să vină El, cerul lăsând şi dezbrăcat de slavă,
să-L vezi în Ghetismani plângând, de dorul tău, o sclavă!

Mai mult ca roaba de la oi pe Solomon să-l poarte.
Pe Crist iubirea pentru noi L-a dat chiar şi la moarte.
Să-L vezi cu sufletu-mbătat, luând o cruce-n spate,
şi-o urcă, urcă ne-ncetat în timp ce altu-L bate.

Şi parcă orice spin şi cui, şi lovituri de bice,
le capătă-n iubirea Lui, răbdând, nimic nu zice.
Şi-atunci pe cruce când L-au pus cu lacrima-n iubire,
pe faţa Mirelui Isus şi-atunci vedeai iubire.

Parcă pe braţe te-ar fi prins ca pe-un copil, o mamă.
De-amorul ce era aprins nimic nu-ţi lua în seamă.
Aprins de-amorul tău cel viu ascultă-L cum se roagă:
„O, Tată iartă-i căci nu ştiu” şi-atunci îi erai dragă.

Tu îi întindeai oţet în sus ca să I-l pui pe buze,
iar dragostea ce-ardea-n Isus, şi-atunci îţi căuta scuze.
Tu te-ai văzut în ochii Lui atât de mult iubită.
Ca Solomon poţi chiar să spui, tu Lui eşti Sunamită.

Ah, bine-ar fi s-asculţi cu drag, pe Solomon cum cântă,
pe Mirele ce-ţi bate-n geam să faci logodna sfântă.
Să dai divorţul la păcat şi poftelor din fire,
Să fii cu sufletul curat că L-ai pe Isus Mire.

O, dă-ţi dar haina veche jos să-mbraci azi haina nouă,
şi-n veci de veci să fii cu El pe tronul sfânt din slavă.

Fă dar acestea ce se cer de vrei s-ajungi acasă,
la Solomon acel din cer a lui Isus Mireasă.

Să ne-ntâlnim la un altar la nunta pregătită.
O, fie-ţi ceasu-acesta, dar, trezirea, Sunamită!

******

Iar voi ce azi simbolizaţi tabloul nunţii sfinte,
să nu uitaţi povestea dinainte.
Tu, mire ia-l pe Solomon exemplu-n orice faptă.
Să dovedeşti prin slăvi şi rang o minte înţeleaptă.

Să nu te uiţi la slăvi şi rang făcând din ele lege,
căci în iubire toate cad exemplu-i vechiul rege.
Iar tu mireasă şi mai mult, cu pilda, cu povaţa,
pe mirele care te-a luat iubeşte-l în viaţă.

Mă bucur că tu ai înţeles, mai mult ca Sunamita.
Când ţi-a bătut, tu i-ai deschis cu dragoste uşita.
Şi noi am vrea în veci de veci, să dovediţi unire,
că unde-s inimile reci nu poate fi iubire.

Aşa cum voi v-aţi arătat, o dragoste pe faţă,
pe ea vă fie cimentat căminul pe viaţă.
La nuntă sus când o să fim, chemaţi cu toţi acasă,
în Templul din Ierusalim, să fiţi din nou Mireasă!

Amin!

VERSURI de la Resurse Crestine

Inca un an pe firul vietii – Marius Livanu

Photo credit imgfave.com
Încă un an pe firul vieţii
S-a înfăşurat acum complet în viaţa mea
Bucuriile au trecut iute
Sautristeţişidureri s-auscursîncet.

Refren 1:
Cine poate şti ce-aduce anul
Care-n faţă stă ca un mister.
Va aduce el o alinare
Celor ce mereu o cer?

Încă un an a smuls din inimi
Pe unii dragi şi iubiţi din jurul nost´
Au plecat plini de speranţă
Sau de groază că au trăit fără rost.

Refren 2:
Cine poate şti ce-aduce anul
Dacă-n el te vei putea trezi?
Sau înfăşurat mai tare-n noapte
Fără grijă vei trăi.

Încă un an, ce înseamnă asta?
E un nou, un nou tribut din viaţa ta.
Cercetează-te, ce fel de lucruri
Ai plătit şi care e valoare lor.

Refren 3:
Cine poate şti ce-aduce anul
Câţi în el vor mai putea păşi.
Va fi oare el o întâlnire
Sau pe mulţi va despărţi.

Încă un an e haina vieţii
Nu lua în deşert cursul lor.
Niciodată nu poţi a-i întoarce
O, grăbeşte-te să fi în pasul lor.

Refren 4:
Cine poate şti ce-aduce anul
Ce sfâşie inima cu-amar
Vei găsi în anii ce-au să vie
De-ţi pierzi timpul în zadar.

Încă un an, pricepe-acuma
Nu te înşela cu vorbe dulci pe acest pământ
Scoală-te, priveşte bine
Ce-ai făcut, ce-ai adus, ce poţi s-aduci?

Refren 5:
Dacă pe Isus păstrezi în viaţă
Barca ta îţi va pluti uşor
Şi atuncea când e în pericol
El te apără din nou.

VERSURI de la http://www.resursecrestine.ro VIDEO by philadelphiamansue

Previous Older Entries

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari