Poezii, Cantari de Ziua Tatalui 2015

Mirela Ursulescu – Departe sunt de casa

De ziua ta tata

Doresc de ziua ta ca sa-ti urez
Multi Ani! pe calea vietii cu Isus
Fi tot inflacarat si plin de crez
Pastrandu-ti legamantul de botez
Caci rasplatirea-i pregatita sus

Decand Isus pe nume te-a chemat
Si te-trimis in vie lucrator
Prin cate prigoniri ai indurat
Si-n orice val ce luntrea-a inundat
El ti-a venit tot timpu-n ajutor

Si-n clipe grele cand ai fost trantit
Cand toti te-au parasit si te-au tradat
Cand inima si duhul s-au mahnit
Atunci Isus din ceruri ti-a zambit
Si-ai biruit din nou un Goliat

Trecand atatea piedici ce s-au pus
Traind atatea clipe de durere
Dar si de bucurie in Isus
Prin greu si bine Domnul te-a condus
Cand ai fost slab ti-a dat din nou putere

Deci mergi ‘nainte nu privi ‘napoi
Spre-acei ce „lucra” fara de folos
Se cred bogati dar sant sarmani si goi
Satan i-a cucerit fara razboi
Tu stai sub mana tare-a lui Hristos

Si nu uita sa nu descurajezi
Chiar daca inca-un an te-a’mbatranit
La voia lui mereu sa meditezi
Caci va veni o zi cand ai sa-L vezi
Pe-Acel ce rasplateste negresit

As vrea sa fi de-a pururea bogat
Desi n-ai faima, avutii sau bani
Isus cu-atatea daruri te-a’nzestrat
Pe culmi ceresti prin har te-a ridicat
Fi binecuvantat! si La Multi Ani!

O Tatal meu!

AGI GLIGA ŞI ISAINCU BAND – TATĂL MEU

Dintre multele dorinţe, mai mult ca orice,
Voia Ta o doresc, şi-n ea să trăiesc;
Doar atunci voi putea fi împlinit,
O, Tatăl meu…
Şi-aş mai vrea, Doamne Tată, cu viaţa mea
Să sfinţesc al Tău nume în inima mea
Doar aşa voi putea fi fericit,
O, Tatăl meu…
Ştiu că de-ar fi vreme bună sau rea
Voi lua, Doamne Tată, pâinea din mâna Ta
Şi cu multumire o voi mânca,
O, Domnul meu…
Te mai rog, Doamne Tată, să ierţi vina mea
Şi să-mi dai şi putere să pot ierta
Ispitit când sunt, nu mă lăsa,
O, Tatăl meu…
Toată slava, toată cinstea Ţi se cuvin
Îţi aduc mulţumire şi mă închinTatăl meu, Tatăl meu…

father with baby,father son,fathers day

INSTINCT PATERN (via) Dan Rodica

Am si eu o varsta, si am ajuns sa stiu multe lucruri . Dar e ceva ce nu stiu . Nu stiu cum e sa fii tata . Nu stiu cum e sa ai , sa zicem 30 de ani si sa-ti nasca sotia un copil , primul copil ( de preferinta baiat) . Nu stiu cum e sa-l tii pentru prima data in brate , sa te uiti la el si sa poti spune ca este al tau , ca este parte din tine . Nu stiu cum e ! Nu stiu cum e sa te scoli in fiecare noapte pentru ca micutul tau nu stie sa faca altceva decat sa planga . Si ce stie sa faca face bine , asa ca noptile care altadata erau linistite devin dintrodata extrem de agitate . Nu stiu cum e sa-ti spuna cineva “tata” . Nu stiu cum e sa hranesti un copil , sa imbraci un copil , sa educi un copil , sa ingrijesti un copil, sa disciplinezi si nici sa ierti un copil . Nimic din toate astea nu stiu cum sunt. Nu stiu cum este sa-ti duci copilul in prima lui zi de scoala , sa-l saruti pe obraz si sa-i spui ca-l iubesti . Pot doar sa-mi imaginez cum e sa te joci cu el , sa te plimbi cu bicicleta sau sa-l inveti cum se face un foc, de exemplu . Nu stiu ce sfat a-si fi in stare sa-i dau daca cumva mi-ar cere parerea in vreo problema pe care o au toti adolescenti . Nu stiu cum a-si reactiona cand mi-ar spune ca s-a indragostit . Poate l-as sfatui sa astepte pana termina facultatea . Nu stiu cum e sa fii invitat la nunta fiului tau; nu stiu cum e sa fii socru mare . Sa intri in camera in care a crescut si sa-ti dai seama ca de-acum va fi goala , pur si simplu depaseste puterea mea de imaginatie . N-am idee cum e sa devii bunic , cum e sa vezi ca fiul tau a devenit om responsabil, si asta iti arata ca , cel putin in parte, ti-ai facut datoria de parinte. Nu stiu cum e sa treaca timpul peste tine si sa-ti dai seama ca te asteapta o alta lume , un loc de odihna pentru toata truda de care ai avut parte in viata . Nu stiu cum e sa-ti chemi copilul – acum el insusi tata – si sa-i dai binecuvantarea ta , stiind ca e ultimul lucru pe care il poti face pentru el . Nu stiu cum e sa faci toate astea , dar sper ca lacrimile care mi-au curs pe obraz in timp ce ma gandeam la toate aceste lucruri, sa-L convinga pe Tatal Ceresc Sa-mi ofere harul de-a trai personal binecuvantarea de-a fi tata.

Tata iubit Te adoram

father and son

http://barzilaiendan.wordpress.com/2012/06/16/de-ziua-tatalui/

DOR DE TATA

Cind sunt copii nostri mici
Noi pentru ei suntem TATICI
Ce gingas e, si suna bine
TATICULE, mi-e dor de tine

Dar anii trec si deodata
Nu mai esti TATIC, acum esti TATA
Dar si asa tot suna bine
TATA, …imi este dor de tine

Dar cresc, nu le mai esti pe plac
Din TATA, tu devii BABAC
Si vorba suna trist si gol
BABACULE, …mai da-mi un pol

Dar viata e un foc de paie
Si vrei nu vrei, ajungi TATAIE
Iar vorba ta, in ras e luata
TATAIE,… ia mai las-o balta…

Si-n anii care-ti mai raman
Te vor numii doar AL BATRAN
Si vorba lor te nauceste
BATRANE,… ce-ti mai trebuieste ?
Copile, tu sa ai stiinta

Am fost un tata cu credinta
Si din putin, de-a fost sa fie
Eu am rabdat, si ti-am dat tie
Dar fa-mi, te rog, o bucurie
La cimitir, de vii la mine
Sa-mi zici ca in copilarie
TATICULE, mi-e dor de tine….

si dintr-un comentariu la acelasi articol:

Nelu says:
June 17, 2012 at 1:03 pm
3 generations of fathers

ELEGIE PENTRU PARINȚI

Privesc spre casa-n care m-am născut.
Ce amintiri trezește panorama !…
Încerc să retrăiesc tot ce-am avut
Copil fiind la tata și la mama.

Tabloul este încă viu și în mișcare,
Mai veche și mai roasă-mi pare rama.
Dar ce contează-n dulcea-mi evocare
Când eu vorbesc de tata și de mama !

Ma văd suit cu-amicii-n vârf de deal
Prin “coturi” rătăcind, (pe vale) nu luam seama !
Dar seara când sosea trăiam iar ideal :
Eram acasa cu tata și cu mama !

E-o muzicalitate-acolo ce-o ador
Întrepătrund acordurile, chiar și gama…
Ah, timpurile ce-au trecut…Și azi mi-e dor
De când cântam cu tata și cu mama !

În casa mea sărăcăcioasă de la țară
Era un “Foc aprins”. Și-acum mă ține Flama !
Mă mistuie-n străfunduri, dă pe-afară…
Era aprins de tata și de mama !

Pe casa-n care m-am născut și am pruncit
Atât a mai rămas, doar monograma…
Dar amintirile de-atunci m-au răscolit,
Că-s amintiri cu tata și cu mama !

Îmbătrânim. Și gândurile, ca săgeți, ne ard.
Cu-atât rămânem și mă umple teama
Că vine-o zi când singur lângă-un gard
Voi plânge după tata…după mama !

Dar va veni o altă Glorioasă Zi
Când Domnu-Și va deschide Vama.
Atunci să nu mă mai căutați pentru că voi fi
Acolo sus, Acasă, cu tata și cu mama !

Nelu Aliman
27.dec.2010

Poezii, Maxime si un Cantec pentru ZIUA MAMEI – O scumpa, dulce mama

mother and child

Mama este singura ființă capabilă să-și împartă iubirea între cei zece copii ai ei și totuși să i-o dea fiecăruia întreagă. (Maxima zilei – 26 aprilie 2011.)

  • “Tineretea se vestejeste ; dragostea apune ,
    frunzele prieteniei se astern pe pamant ;
    Speranta secreta a unei mame supravietuieste tuturor.”
    Oliver Wendell Holmes
  • O mama este sublima tocmai prin ceea ce o apropie de o fiinta necuvantatoare. Victor Hugo
  • Nu cartile cresc oameni, ci mamele. August Strindberg
  • O mama buna pretuieste cat 100 de profesori. Johann Friedrich Herbart
  • Fara mama nu se poate iubi. Fara mama nu se poate muri. Hermann Hesse
  • Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o primire buna, dar nimeni nu este ca o dulce mama. Lev Nicolaievici Tolstoi
  • “Atunci cand devii mama esti mama tuturor copiilor.Din acel moment , orice copil ranit , abandonat sau speriat este al tau.Traiesti in mamele suferinde din toate rasele si toate credintele si plangi pentru ele.Tanjesti sa le alini pe toate mamele intristate.”
    Charlotte Gray
  • “Mama este o fiinta care atunci cand vede ca sunt numai patru portii de placinta pentru cinci persoane , spune ca nu i-a placut niciodata placinta.”
    Tenneva Jordan
  • “Femeile stiu cum sa creasca un copil.Ele stapanesc o indemanare simpla , fericita , delicata de a pune scutecele , a incalta piciorul unui copil si a ingana cuvinte dulci fara nici un sens.Iar sarutul lor capata un sens deplin intr-o lume dezolanta.” Elizabeth Barrett Browning

Uploaded by

Poeziile sunt de la Valeria Iancu

DE ZIUA MAMEI

Mii de mulţumiri, O, scumpă mamă
Că m-ai purtat pe braţe, că m-ai modelat
Te voi purta în cea mai minunată ramă
Şi-n sufletul ce nu-mi tânjeşte după faimă
Ci doar să aibă tihnă, c-aşa mi l-ai format.

M-ai îndrumat de mic pe calea spre Lumină
Prin cântece şi poezii şi întruniri frăţeşti
Iar când ne adunam cu toţi la cină
Era o atmosferă aşa de caldă şi senină
Că parcă ne ’nălţam în sferele cereşti.

Mi-ai insuflat copilăria cu dorul veşniciei
M-ai învăţat să fiu cinstit şi bun
Mi-ai arătat care-s cărările cucerniciei
Căci ai iubit întotdeauna starea vredniciei
De-aceea Cerului de-a pururi mă supun.

Nu pot să uit nici faţa, nici ochii zâmbitori
Ce parcă mă-ndemnau la voie bună
Mi-ai dat în viaţă atâtea sărbători!
Dar eu ţi-am dat aşa puţine flori!
Îmi cer iertare; azi fac din flori cunună…

Primeşte, deci, acest buchet multicolor
Şi vezi în el semnul dragostei intense
Te port în suflet azi, te voi purta în viitor
Mi-ai dezvăluit calea spre bunul Salvator
Şi mi-ai îmbogăţit trăirea cu bucurii imense.

De ziua mamei primeşte-mi mulţumirea
Ce o transmit de-aici, din depărtare
Să te-nsoţească pe cale numai fericirea
Iar nimbul biruinţei să-ţi fie nemurirea
Că-i cea mai minunată binecuvântare.

GEORGE CORNICI

mom2

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…

mom9

CAND SPUI „FEMEIE”

Când spui „femeia“, ai spus „mama“, și-ai spus „soția“, „fiica“, „sora“,
și-ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care
ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare.

Ce gol și ce singurătate era în cele șase zile
când nu era în rai femeia pe toate luminându-i-le,
iar când a fost făcută dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rană,
ce minunată întregire le-a dat ființa diafană.

E-adevărat că prin femeie a mai venit și întristarea,
dar fără ea n-ar fi viața și n-ar fi binecuvântarea,
n-ar fi cântarea, nici sărutul, nici dor sau lacrimă sub stele
și ce-ar fi lumea fără-acestea și ce-ar fi viața fără ele?

Să-L binecuvântezi pe Domnul și mulțumește-I c-a făcut-o
iar fața mamei și-a soției adie-o dulce și sărut-o
pe fruntea sorei și-a fetiței, fă semnul binecuvântării
cu mângâierea cea mai sfântă a bucuriei și-a cântării.

N-o întristați, ci mângâiați-o și ajutați-o cu iubire
să-și ducă sarcina și crucea frumos și ea spre mântuire
căci când ea plânge toate, toate sunt chinuite și-ntristate
iar când zâmbește ea, ce cântec și ce lumină vine-n toate.

…Fii binecuvântată dulce și scumpă mamă și soție
și sora și fetița noastră, fiți fericite pe vecie
cu lacrimi sărutăm obrajii și ochii voștri-n sărbătoare
și-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare.

AMIN

Maxime, Poezii si un Cantec pentru ZIUA MAMEI – O scumpa, dulce mama

mother and child

Mama este singura ființă capabilă să-și împartă iubirea între cei zece copii ai ei și totuși să i-o dea fiecăruia întreagă. (Maxima zilei – 26 aprilie 2011.)

  • “Tineretea se vestejeste ; dragostea apune ,
    frunzele prieteniei se astern pe pamant ;
    Speranta secreta a unei mame supravietuieste tuturor.”
    Oliver Wendell Holmes
  • O mama este sublima tocmai prin ceea ce o apropie de o fiinta necuvantatoare. Victor Hugo
  • Nu cartile cresc oameni, ci mamele. August Strindberg
  • O mama buna pretuieste cat 100 de profesori. Johann Friedrich Herbart
  • Fara mama nu se poate iubi. Fara mama nu se poate muri. Hermann Hesse
  • Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o primire buna, dar nimeni nu este ca o dulce mama. Lev Nicolaievici Tolstoi
  • “Atunci cand devii mama esti mama tuturor copiilor.Din acel moment , orice copil ranit , abandonat sau speriat este al tau.Traiesti in mamele suferinde din toate rasele si toate credintele si plangi pentru ele.Tanjesti sa le alini pe toate mamele intristate.”
    Charlotte Gray
  • “Mama este o fiinta care atunci cand vede ca sunt numai patru portii de placinta pentru cinci persoane , spune ca nu i-a placut niciodata placinta.”
    Tenneva Jordan
  • “Femeile stiu cum sa creasca un copil.Ele stapanesc o indemanare simpla , fericita , delicata de a pune scutecele , a incalta piciorul unui copil si a ingana cuvinte dulci fara nici un sens.Iar sarutul lor capata un sens deplin intr-o lume dezolanta.” Elizabeth Barrett Browning

Uploaded by

Poeziile sunt de la Valeria Iancu

DE ZIUA MAMEI

Mii de mulţumiri, O, scumpă mamă
Că m-ai purtat pe braţe, că m-ai modelat
Te voi purta în cea mai minunată ramă
Şi-n sufletul ce nu-mi tânjeşte după faimă
Ci doar să aibă tihnă, c-aşa mi l-ai format.

M-ai îndrumat de mic pe calea spre Lumină
Prin cântece şi poezii şi întruniri frăţeşti
Iar când ne adunam cu toţi la cină
Era o atmosferă aşa de caldă şi senină
Că parcă ne ’nălţam în sferele cereşti.

Mi-ai insuflat copilăria cu dorul veşniciei
M-ai învăţat să fiu cinstit şi bun
Mi-ai arătat care-s cărările cucerniciei
Căci ai iubit întotdeauna starea vredniciei
De-aceea Cerului de-a pururi mă supun.

Nu pot să uit nici faţa, nici ochii zâmbitori
Ce parcă mă-ndemnau la voie bună
Mi-ai dat în viaţă atâtea sărbători!
Dar eu ţi-am dat aşa puţine flori!
Îmi cer iertare; azi fac din flori cunună…

Primeşte, deci, acest buchet multicolor
Şi vezi în el semnul dragostei intense
Te port în suflet azi, te voi purta în viitor
Mi-ai dezvăluit calea spre bunul Salvator
Şi mi-ai îmbogăţit trăirea cu bucurii imense.

De ziua mamei primeşte-mi mulţumirea
Ce o transmit de-aici, din depărtare
Să te-nsoţească pe cale numai fericirea
Iar nimbul biruinţei să-ţi fie nemurirea
Că-i cea mai minunată binecuvântare.

GEORGE CORNICI

mom2

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…

mom9

CAND SPUI „FEMEIE”

Când spui „femeia“, ai spus „mama“, și-ai spus „soția“, „fiica“, „sora“,
și-ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care
ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare.

Ce gol și ce singurătate era în cele șase zile
când nu era în rai femeia pe toate luminându-i-le,
iar când a fost făcută dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rană,
ce minunată întregire le-a dat ființa diafană.

E-adevărat că prin femeie a mai venit și întristarea,
dar fără ea n-ar fi viața și n-ar fi binecuvântarea,
n-ar fi cântarea, nici sărutul, nici dor sau lacrimă sub stele
și ce-ar fi lumea fără-acestea și ce-ar fi viața fără ele?

Să-L binecuvântezi pe Domnul și mulțumește-I c-a făcut-o
iar fața mamei și-a soției adie-o dulce și sărut-o
pe fruntea sorei și-a fetiței, fă semnul binecuvântării
cu mângâierea cea mai sfântă a bucuriei și-a cântării.

N-o întristați, ci mângâiați-o și ajutați-o cu iubire
să-și ducă sarcina și crucea frumos și ea spre mântuire
căci când ea plânge toate, toate sunt chinuite și-ntristate
iar când zâmbește ea, ce cântec și ce lumină vine-n toate.

…Fii binecuvântată dulce și scumpă mamă și soție
și sora și fetița noastră, fiți fericite pe vecie
cu lacrimi sărutăm obrajii și ochii voștri-n sărbătoare
și-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare.

AMIN

Fr Traian – Poezii – Recital 03

VIDEO by liviucanada

PAGINA Traian Dorz – Poezii, Cantari, Carte, Biografie

2 Traian Dorz CredoTV

1914 – 1989

POEZII, cantari, carte…

  1. Traian Dorz – Cristos, marturia mea- Carte online (format pdf)

  2. Poezii recitate de Traian Dorz (AUDIO)

  3. Iosif Trifa – naratiune Traian Dorz si alte linkuri

  4. Rugăciunea și cuvântarea fratelui Traian Dorz din 13 mai1989

  5. Traian Dorz, poet crestin, un urias al credintei

  6. Simpozionul  „Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă”  la Cluj-Napoca  12 septembrie  2013

Documentar Traian Dorz 1

Documentar Traian Dorz 2

DOCUMENTAR – TRAIAN DORZ:

UN POET CRESTIN (Partea 1)

DOCUMENTAR – TRAIAN DORZ:

UN POET CRESTIN (Partea 2)

Citeste :

Iosif Trifa si Oastea Domnului – Incercari de reforma in Biserica Ortodoxa Romana, Scrieri de Traian Dorz:

Video cu Traian Dorz la batranete

  1. Traian Dorz sursa pozei George GalisPart 1 – Introducerea aici              
  2. Part 2 – Revelion 1922 si „Hotararea” aici      
  3. Part 3 – Nu e suficient sa spui „nu” unor pacate
  4. Part  4 – Lucrarea Tainica si Dumnezeiasca a Nasterii Din Nou
  5. Part 5 – Descoperirea Bibliei
  6. Part 6 – 1928 – Miscarea Oastea Domnului Se Extindea Vertiginos. Cum se intra in Oastea Domnului?
  7. Part 7 – Ce trebuie sa nu faca un ostas al lui Hristos 
Pozele de la Credo TV, Oastea Domnului, ultima poza e de la tatal meu, George Galis si versurile sunt scrise de fratele Traian Dorz pe poza.
unele informatii de la http://tezaur-oasteadomnului.ro/

O Cantare duioasa – Versuri Traian Dorz

Mai cheamă-mi, Isuse, al meu duh zdrobit
Să verse șiroaie de lacrimi
Și spală-l Isuse, de tot ce-a trăit
Prin negura nopţii de patimi
Mai dă-mi pocăinţă în sufletul meu
Dă-mi har și credinţă deplină
Smerenie sfântă mai dă-mi Tu mereu
Să umblu pe căi de luminăMai iartă-mi, Isuse tot cât Ti-am greșit
Că nu este om fără vină
Și-nvăluie-mi dulce tot duhul zdrobit
Și-n pacea iertării alină-l
Mai dă-mi o speranţă în sufletul meu
Și-mbracă-mă-n haina-nnoirii
Și ia-mă cu Tine, Isuse la greu
Să scap de ispitele firiiMai lasă-mi Isuse suspinul trudit
Plecat în genunchi să Te cheme
Mai iartă-mi Isuse piciorul greșit
Și-ndreaptă-mi umblarea prin vreme
Mai dă-mi o lumină în sufletul meu
Din sfânta și dreapta credinţă
Unește-mă veșnic, Isus, Dumnezeu
Cu Marea și Sfânta Fiinţă

Piesa, „Mai cheamă-mi , Iisuse” face parte din albumul intitulat, „Slavă şi taină”, avându-i ca interpreţi pe Lucian si Adelina Susanu. VIDEO by cristi8920 VERSURI – http://www.versuricrestine.ro/

Simpozionul

„Traian Dorz 100 Creație și Jertfă”

la Cluj-Napoca 12 septembrie  2013

Traian Dorz agnus dei

Cluj-Napoca, 12 septembrie 2013

Grand Hotel Napoca,
Sala de conferinţe Atena

9.00 – 18.00

Organizatori:
Editura ”Traian Dorz” şi Forumul Civic Creștin

Parteneri media:
CredoTV şi Radio Vocea Evangheliei

Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă În data de 12 septembrie începând cu ora 9 va avea loc evenimentul intitulat „Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă”, un simpozion comemorativ organizat de Editura Traian Dorz cu sprijinul Forumului Civic Creștin, la Cluj-Napoca, în sala Atena a Hotelului Napoca. Vor participa specialiști în istoria persecuțiilor comuniste, teologi, critici literari, profesori, realizatori TV, colaboratori apropiați ai poetului, care vor evoca empatic o figură creatoare, a cărui jerfă existențială face cât o operă.

Simpozionul  „Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă”

Personalitatile proeminente ale unei culturi, al caror impact comunitar a influentat numeroase vieti, merita intotdeauna celebrate. Traian Dorz este o figura marcanta, inca insuficient cunoscuta in spatiul public.

Beneficiind de o educatie medie, implinita de de o biografie uluitoare de-a lungul celor doua epoci totalitare ale Romaniei secolului XX, Traian Dorz ilustreaza prin scrierile sale memorialistice si poetice, conditia mentorului religios, devenit deopotriva artist, intr-un sistem politic ostil libertatii de exprimare.

Cunoscut si pretuit in cercul restrans al unei comunitati prigonite, insa recunoscut ca o figura pronuntat ecumenica: celebru printre numerosii informatori care-l insoteau, arhivandu-i astfel existenta in documentele securitatii, Traian Dorz, acest om simplu, dar cu viziunea unui intelept si-a transformat identitatea traumatizata intr-o forma de libertate spirituala.

Contempland acest destin contorsionat, realizam faptul ca el trebuie impartasit. Astfel in data de 12 Septembrie 2013 incepand cu ora 9 va avea loc evenimentul intitulat „Traian Dorz 100 – Creație și Jertfă”, un simpozion comemorativ organizat de Editura Traian Dorz cu sprijinul Forumului Civic Creștin, la Cluj-Napoca, în sala Atena a Hotelului Napoca. Vor participa specialiști în istoria persecuțiilor comuniste, teologi, critici literari, profesori, realizatori TV, colaboratori apropiați ai poetului, care vor evoca empatic o figură creatoare, a cărui jerfă existențială face cât o operă. SURSA  story & photos Credo TV si Oastea Domnului

Dorz agnusdeiPhoto Credo TV

Andras Visky, conf. univ. Babes Bolyai (poet, eseist, dramaturg)-

Poezia lui Traian Dorz nu trebuie citita, trebuie practicata. Este poezie care devine existentiala… Din punct de vedere al compozitiei este vorba despre imnuri. El a fost, este si ramane un mistic al slavei lui Dumnezeu. Iar acest lucru este ceva foarte special, as spune eu, pentru ca sunt mistici care se lupta cu ei insisi, in prezenta lui Dumnezeu. Sunt mistici care dispar din lume si in felul acesta isi doresc ei sa urmeze calea lor spre a gasi identitatea lor in relatia lor cu Dumnezeu. Traian Dorz nu a fost un mistic al disparitiei. El a fost un mistic al prezentei. Al prezentei in fata lui Dumnezeu, dar, aceasta prezenta, totdeauna a fost deschisa spre cei care l-au ascultat, spre cei care l-au urmarit. Poezia lui, deci, nu se poate rupe de viata lui. Viata lui, oarecum, valideaza aceste versuri. Marturia lui este o forma de rugaciune. Ne vorbeste noua, vorbindu-i lui Dumnezeu. Vorbeste cu Dumnezeu vorbindune noua. Si aceste lucruri devin inseparabile. Vorbeste cu sine insusi trecand prin suferinte, trecand prin momente de cumpana. Dar, aceste momente sunt importante pentru ca el nu ascunde umanitatea lui. Neascunzand umanitatea lui, prezenta divina in viata lui devine una foarte reala.

Vorbind de opera lui, ceea ce pe mine ma atinge totdeauna este smerenia lui. Fiind scriitor, aspectul acesta al smereniei este foarte important pentru mine. Este, de fapt, o forma de meditatie cum sa ma prezint eu in lume. In cazul poetului Traian Dorz, acesta apare in toate elementele si aspectele operei lui. Smerenia, nu este de fapt un rol asumat. Este, de fapt, constitutia lui sufleteasca, al acestui om, care de la o tinerete foarte timpurie ajunge sa-si gaseasca vocatia de poet si de om al spiritului. El este atat un pet activ care recita, dar, in acelasi timp este si un creator pasiv care accepta. Accepta ceea ce aude si acest lucru il poti simti, in modul in care el creeaza aceste momente performative. Momentul performativ este momentul timpului prezent, acest timp prezent care ne vorbeste despre vesnicie.

Puiu Ionita, lector univ. dr. –

Traian Dorz agnus dei

(Poezii de Dorz)… merita cu prisosinta sa fie in manuale si mai ales in manualul de religie, pentru ca este nevoie. Eu insumi am discutat cu profesori de religie care au nevoie de o asemenea literatura, dar in primul rand nu este in manuale pentru ca nu este cunoscut. Acest poet nu a ajuns sa fie vandut in librarii. In timpul comunismului, el nu a putut publica, n-a avut drept de semnatura. N-a putut publica in Romania nici un vers. Exista acum, aceasta editura, Traian Dorz, care incearca sa recupereze ceva din locul gol lasat pe piata de acesti ani grei. Dar, lucrurile merg destul de greu si probabil nici antologii, e vorba de 5000 de versuri total. Ar trebui numai niste selectii riguroase, niste antologii cu poezie sapientala, poezii pentru copii, poezii ocazionale, sunt foarte frumoase colinde, poezii de pasti, poezii de rusalii. Exista si un martisor extraordinar. Ei, toate acestea ar bucura sufletele copiilor si cu siguranta ca ar fi cumparat, si ar fi iubit, si ar fi recitat. Dar, din pacate nu este cunoscut. Eu as indemna, as lansa un apel catre cei care pot face ceva in acest sens, catre edituri, catre sponsori, care ar putea sa ajute la difuzarea acestei minunate comori pe care noi o avem.

Critica literara actuala este destul de greu de convins despre intrarea lui in canon. Nu se pune deocamdata problema, pentru ca genul de poezie care el o scrie este o poezie religioasa. Si de la un punct incolo mistica in dezbaterea teoreticului literar din Romania. Despre poezia mistica s-a scris extrem de putin. Despre mistica s-a vorbit la fel de putin pentru ca mistica reprezinta  partea cea mai inalta a culturii, locul in care se intalesc cei mai buni din poezie, din religie si filozofie. E nevoie de o pregatire foarte serioasa interdisciplinara pentru a se sesiza finetea, rafinamentul acestor idei pe care le gasim in filocalie. Sunt lucruri mai greu de priceput… si nu te poti ocupa despre mistica fara sa ai o orientarea a inimii si a privirii. Adica, nu te poti ocupa de mistica din afara ei, ci trebuie sa fi cumva in launtrul ei, altfel esti un impostor.

Este o mare diferenta intre poezia religioasa si poezia mistica. Putem avea , poezia religioasa se poate gasi foarte usor, in sensul ca se pot versifica parabole din Evanghelie, momente diverse din calendar. Poezia religioasa are niste motive care tin de un anume formalism. Pe cand, poezia mistica  inseamna traire, inseamna viziune, inseamna un drum ascentional care prin asceza, prin iluminare, rugaciune- mai ales rugaciunea inimii, prin extaz si revelatie se ajunge la unirea mistica, acea unire divina-umana care se realizeaza exclusiv prin iubire. De fapt, fiecare poezie, cum am spus, fiecare poezie mistica este un tratat de iubire si un tratat de fericire implicit, pentru ca numai cel ce iubeste este fericit.

VIDEO by Credo TV (cu cateva secvente din viata lui Traian Dorz)

Documentar Traian Dorz

 

Maxime, 3 Poezii si un Cantec pentru ZIUA MAMEI – O scumpa, dulce mama

Mama este singura ființă capabilă să-și împartă iubirea între cei zece copii ai ei și totuși să i-o dea fiecăruia întreagă. (Maxima zilei – 26 aprilie 2011.)

  • mom2“Tineretea se vestejeste ; dragostea apune ,
    frunzele prieteniei se astern pe pamant ;
    Speranta secreta a unei mame supravietuieste tuturor.”
    Oliver Wendell Holmes
  • O mama este sublima tocmai prin ceea ce o apropie de o fiinta necuvantatoare. Victor Hugo
  • Nu cartile cresc oameni, ci mamele. August Strindberg
  • O mama buna pretuieste cat 100 de profesori. Johann Friedrich Herbart
  • Fara mama nu se poate iubi. Fara mama nu se poate muri. Hermann Hesse
  • Sotia este necesara pentru un sfat bun, soacra pentru o primire buna, dar nimeni nu este ca o dulce mama. Lev Nicolaievici Tolstoi
  • “Atunci cand devii mama esti mama tuturor copiilor.Din acel moment , orice copil ranit , abandonat sau speriat este al tau.Traiesti in mamele suferinde din toate rasele si toate credintele si plangi pentru ele.Tanjesti sa le alini pe toate mamele intristate.”
    Charlotte Gray
  • “Mama este o fiinta care atunci cand vede ca sunt numai patru portii de placinta pentru cinci persoane , spune ca nu i-a placut niciodata placinta.”
    Tenneva Jordan
  • “Femeile stiu cum sa creasca un copil.Ele stapanesc o indemanare simpla , fericita , delicata de a pune scutecele , a incalta piciorul unui copil si a ingana cuvinte dulci fara nici un sens.Iar sarutul lor capata un sens deplin intr-o lume dezolanta.” Elizabeth Barrett Browning

Uploaded by 

Poeziile sunt de la Valeria Iancu

DE ZIUA MAMEI

Mii de mulţumiri, O, scumpă mamă
Că m-ai purtat pe braţe, că m-ai modelat
Te voi purta în cea mai minunată ramă
Şi-n sufletul ce nu-mi tânjeşte după faimă
Ci doar să aibă tihnă, c-aşa mi l-ai format.

M-ai îndrumat de mic pe calea spre Lumină
Prin cântece şi poezii şi întruniri frăţeşti
Iar când ne adunam cu toţi la cină
Era o atmosferă aşa de caldă şi senină
Că parcă ne ’nălţam în sferele cereşti.

Mi-ai insuflat copilăria cu dorul veşniciei
M-ai învăţat să fiu cinstit şi bun
Mi-ai arătat care-s cărările cucerniciei
Căci ai iubit întotdeauna starea vredniciei
De-aceea Cerului de-a pururi mă supun.

Nu pot să uit nici faţa, nici ochii zâmbitori
Ce parcă mă-ndemnau la voie bună
Mi-ai dat în viaţă atâtea sărbători!
Dar eu ţi-am dat aşa puţine flori!
Îmi cer iertare; azi fac din flori cunună…

Primeşte, deci, acest buchet multicolor
Şi vezi în el semnul dragostei intense
Te port în suflet azi, te voi purta în viitor
Mi-ai dezvăluit calea spre bunul Salvator
Şi mi-ai îmbogăţit trăirea cu bucurii imense.

De ziua mamei primeşte-mi mulţumirea
Ce o transmit de-aici, din depărtare
Să te-nsoţească pe cale numai fericirea
Iar nimbul biruinţei să-ţi fie nemurirea
Că-i cea mai minunată binecuvântare.

mom 8

GEORGE CORNICI

Aşa e mama şi a fost bunica
Aşa suntem femei lângă femei
Părem nimic şi nu-nsemnăm nimica
Doar nişte “ele” ce slujesc pe “ei”.

Ei neglijenţi, iar ele foarte calme
Ei încurcând ce ele limpezesc
Ei numai tălpi şi ele numai palme
Acesta e destinul femeiesc.

Şi-n fond, ce fac femeile pe lume?
Nimic măreţ, nimic impunător.
Schimbându-şi după ei şi drum şi nume
Pun lucrurile iar la locul lor.

Cu-atâţia paşi ce au făcut prin casă
Şi pentru care plată nici nu cer
De-ar fi pornit pe-o cale glorioasă
Ar fi ajuns şi dincolo de cer.

Ei fac ce fac şi tot ce fac se vede
Ba strică mult şi ele-ndreaptă tot
Şi de aceea nimeni nu le crede
Când cad, îmbătrânesc şi nu mai pot.

Aşa e mama şi a fost bunica
Şi ca ele mâine eu voi fi.
Ce facem noi, femeile? Nimica,
Decât curat şi uneori copii.

Suntem veriga firului de aţă
În fiecare lanţ făcut din doi
Ce greu cu noi femeile în viaţă
Dar e şi imposibil fără noi…

mom9

CAND SPUI „FEMEIE”

Când spui „femeia“, ai spus „mama“, și-ai spus „soția“, „fiica“, „sora“,
și-ai spus ființa cea mai scumpă și mai iubită tuturora,
și-ai spus iubirea, și căldura, și frumusețea fără care
ar fi-un pustiu, și-ar fi-o durere, și-ar fi-o tristețe tot sub soare.

Ce gol și ce singurătate era în cele șase zile
când nu era în rai femeia pe toate luminându-i-le,
iar când a fost făcută dulce, ca dintr-un vis, ca dintr-o rană,
ce minunată întregire le-a dat ființa diafană.

E-adevărat că prin femeie a mai venit și întristarea,
dar fără ea n-ar fi viața și n-ar fi binecuvântarea,
n-ar fi cântarea, nici sărutul, nici dor sau lacrimă sub stele
și ce-ar fi lumea fără-acestea și ce-ar fi viața fără ele?

Să-L binecuvântezi pe Domnul și mulțumește-I c-a făcut-o
iar fața mamei și-a soției adie-o dulce și sărut-o
pe fruntea sorei și-a fetiței, fă semnul binecuvântării
cu mângâierea cea mai sfântă a bucuriei și-a cântării.

N-o întristați, ci mângâiați-o și ajutați-o cu iubire
să-și ducă sarcina și crucea frumos și ea spre mântuire
căci când ea plânge toate, toate sunt chinuite și-ntristate
iar când zâmbește ea, ce cântec și ce lumină vine-n toate.

…Fii binecuvântată dulce și scumpă mamă și soție
și sora și fetița noastră, fiți fericite pe vecie
cu lacrimi sărutăm obrajii și ochii voștri-n sărbătoare
și-ntreaga dragoste ne-o punem pe-al vostru suflet ca o floare.

AMIN

Poezie de Vinerea Mare – Ti-aduci aminte Vinerea aceea (Pe un deal departe Instrumental)

Photo via GoodSalt.com
thorns

Ti-aduci aminte Vinerea aceia
Lovindu-se in piepturi Fariseii
Strigau: ,,Sa cerem lui Pilat osanda,
Profetului din tara Galileii!”

Iti amintesti cum ne-mbulzeam cu totii
Ca sa-L vedem…era ciudat din privire.
Cind L-au lovit cu-n pumn in dreapta fetei
El si-a intors si stanga spre lovire

Iar cind Romanul se spala de sange
Silabisind verdictul, trist si rar.
Iti amintesti de chiotele noastre
Scapasem de la moarte un talhar.

Uraland spre Gologota, ti-aduci aminte
Cum se inaltara spre cer acelei zile neuitate
In asfintitul mohorit si sumbru
Trei cruci masive si insangerate?

Si cum in clipa cind isi dete duhul Galileanul
Tunete bizare pufnira-n hou,
Si se crapa in doua catapeteasma Templului cea mare.
Ingenunchind atunci Centurionul
Isi umili in fata crucii fala.

Si-alaturea de dansul, zguduita
Plangea amar Maria din Magdala.
Inebuniti atunci de groaza-n noapte
Am alergat tipand si robi caintii

Si-am intalnit in drum pe Iuda
Care isi numara plangand argintii.
Iar mai tarziu cind ne-am trezit deodata-n Ghetsimani
Intr-un hatis de spini
L-am intalnit legandu-si funia
Pe cel mai drept si falnic din maslini.

Si-nspaimantati atunci, ti-aduci aminte ?
Vorbe caind prin bezna grea de tuci
Am alergat la locul Capatanii
Si-am plans si noi, rugandu-ne sub cruci.

Din Poezii difuzate la Radio Vocea Evanghelei, Romania.

Sarbatoarea de Pasti – Invierea Domnului – Predici, Filme, Poezii, Cintari

Intrarea lui Isus in Ierusalim     Marcu 11:1–11     Matei 21:1–11      Luca 19:28-44 

LUCA 19:37Şi cînd S’a apropiat de Ierusalim, spre pogorîşul muntelui Măslinilor, toată mulţimea ucenicilor, plină de bucurie, a început să laude pe Dumnezeu cu glas tare pentru toate minunile, pe cari le văzuseră. 38Ei ziceau: ,,Binecuvîntat este Împăratul care vine în Numele Domnului! Pace în cer, şi slavă în locurile prea înalte!„

Pe acesta pagina gasiti articole, filme, poezii si cintari despre patimile si marea sarbatoare a Inviereii Domnului Isus Hristos. Postari vor fi adaugate zilnic. Cautati aici, zilnic. Pagina aceasta va ramine afisata la topul blogului pina in data de 17 Aprilie, 2012

  1. Drama patimilor lui Isus Hristos inscenata pe strada in Romania
  2. Viata lui Isus din Nazaret (6 ore)
  3. Patimile Lui Hristos (full 2 ore) (trailer de 7 minute aici)
  4. Viata lui Isus (dialogul in L. Romana) Versiunea pentru copii (dialogul in L. Romana)
  5. Quo Vadis (3 ore)
  6. Cele zece porunci si Printul Egiptului (animat) (Moise a fost prototipul Domnului Isus)(ambele filme sunt in L. Engleza
  7. Baraba (in Limba Engleza) (4 ore)

PREDICI:

  1. Nelu Brie – Beneficiile Invierii
  2. Nelu Brie – Mesajul Invierii
  3. CEA MAI MARE SARBATOARE A INTREGII OMENIRI – de Avram Cuc
  4. Vladimir Pustan – La zaruri linga crucea lui Isus
  5. Gabi Zagrean – Talharul
  6. Gabi Zagrean – Drumul lui Simon din Cyrena
  7. Florin Ianovici – Pastele
  8. Florin Ianovici – Invierea lui Tabita
  9. Florin Ianovici – Fiicele Ierusalimului (Rastignirea)
  10. Iosif Ton –  Scopurile mortii Domnului Isus
  11. Cristian Barbosu – Floriile (Invitat special Vasile Oprea)
  12. Vladimir Pustan – Intrarea Domnului Isus in Ierusalim
  13. John Piper – Omul Isus Hristos – Opt afirmatii uluitoare facute de Isus
  14. Vladimir Pustan – De ce a intrat Isus in Ierusalim?
  15. John Piper Omul Isus Hristos – Niciodata nu a vorbit vreun om asa

POEZII:

  1. Teodor Codreanu – O noapte preasfintita (Poezie de Pasti) – inregistrare video
  2. Florin Ianovici – Tacerea
  3. Traian Dorz – Doina Golgotei: Canta o pasare maiastra
  4. Poezie de Vinerea Mare – Ti-aduci aminte Vinerea aceia (background music – Pe un deal departe (Instrumental)
  5. Costache Ioanid – Carturari si Farisei

CINTARI:

  1. Hristos a inviat – Chemati bucuria sa vina
  2. Lacrimioara Asandoaie – Hristos a inviat! ♫ – Inaltati pe Domnul ♫
  3. Este oare iertare?
  4. Laura Stoica – Golgota-i trista…
  5. Virginia, cintari pentru Vinerea Mare (1) Isus calvarul a urcat (2) De la Ana la Caiafa (3) Du-ma la cruce
  6. Nicu Wagner – Isaia 53 (cintare noua 2011)
  7. Serviciul de Florii la Biserica Metanoia – Predica Cristian Barbosu – Inchinare Vasile Oprea

Petrisor Bodea cinta „Chemati bucuria sa vina”

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari