DUMNEZEU S-A REVELAT – PRINTRE ALTELE – SI PRIN CONSTIINTA OMULUI – Viorel Udriste

Alte articole de Viorel Udriste-

Photo credit www.bringingtruth.com Romani 1:20

DUMNEZEU S-A REVELAT – PRINTRE ALTELE- SI PRIN CONSTIINTA OMULUI Romani 2:14-16;

„Cand Neamurile, macar ca n-au lege, fac din fire lucrurile Legii, prin aceasta ei, care n-au o lege, isi sunt singuri lege; si ei dovedesc ca lucrarea Legii este scrisa in inimile lor; fiindca despre lucrarea aceasta marturiseste cugetul lor si gandurile lor, care sau se invinovatesc sau se dezvinovatesc intre ele.

Si faptul acesta se va vedea in ziua cand Evanghelia mea, Dumnezeu va judeca, prin Isus Hristos, lucrurile ascunse ale oamenilor. „

…..aceasta arata ca Dumnezeu a pus in inima omului o cunoastere intuitiva despre Sine. Omul cunoaste in mod intuitiv nu doar faptul ca Dumnezeu pretuieste bunatatea si ca uraste raul, dar si ca va da socoteala in cele din urma inaintea unei astfel de Puteri neprihanite. Cunoasterea universala a legii lui Dumnezeu, pe care Pavel a demonstrat-o in aceste versete, constituie baza indinspensabila atat a judecatii divine, cat si a misiunii crestine. Evreii dispretuiau Neamurile, in parte pentru ca n-au revelatia voii lui Dumnezeu din Lege.

Totusi, asa cum a aratat Pavel, exista neevrei care fac din fire lucrurile Legii. Acestia arata ca Legea nu poate fi gasita numai pe table de piatra si ca nu este inclusa numai in scrierile lui Moise, ea mai este imprimata si in inimile lor si este reflectata de faptele, constiintele si gandurile lor. Legea data poporului evreu este in realitate numai o prezentare specifica a cerintelor morale ale lui Dumnezeu pentru fiecare om.. Neevreii care duc o viata morala dovedesc prin faptele lor ca lucrarea Legii este scrisa in inimile lor. Acest fapt este confirmat de cugetul lor, acea facultate a fiintelor umane de a-si evalua propriile fapte, impreuna cu gandurile lor, care fie ii acuza, fie ii absolva de pacat.

Din acest motiv Pavel spune ca neevreii isi fac singuri lege. Constiinta este o parte importanta a naturii umane, dar nu este un indicator absolut al binelui. Constiinta poate fi : „buna” (Fapte 23:1), „curata” (Fapte 24:16), dar poate fi si „rea” (Evrei 10:22), „necurata” (Tit 1:15), „slaba” (1Cor. 8:7) iar unii oameni sunt „insemnati cu fierul rosu” in cugetul (constiinta) lor (1Tim. 4:2).

Apostolul accentueaza faptul ca Dumnezeu nu are favoriti, ca iudeii si neamurile vor fi judecati de El fara discriminare si ca ambele grupuri cunosc intr-o oarecare masura legea Sa. In consecinta, nici o fiinta omeneasca nu va putea pleda sustinand completa sa ignoranta. Cu totii am pacatuit impotriva unei legi morale pe care am cunoscut-o. Indiferent ca am ajuns sa o cunoastem printr-o revelatie speciala sau printr-una generala, prin har sau natura, din exterior sau din interior, din Scriptura sau din inima, lucrul acesta nu are foarte mare importanta.

Constiinta poate fi considerata ca un sistem de monitorizare interioara sau ca vocea lui Dumnezeu din suflet, care judeca in conformitate cu raspunsul omului la legea morala launtrica. Ceea ce conteaza este ca toate fiintele umane au cunoscut cate ceva despre Dumnezeu (Rom. 1:20) si despre bunatatea Sa (Rom. 1:32), dar au innabusit adevarul pentru a se balaci in nelegiuire (Rom. 1:18 ; 2:8)

Astfel, am ajuns cu totii sub incidenta judecatii divine si drepte a lui Dumnezeu. Aceste lucruri nu au fost scrise cu scopul de a ne oferi speranta ca fiintele umane pot obtine mantuirea prin intermediul moralitatii…nicidecum ! Legea naturala nu-i poate mantui pe pacatosi mai mult decat o poate face religia naturala. Fiindca indiferent cat am cunoscut despre Dumnezeu din creatie sau despre bunatate din constiinta, am innabusit respectiva cunoastere pentru a putea merge pe drumul nostru.

Scopul acestor lucruri este sa demostreze ca toate fiintele umane sunt vinovate si fara scuza inaintea lui Dumnezeu (Rom. 3:9) si in special faptul ca nimeni nu poate fi indreptatit prin respectarea legii (Rom.3:20)…..ca dovada : toti oamenii trebuie sa se increada in Domnul Isus Hristos pentru ca sangele Sau sa le faca curat cugetul (Evrei 9:14).

Am nevoie de o revelaţie că sa mă pot pocăi?

Viaţa creştină înseamnă o relaţie cu un Dumnezeu viu, iar noi avem nevoie să ne rugăm ca El să ni se descopere. Dar în acelaşi timp, nu există scuza că: „Eu nu am avut o revelaţie, aşa că nu mă pot pocăi.”

Published on Jul 10, 2012 by  Charles Leiter:

…Domnul Isus spune, eu si Tatal vom veni si vom locui cu el. Vedeti dragii mei, viata crestina nu este sa vi la biserica ca sa auzi predici. Viata crestina e o relatie personala cu Dumnezeul cel viu. Nu este sa citesti Biblia ca sa inveti mai multa doctrina. Este de fapt sa -I declari lui Dumnezeu ca vrei sa ai o relatie de dragoste cu El si sa-L rogi pe El ca El sa se descopere, sa se faca real pentru tine. El e o persoana care traieste. Asa de usor avem tendinta sa ne intoarcem la o lista de reguli. Motivul pentru care noi am fost creati este sa Il iubim pe Dumnezeu si El sa ne iubeasca pe noi. Acesta este modul cum aducem cea mai mare glorie lui Dumnezeu, dar El trebuie sa se descopere noua.

Ryan Fullerton:

Un pericol care ar putea fi ca oamenii sa spuna, „Ei bine, eu n-am avut revelatia aceasta asa ca eu nu ma pot pocai. Cateodata se intampla sa marturisesc, sa evanghelizez si el poate sa spuna, „N-am avut experienta aceasta, deci mie nu mi se aplica.” Dar, noi nu-i putem scuza de la chemarea pe care Domnul Isus a facut-o, aceasta chemare a fost revelata. In viata crestina aceasta ar fi ca o strada cu drum inchis daca asteptam sa avem o revelatie inainte ca se ne pocaim. Deci exista acolo un element al responsabilitatii umane. A fost un timp in viata mea cand ma luptam cu mania si stateam inaintea Domnului si spuneam, „Doamne, nu o sa pot scapa de mania, daca tu nu mi te descoperi si te faci mai real. Si apoi am inceput sa ma manii pe Dumnezeu ca El nu mi se descoperea mie (prompt) si acuma spuneam ca El este vinovat datorita faptului ca eu continui sa pacatuiesc. Acest lucru poate fi inselator pentru ca parte din motivul care pacatuiam era din cauza ca noi avem nevoie sa cunaostem mai mult din Dumnezeu ca sa nu pacatuim. Acest lucru este adevarat.

Nu conteaza care ar fi pacatul, motivul real este ca nu il cunoastem pe Dumnezeu. In termenii responsabilitatii umane, cand vedem pacat ar trebui sa fugim de pacat. Ar trebui sa fugim departe de pacat, ar trebui sa il curmam si sa il ucidem. Dar in acelasi timp ar trebui sa avem o atitudine intr-o rugaciune constanta care spune: Deschide-mi ochii, o Doamne sa vad slava Ta! Si daca ai o dorinta sa lupti impotriva pacatului este pentru ca deja ai vazut ceva din gloria lui Dumnezeu. Iar daca esti frustrat ca nu poti birui un pacat este pentru ca vrei sa vezi mai mult din ceea ce deja ai vazut. Deci raspunsul nu este ca sa ai o lista de reguli si raspunsul nu este ina descoperi niste tehnice prin care poti birui pacatul. Raspunsul sta in a cunoaste mai bine pe Domnul si acest lucru se intampla cand fugim de pacat.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari