Luigi Mitoi – Seara de tineret la Biserica Betel Bucuresti-Crangasi – 29 Iulie, 2014

Ioan 21:15-17

15 După ce au prînzit, Isus a zis lui Simon Petru: ,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decît aceştia?„ ,,Da, Doamne„, I -a răspuns Petru, ,,ştii că Te iubesc.„ Isus i -a zis: ,,Paşte mieluşeii Mei.„
16 I -a zis a doua oară: ,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?„ ,,Da Doamne„, I -a răspuns Petru, ,,ştii că Te iubesc.„ Isus i -a zis: ,,Paşte oiţele Mele„.
17 A treia oară i -a zis Isus: ,,Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?„ Petru s’a întristat că -i zisese a treia oară: ,,Mă iubeşti?„ Şi I -a răspuns: ,,Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.„ Isus i -a zis: ,,Paşte oile Mele!

2 Petru 1:1-10

Simon (Sau: Simeon.) Petru, rob şi apostol al lui Isus Hristos, către ceice au căpătat o credinţă de acelaş preţ cu a noastră, prin dreptatea Dumnezeului şi Mîntuitorului nostru Isus Hristos:
2 Harul şi pacea să vă fie înmulţite prin cunoaşterea lui Dumnezeu şi a Domnului nostru Isus Hristos!
3 Dumnezeiasca Lui putere ne -a dăruit tot ce priveşte viaţa şi evlavia, prin cunoaşterea Celuice ne -a chemat prin slava şi puterea Lui,
4 prin cari El ne -a dat făgăduinţele Lui nespus de mari şi scumpe, ca prin ele să vă faceţi părtaşi firii dumnezeieşti, după ce aţi fugit de stricăciunea, care este în lume prin pofte.
5 De aceea, daţi-vă şi voi toate silinţele ca să uniţi cu credinţa voastră fapta; cu fapta, cunoştinţa;
6 cu cunoştinţa, înfrînarea; cu înfrînarea, răbdarea; cu răbdarea, evlavia;
7 cu evlavia, dragostea de fraţi; cu dragostea de fraţi, iubirea de oameni.
8 Căci, dacă aveţi din belşug aceste lucruri în voi, ele nu vă vor lăsa să fiţi nici leneşi, nici neroditori în ce priveşte deplina cunoştinţă a Domnului nostru Isus Hristos.
9 Dar cine nu are aceste lucruri, este orb, umblă cu ochii închişi, şi a uitat că a fost curăţit de vechile lui păcate.
10 De aceea, fraţilor, căutaţi cu atît mai mult să vă întăriţi chemarea şi alegerea voastră; căci, dacă faceţi lucrul acesta, nu veţi aluneca niciodată.

Biserica Betel Bucuresti, Crangasi – seara de tineret
Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Ghita Ignat (Ursul Carpatin) Marturie la Biserica Betel Bucuresti 1 Aprilie 2014

Ghita Ignat Florin Ianovici

VIDEO by bisericabetel.ro Biserica Betel

Vezi si

 

Florin Ianovici – De ce stati? Ce faci? Seara de Tineret Biserica Betel Bucuresti 7, 14 Ianuarie 2014

Ce e NOU la PAGINA Florin Ianovici

Ianovici

Iubitii Domnului, e inceput de an  si in seara aceasta, mesajul cu care vreau sa ma adresez dumneavoastra este: De ce stati? Nu l-am spus eu si nu e o intrebare pe care o formulez eu, ci este o intrebare pe care o formuleaza Biblia. Doi copii pasteau vitele si la un moment dat, unul dintre ei s-a gandit, strengar fiind, sa dea cu piatra intr-un taur. Si dai si dai si dai. Una, doua, trei, mirat ca taurul nu raspunde. La un moment dat, taurul s-a infuriat, s-a intors catre ei, i-au scaparat copitele  si da-i goana. Cand au vazut ca vine taurul spre ei, cel ce a dat cu pietre a inghetat, nu s-a mai putut misca. Celalalt i-a zis, „Haide, haide.” Dar astalalt i-a zis, „Ce sa facem? Sa ne rugam?” La care celalalt i-a zis, „Nu! Fugi si roaga-te! Roaga-te si fugi!” Sunt momente in viata cand ultima solutie e sa stai.

Uneori ne incremenste durerea. Alteori suntem uluiti de ceea ce ni se intampla. Si trec momente bune pana ne revenim si ne dam seama ca ar trebui sa fim iuti de picior. Daca ai sta e vorba cu Iosif, ti-ar spune ca a fi iute de picior e foarte bine in viata. Ca uneori, sa stai este extrem de periculos. Si in aceasta seara, vreau sa ma apropii de dumneavoastra cu trei texte  care pun aeasta intrebare, sa discutam pe marginea lor, sa vedem ce am putea invata si cum ar trebui sa facem noi in 2014 sa fie bine.

2 Cronici 32:10 – ,Aşa vorbeşte Sanherib, împăratul Asiriei: ,,Pe ce se bizue încrederea voastră, de staţi împresuraţi la Ierusalim? Aici, Biblia vorbeste despre o impresurare, un atac al Asirienilor impotriva copiilor lui Dumnezeu, a Israelului. De fapt, a lui Iuda. Am gandit mult si m-am rugat astazi, ce ar vrea Dumnezeu sa ne spuna in acest an? Exista un atac, pe care nu-l mai numim astazi atacul lui Sanherib. Si nu mai este atacul Asirienilor, pentru ca istoria s-a schimbat si noi nu mai avem aceleasi impresurari. Insa, a ramas strategia si a ramas aceeasi problema veche. De ce sa stai la Ierusalim? De ce sa vii la biserica, de ce sa stai la biserica, cand ai putea sa faci, ca tanar, atatea alte lucruri? Exista intotdeauna intrebarea aceasta pe care oamenii n-o pot intelege. Spre exemplu, azi am stat de vorba cu cineva la telefon si mi-a zis, „Ce faci?”
„Ma pregatesc, dupa amiaza ma duc la biserica.”
La care a ofatat si a zis, „Mai, da ce bisericos esti tu.”
Si eu am spus, „Multumesc frumos.” Mi s-a parut un compliment grozav. Deie Domnul sa fiu bisericos.

De ce sa vii in 2014 la biserica? De ce sa stai la Ierusalim in 2014? Nu este o intrebare buna? Iubitii Domnului, as vrea in aceasta seara sa ne gandim la un lucru. Dumneavoastra sa stiti ca Dumnezeu e bun. Si Dumnezeu e mare si Dumnezeu este in felul Lui de a fi extraordinar. Dar Dumnezeul nostru, sa stiti, in pofida poate unor pareri personale, si aici este marea drama a vietii noastre, nu lucreaza dupa cum ne taie pe noi capul. Nu stiu daca ati inteles. Unii dintre noi avem o parere despre Dumnezeu si spunem, „Dumnezeu face lucrul asta, dar este mai mult parerea noastra , decat este adevarul Biblic. Eu intotdeauna am cautat ca sa obtin binecuvantarea lui Dumnezeu si bunavointa lui Dumnezeu in viata, lucru pe care vi-l doresc si voua in 2014. As vrea sa aveti parte de mila lui Dumnezeu, as vrea sa aveti parte de ajutorul lui Dumnezeu. As vrea sa aveti parte de insotirea lui Dumnezeu in tot ceea ce veti face.

Iar acuma, vine Biblia si spune in felul urmator, ca Sanherib a atacat Ierusalimul. Toti s-au baricadad in Ierusalim. Au intarit zidurile, stateau acolo si marea uimire a lui Sanherib era, „De ce stati voi in cetatea asta? Cum va trece voua prin cap, sa ganditi ca zidurile acestei cetati o sa va apere de mania mea?”
La care, Ezechia Imparatul, a zis, „Poate ca n-ai inteles. Aici este Ierusalimul, cetatea Dumnezeului viu.”
„Ce Dumnezeu viu? Ca toti dumnezeii cetatilor pe care eu le-am cucerit, spuneau oamenii aceia ca dumnezeul lor este dumnezeul adevarat si au cazut sub sabia mea. Si acuma sunt niste mormane de moloz si sunt ruine. Pe ce se bizuie increderea asta a voastra?”

Pai, eu ma bizut pe urmatorul lucru: Ca aici este casa lui Dumnezeu. Aici este poarta cerurilor. Aici este locul unde Dumnezeu da binecuvantarea. Aici este locul unde Dumnezeu asculta rugaciunea. Aici este locul unde Dumnezeu lucreaza. Oridecateori am intrat si am pasit pragul acestei case de rugaciune, am stiut ca Dumnezeu din cer si-a ales un loc. Ca Dumnezeu din cer se uita intr-un loc anume. Da, Dumnezeu este cu mine pe strada si ma fereste de accident. Cred. Da, Dumnezeu poate sa fie si la scoala, acolo unde sunt la ore. Si Dumnezeu poate sa-mi dea pricepere, sa pot intelege ceea ce se spune. Dar Dumnezeul nostru nu poate fi gasit oriunde am vrea noi. Sunt locuri unde-L pierdem pe Dumnezeu. Sunt locuri unde credinta si cunostinta se disipeaza. Sunt locuri unde ceata lumei acesteia intuneca credinta noastra. Nu poti sa crezi si n-ar trebui sa crezi ca stand- si vreau sa va spun lucrul acesta, ca Sanherib si-a intertit atacul puternic. Ma uit din cand in cand peste sala si vad un cap care sta plecat. Si ma gandesc eu, uneori in naivitatea mea pastorala: Citeste Biblia. Nu-i asa. Isi citeste mesajele. Navigheaza. Vorbeste lucruri adanci.
„Ce mai faci Ionica?”
„Bine, sunt la biserica.”
„Cum e acolo?”
„Fain.”
Ati inteles ideea? Si vreau sa va spun un lucru dragii mei. Noi pierdem ceva din vedere. Pierdem din vedere faptul ca Dumnezeu ne-a pregatit o arma. Noi avem o arma teribila si arma aceasta este casa lui Dumnezeu. Arma aceasta este Templul in care Dumnezeu si-a asezat numele. Este casa inspre care Dumnezeu a spus tot timpul ca va avea ochii deschisi. Si Dumnezeu, cand ai pasit in casa lui de rugaciune a pregatit pentru tine binecuvantari alese. Daca ai o boala in trupul tau si intri in casa lui Dumnezeu cu credinta ca este casa lui Dumnezeu si te rogi in aceasta casa a lui Dumnezeu, Dumnezeu asculta rugaciunea, pentru ca asta e promisiunea care El ne-o face, biblic. Dumnezeu sa ne ajute. (Din primele 9 minute)

VIDEO by Biserica Betel

Florin Ianovici – De ce stati?

Florin Ianovici – Ce faci?

As vrea in aceasta seara sa continuam sirul intrebarilor, cu nadejdea ca vom putea primi un raspuns. „Ce faceti?” Cam asta este una dintre intrebarile pe care  le auzim: Ce faci? Nu-i prea luata in seama. Nici nu prea e pusa intrebarea aceasta in asa fel incat sa o bagi in seama. Uneori pui aceasta intrebare pentru ca ai vrea sa incepi o discutie, alteori esti grabit, pentru ca asa se face, trebuie sa fim politicosi. Spunem ‘pasageri’ asa grabiti: Ce faci? Cand te apuci sa dai raspunsul, deja persoana-i departe, intoarsa cu spatele, vorbeste cu altul.

Dumnezeu, cand pune aceasta intrebare, „Ce faci?” – nu o pune ca omul. Dumnezeu din cer vine si il intreaba pe om ce face si cand pune Dumnezeu aceasta intrebare, El o pune pentru ca are un scop bine definit. Dumnezeu vine si spune: Ce faci? Nu, ce ai facut. Nu ce ai absolvit. Nu ce vise ai, nu ce vise vei avea. Nu care sunt realizarile tale, nu ce-ti doresti, Dumnezeu te intreaba: Ce faci? In credinta, iubitii Domnului, e frumos sa visezi. Si este extraordinar sa ai speranta pentru ziua de maine. E bine sa ai taria de a trece peste un trecut care nu-ti ajuta, dar cel mai valoros moment este momentul  prezent: acum si aici.

Imparatul Prusiei a avut niste razboaie extrem de costisitoare si pentru ca nu mai avea resurse financiare sa reconstruiasca tara, a avut o idee. A cerut femeilor din Prusia sa-si aduca bijuteriile de sur si de argint  la visteria tarii. Si imparatul s-a gandit, sa dea in schimbul acestor bijuterii o decoratie. Decoratia aceasta era o decoratie din fier si era un simbol al recunostintei. Si pe fiecare din aceste decoratii erau scrise urmatoarele cuvinte: Am dat fier pentru aur, 1813. Ceea ce este remarcabil este ca raspunsul doamnelor a fost coplesitor. Au venit foarte multe doamne, care si-au donat bijuteriile si prin sacrificiul acesta au reusit sa scoata tara din impas. Ordinul acesta a fost numit ‘Crucea de Fier’.

Iubitii Domnului, m-am gandit in aceasta seara, sa ne punem aceasta intrebare: Noi, ce facem? Noi, ce dam? Noi cum raspundem tuturor lucrurilor care sunt in jurul nostru. Pentru a fi extrem de simpli si sa retinem  ideile, in seara aceasta pe David l-am luat ca exemplu, cu aceasta intrebare: Ce faci?

Primul lucru pe care vreau sa vi-l spun este ce se intampla cand nu tii cont de intrebarea: Ce faci? Si as vrea sa deschideti impreuna cu mine la 1 Cronici 21:3-  Ioab a răspuns: ,,Domnul să facă pe poporul Lui încă de o sută de ori pe atîta! Împărate, domnul meu, nu sînt ei toţi slujitori ai domnului meu? Dar pentruce cere domnul meu lucrul acesta? Pentruce să faci pe Israel să păcătuiască astfel?`

David a avut o idee. Ideea lui a fost sa faca un recesamant si sa numere poporul. Ioab a venit si a spus, „Gandul acesta nu-i apartine lui Dumnezeu. Gandul acesta iti apartine tie.” Israel era o imparatie de curand ridicata. Israel a avut un imparat numit Domnul. Dupa care, oamenii au venit si au spus, „Da-ne si noua un imparat, dupa cum au vazut din tarile imprejur. Intotdeauna, imparatiile lumii s-au constituit pe puterea numarului si pe resursele omului. In momentul in care David a inceput sa numere supusii lui, a facut-o cu acest gand de a vedea cat are si cum are. Dumnezeu din cer n-a agreeat aceasta idee, si Ioab a venit si i-a spus, „Pentru ce faci lucrul acesta, care nu este placut lui Dumnezeu? Mai mult decat atata, doua din semintiile Israelului, Levi si Beniamin, pur si simplu au renuntat sa faca lucrul acesta. Acuma Levi, levitii din randul din care erau preotii, dadeau un semnal in tara. Si David, macar ca a auzit ca Leviti, care din randul lor erau alesi preotii, Beniamitii au refuzat sa fie numarati, a continuat acest demers si l-a facut chiar in pofida bunului sau prieten Ioab, care era un conducator de osti,  si un viteaz care de multe ori si-a pus viata in joc, sa-l scape pe imparatul.

Dumnezeu ne-a trimis in viata prieteni. Dumnezeu ne-a trimis in viata aceasta o mama, care de multe ori isi incruciseaza mainile si cu vocea pierita iti spune, „De ce faci ceea ce faci?” Dumnezeu a asezat langa noi, in vremuri grele, cate o persoana care sa ne spuna, in prietenie, „De ce faci ceea ce faci?” Superi pe Dumnezeu cu ceea ce faci, este un lucru care are sa aduca dezbinare. Este un lucru care o sa aduca suparare. Este un lucru care are sa intoarca tot ceea ce Dumnezeu a promis pentru tine, impotriva ta. Si primul lucru care in aceasta seara ni-l spune David este acesta: Nu faceti ca mine. Sunt pisalogi parintii, sunt de multe ori prietenii nostri extrem de suparatori, enervanti in felul lor de a fi. Pastorul si oamenii pusi de Dumnezeu nu sunt agreeati cu intrebarea aceasta: Ce faci si de ce faci lucrul acesta? Dar in viata, prietenii nu sunt aceia care vor tacea, cand tu te vei duce la vale. Te intreb: De ce faci lucrul acesta? De ce nu vii la biserica? De ce te vad pierzand atat de mult timp? De ce esti stins in lucrurile tale? Pentru ca imi pasa. Si Dumnezeu, in aceasta seara ne spune si noua cum ne spune fiecaruia: Apreciati prietenii care vin, se uita in ochii vostri si va intreaba: Pentru ce faci lucrul acesta? Pentru ca prietenia nu sta in a avea oameni care  sa fie de acord cu tot ce faci tu, ci oameni care sa doreasca pentru tine ce e mai bine. Ajuta-ne Doamne. Nu intoarceti spatele si=i respingeti pe aceia care stau de voi ca niste scai si isi doresc ca viata voastra sa fie mai buna cu Dumnezeu.

Iubitii Domnului, intrebarea omului uneori este retorica. Intrebarea lui Dumnezeu nu e retorica. Cand Dumnezeu lasa un om in viata noastra si vine si-ti spune, „Pentru ce faci lucrul acesta?” Ar trebui sa stai, sa te opresti si sa asculti. Si sa asculti, pentru ca Domnul Dumnezeu din cer foloseste oameni. In ziua de azi, spuneam lui Alex pe la ora 1, „Nu ma simt capabil in seara asta sa duc un mesaj.” Eram foarte obosit. Aseara am terminat ce am avut de facut la biserica aproape la ora 1 si am ajuns foarte tarziu acasa. Dar nu-i asa, ca mesajul nu-i ceva care il faci tu. Te duce el pe tine, nu il duci tu pe el. Si m-am rugat lui Dumnezeu si spre sfarsitul zilei, in jur de ora 4 m-am gandit in felul urmator. Am zis, „Doamne, fa-ma in seara aceasta prietenul lor si ajuta-ma Doamne, ca ducandu-ma si tinand microfonul in mana, sa vorbesc in numele Tau, punand aceasta intrebare: De ce faci ceea ce faci, daca stii ca-L superi pe Domnul? Si ti-o spune aceasta intrebare un om care vrea sa-ti fie bine.  Dumneze din cer, in momente dificile ale vietii noastre ne-a lasat sansa sa intelegem ca nu e bine ce facem. Dumnezeu sa ne ajute sa avem urechi de auzit. (din primele 20 de minute, mai sunt 45 de minute din mesaj.)

Cu intro muzical de Marian Mocanu. Predica incepe la minutul 10.

Florin Ianovici – Deschizătorul de uşi – Seara de Tineret 17 Decembrie, 2013

PAGINA Florin Ianovici PREDICI aici

Florin Ianovici – Urare pentru Anul Nou 2014

Betel Ianovici

M-am gandit ca sa inchei acest an cu acest gand care m-a framantat; un gand pe care as vrea sa il impartasesc si cu dumneavoastra in aceasta seara, dar o sa vedeti ca va fi o predica atipica pe care am intitulat-o ‘Deschizatorul de usi’. Nu stiu daca este ceva mai rau in viata decat sa-ti tranteasca cineva o usa in fata. Si probabil ca zgomotul unei usi inchise l-am auzit multi in viata. Probabil ca am stat de multe ori in fata unei usi care a refuzat cu indarjire sa se deschida. In aceasta seara, vreau sa va spun ca gandul meu pentru voi, ar fi acela ca ar trebui sa fim deschizatori de usi. Se spune ca intr-o fabula, o gaina se tura cu un porc si au ajuns in fata unei bacanii si acolo era un afis, prin care bacanul spunea, „Avem nevoie de oua si de sunca”. La care, gaina ii zice porcului, „Sa dam o mana de ajutor”. La care porcul ii spune gainii, „Da. pentru tine iti da mana, pentru tine asta e cooperare, pentru mine e dedicare totala.”

IanoviciHristos ne cheama sa traim in vesnicie, cu pretul mortii noastre aici. Suntem un bob de grau care trebuie sa moara pentru ca mai apoi, Dumnezeu sa poata sa-si culeaga rodul. Exista o categorie de oameni numita Atenieni; cu nici un chip nu as vrea sa fiti ca ei. Se intalneau intr-un loc numit al ‘Spiritualitatii’, in Agora –. si faceau un lucru, spune Biblia, Faptele Apostolilor 17:21 ‘21 Căci toţi Atenienii şi străinii, cari stăteau în Atena, nu-şi petreceau vremea cu nimic altceva decît să spună sau să asculte ceva nou.‘ Ma rog din toata inima ca nu aceasta sa fie motivatia venirii la tineret- de a vedea o fata noua, de a fi vazuta o haina noua, de a mai pierde ceva din timpul din care, oricum n-ai stii ce sa faci cu el sau eventual sa mai asculti ceva nou. Imi doresc din toata inima sa fiti oameni informati. Informatia este vitala in timpul nostru; se pare ca este cea mai valoroasa. Ne spune Alin Cuc ca e una dintre primele lui predici in anul acesta. Dar cel mai important este sa fim transformati  in fata informatiei, pentru ca informatia care nu o lasi sa opereze in tine nu ti-e folositoare. Devii un fel de Biblioraft.  Si Dumnezeu nu vrea sa fim un biblioraft. Noi trebuie sa fim oameni inoiti dupa chipul si asemanarea Lui.

In Dumnezeu insusi exista dorinta de noutate. Sa nu va mirati ca de fiecare data cautam ceva nou. Inteleptul spune ‘ceva nou’, mereu. Dar dorinta aceasta de noutate este insusi in Dumnezeu. Isaia 43:19 ‘Iată, voi face ceva nou, şi -i gata să se întîmple: să nu -l cunoaşteţi voi oare? Voi face un drum prin pustie, şi rîuri în locuri secetoase.‘ Am tot stat si m-am gandit la lucrurile acestea noi, cu care ar trebui sa surprindem semenii nostri. Caracterizez timpul care-l traim ca fiind un timp al deznadejdii, al negativismului, al criticismului, al vorbelor aruncate cu usurinta. Mi se pare ca in timpul acesta, tinerilor li s-a inchis usa, pentru ca ce am remarcat, spre exemplu in dreptul dumneavoastra este ca in abuncenta aceasta, de bunuri crescande, de vitrine frumos impodobite, buzunarele au ramas tot goale. Si imi pare ca e greu astazi, ca tanar, sa-ti faci rost de o slujba, cu slujba aceasta sa si un salariu cu care sa traiesti si apoi sa-ti mai cumperi si o casa. Mi se pare foarte greu. Sunt usi inchise. Ni s-a golit tara, pentru ca alte tari au fost capabile sa ofere un regim de fiscalitate, dincolo de care oamenii care gandesc, generatia tanara sa-si gaseasca un rost. Este absolut dureros sa nu gandesti in termenii corecti ce vei face cu tineretul unei tari. Mi se pare inadmisibil sa n-ai sansa la normalitate. Lucrurile acestea normale, cum ar fi sa ai o casa pe care sa ti-o poti achita in rate, sa ai un serviciu decent mi se pare un lucru care refuza. Ma uit spre dumneavoastra si ma rog din toata inima ca Dumnezeu, care face ferestre in cer, sa va faca fiecaruia dintre voi una.

Mi se pare ca este un timp greu pentru familii, pentru ca rigorile timpului in care traim, pretentiile la care oamenii au ajuns devin o povara pentru familii. Am intrat intr-o competitie in care nici nu ne-am crezut inscrisi. Dar, muncind ca orbii, de multe ori, pentru niste lucruri care nu stim, pur si simplu daca ne sunt folositoare si exista pentru familiile tinere un lucru pe care-l numesc o ‘oboseala care nu mai trece’. Ii vad prabusiti pe la 32, 33 de ani cu parul alb, garboviti, stinsi in bucuria lor pentru ca s-a inchis usa. Familiilor le este din ce in ce mai greu. Si poate ca un lucru care mi se pare extraordinar de trist, si poate mai trist decat orice, va rog sa va ganditi la ce va spun, e, ca nici nu mai poti sa mori cu demnitate in Romania. Ca batran, ti se ofera demnitatea de a sfarsi, respectat fiind de aproapele tau. Batranii? Nici macar un loc la azil nu gasesti in Romania. Vreau sa va spun ca sa stiti, ca eu lucrez in domeniul acesta. E o lista si niste pile, numai sa intri in azil. Ca odata ajuns acolo, sa-ti dai seama ca ai ajuns intr-un loc in care nu ti-ai dori sa fi niciodata. Mi se pare atat de trist in Romania aceasta, atatea usi inchise.

Totusi, in toate aceste usi inchise, in aceste lacate puse, Dumnezeu are un gand si spune, „In Mine insumi, pregatesc ceva nou”.  Aceasta este dorinta lui Dumnezeu. In Ioan 10:9, Domnul Isus vorbeste despre El, spunand, ‘Eu sînt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra şi va ieşi, şi va găsi păşune.’ As vrea, iubitii Domnului, s a intelegem un lucru. Ca esti tanar, ca esti familist, ca esti adolescent, Dumnezeu are o promisiune pentru noi. O gasim in Apocalipsa 4:1 ‘După aceste lucruri, m’am uitat, şi iată că o uşă era deschisă în cer. Glasul cel dintîi, pe care -l auzisem ca sunetul unei trîmbiţe, şi care vorbea cu mine, mi -a zis: ,,Suie-te aici, şi-ţi voi arăta ce are să se întîmple după aceste lucruri!„’  Dumnezeul nostru este Dumnezeul usii sau usilor deschise. Si Dumnezeu ne spune in aceasta seara ca El are o usa deschisa numita Isus. Usa pentru necazurile tale materiale, usa pentru restantele tale, usa pentru ranile tale sufletesti, usa pentru lucrurile care nu ti-au iesit in viata. Dumnezeul nostru este o usa deschisa.

Slujba aceasta de deschizator de usi, unde o gasim in Biblie? Faptele Apostolilor 14:27 ‘După venirea lor, au adunat Biserica, şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei, şi cum deschisese Neamurilor uşa credinţei.‘ Adica, au venit apostolii si au zis, „Ce sunteti voi?”
„Pe noi ne ocupa usile. O usa inchisa a necredintei dorim sa devina o usa deschisa a credintei. O usa care sta inchisa, noi trebuie sa o deschidem.”
„Ce sunteti voi?”
„Deschizatori de usi.”
Daca tu inca nu esti convins ca rostul tau si rolul meu pe pamantul acesta este ‘deschizator de usa’, haideti sa venim la un alt verset, faimosul Matei 25:34 ‘34 Atunci Împăratul va zice celor dela dreapta Lui: ,Veniţi binecuvîntaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia, care v’a fost pregătită dela întemeierea lumii.
Si apoi, imediat iti ofera si argumentele, din ce cauza iti da imparatia:
35 Căci am fost flămînd, şi Mi-aţi dat de mîncat; Mi -a fost sete, şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin, şi M’aţi primit;
36 am fost gol, şi M’aţi îmbrăcat; am fost bolnav, şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă, şi aţi venit pe la Mine.`

Dar, ce inseamna lucrul asta?
Sa deschizi o usa, sa apesi o clanta. Pe sarac il gasesti intr-un loc. Pe intristat il gasesti intr-un loc. Pe cel intemnitat il gasesti intr-un loc. Pe strain il gasesti intr-un loc. Zice Dumnezeu: Ca sa puteti primi Imparatia care v-a fost fagaduita, v-a trebui sa apasati pe clanta, sa intrati si oridecateori ati facut aceste lucruri celot micuti, Mie, zice Dumnezeu, mi le-ati facut.

Cu alte cuvinte, spune Dumnezeu: credinta ta e bunanu doar ca sa stai pe scaun la biserica, ci ca sa apesi pe clanta, sa deschizi o usa si sa binecuvantezi. Asta este Cuvantul, asta este ceea ce va doresc in aceasta seara.(10:40) VIDEO by www.fiti-oameni.ro

Biserica Baptista Speranta Oradea – O seara dedicata tinerilor Vineri 8 Februarie 2013

VEZI PAGINA PRINCIPALA pentru Biserica Baptista Speranta Oradea aici

via Daniel Bondas

Iubirea e mai mult decat un sentiment

Iubirea e o alegere care trece dincolo de sentimente!

>> Vineri – ora 18.00 – Casa Tineretului <<

Prima întâlnire din acest an de la BBSO

dedicată în întregime tinerilor!

Florin Ianovici – Ce mi-ai facut? Noiembrie 20, 2012

ianovici

La Seara de tineret Biserica Betel-Crangasi, Bucuresti. Multumim frumos fratelui Paul Ion pentru video!

Text – Genesa 12:10 Avram si Sara in Egipt

Ce mi-ai facut?  Aceasta intrebare este pusa de Faraon, un necredincios.

–Credinta este o succesiune de pasi in viata… Crestinii la inceput mergeau ‘pe cale’… Satana n-are nici o problema cu cei ce stau pe loc si nu-l deranjeaza absolut de loc cand vede ca in viata tu nu-ti mai dai interesul sa mergi. Cand vede pe cineva tras pe dreapta il lasa in pace. El intotdeauna va avea de lupta cu cei ce intai pleaca, strabat, care inainteaza, care se straduiesc… Ni se spunea in seara asta ca definitia a ratarii in viata nu ar fi faptul ca din cand in cand ai esec, ci ca atunci cand ai esec renunti sa mai lupti. Daca tu renunti sa mai lupti, atunci deja putem vorbi despre o ratare in viata. Cand diavolul se uita la tine, si chiar daca esti trantit, si chiar daca la un moment dat esti plin de vanatai, si esti uneori intr-un loc unde nu-ti convine sa fi, important este sa continui sa mergi inainte. Important este sa continui alergarea.

Insa, vom vedea noi ca nu orice alergare e buna. Nu orice drum pe care il urmam noi in viata este bun. Nu faptul de a merge este esential, ci faptul de a merge in directia care trebuie este esential. Nu faptul ca nu te lasi batut in viata este un lucru bun. De exemplu: Daca fumezi si bei si faci prostii, Dumnezeu iti spune: Renunta la felul acesta pentru ca nu este bun.

–Sa nu va fie de mirare, ca orice om pe pamantul acesta care va cauta sa fie consecvent cu Dumnezeul lui si va cauta sa aiba o viata atenta cu Dumnezeul lui, va avea acest cuvant in viata lui (v.10)- „A venit insa o foamete.” Acest cuvant „insa” subliniaza faptul  ca cineva sta in spate si se uita atent la inaintarea ta. A venit un „insa” care n-ar trebui sa fie acolo. Pe pamantul acesta suntem urmariti pas cu pas. Exista o putere a intunericului la care nu-i place orice alegere de lumina pe care tu o faci… Si daca tu pe pamantul acesta esti hoatarat sa mergi cu Dumnezeu… cel rau nu poate sa aibe acces asupra inimii noastre… dar, el totdeauna va incerca sa dirijeze circumstantele vietii ca voi insiva, voi sa va distrugeti launtrul. El poate sa foloseasca circumstantele, aceasta foamete care exista, aceste crize care pot sa apara pentru ca biblia spune ca ‘lumea zace in cel rau’.

–Oamenii nu pierd lupta la capitolul ideologiei, oamenii nu pierd lupta la nivelul mintii. Stiti unde pierdem examenul? La cele mai elementare teste in viata. La paine, la relatii, la boala, la bani. La poftele trupesti. Aici pierdem noi batalia si diavolul stie. Ca la nivel de minte, la nivel de cunostinta nu va putea sa biruie. Pentru ca noi stim, cunostinta a crescut. Intreaba pe cine vrei si stie: Isus Hristos a murit pe cruce. Isus Hristos este Mantuitor. Isus iarta. Toti credem lucrul acesta. Dar nu aici pierdem noi examenul. Noi stim in cine ne-am increzut. Dar stiti unde dam examenele? La lucrurile elementare.

La acel telefon, care te ia pe neasteptate si nu esti pregatit si traiesti o minciuna. Te ia pe neasteptate momentul in care va trebui sa dai socoteala pentru nadejdea care este in tine si va trebui sa te impotrivesti celui rau si nu o faci pentru ca ti-e mai drag banul. Ti-e m-ai drag avantajul, ti’e mai drag sa pastrezi prietenia.

–Egiptul a fost intotdeauna asemuit cu ceea ce Dumnezeu numeste adversar pentru oamenii credinciosi. Egiptul reprezenta acea vreme, ca si astazi de altfel o multitudine de idoli. Egiptul era opusul oamenilor credinciosi. Marea problemei a vietii noastre este caci cand te indrepti spre Egipt, cand omul coboara in zona de pericol, nimeni si niciodata nu poate sa fie puternic cum a fost cand s-a pastrat departe in ziua de conflict.

Vreau sa va spun un lucru: Cand te apropii de zona in care Satan e stapan, nu ti-a sunat Dumnezeu din clopotel? Nu stii ca n-ai voie sa faci lucrurile acelea? Nu-ti tremura putin carnea pe tine si nu te ia asa un fior launtric? Cand stii ca n-ai ce sa cauti acolo? Biblia spune foarte clar si limpede in privinta aceasta: Nimeni nu e asa de puternic incat sa joace pe teritoriul Satanei si sa creada ca el ramane credincios. Intotdeauna credinta inseamna o separare. Tovarasii separate, tovarasii diferite, gusturi diferite, vise diferite. Totul se schimba in momentul in care esti un credincios.

Actul I

A vrut Satana sa atace fagaduinta– Primul lucru pe care-l vrea Avram in Egipt este paine. Pentru asta s-a coborat el, ca sa aibe ce sa manance. Si Egiptul e generos, va da paine. Intrebarea e: Care e costul acestei paini? Intotdeauna sa iti pui intrebarea: Cat costa painea care iti da Egiptul? Pentru ca Biblia spune ca in momentul in care ai intrat in Egipt, ai intrat in imparatia unui despot- Faraon, care avea puteri absolute. In teritoriul lui nu poti sa-ti impui regulile tale. Nu poti sa te duci intr-un bar in care se fumeaza si se bea si sa spui: Am venit aici sa va cant un cantec din harfa.

Sa nu credeti ca avem dreptul sa fim oriunde. Caci pe teritoriul celui rau nu se intervine in felul acesta. Numai cand Dumnezeu deschide o usa, numai cand Duhul lui Dumnezeu te trimite. Atunci e diferit pentru ca Dumnezeu creeaza mijloacele ca sa fi acolo.

Sarai a devenit sotia Faraonului. Ce s-a intamplat cand ea a devenit sotia lui Faraon? Cand ea a devenit sotia Faraonului ea nu mai era sotia lui Avram. Nemai fiind sotia lui Avram si fiind in haremul lui Faraon, cum avea sa se mai nasca Isac? Era o profetie, era o fagaduinta si primul atac pe care Satana la dat a fost impotriva fagaduintei.

Daca voi, de exemplu, faceti compromis si minciuna, nici macar sa mai intrebati care e viitorul vostru. Pentru ca ce-a vrut Satana mai mult sa stinga? Viitorul. Acest act prezent, acest compromis, aceasta minciuna, aceasta ipocrizie nu era de o atitudine reprobabila. Nu era doar un moment: Oh, am gresit si eu. S-a stins ceva in momentul acela. Stiti ce s-a stins? Posibilitatea unui viitor luminos. N-am vazut pe nimeni, calcand principiile lui Dumnezeu, ramanand prietena cu cineva din afara bisericii, cautand sa aiba o prietenie cu cineva in afara bisericii, ramanand intr-un mediu foarte pacatos unde a trebuit sa minta- si sa aiba parte de fericire. N-am vazut-o pe nimeni sa fie fericita. N-am vazut decat povesti triste, la capatul caruia s-au varsat lacrimi. Nu exista sansa unei fericiri impotriva matematicii lui Dumnezeu.

A vrut Satana sa rupa relatia dintre soti. Pierd examenul intr-o relatie in momentul cand dovedesc egoismul.Egoismul este cel care a ucis multe relatii.

Cand ajungi in Egipt te apuca frica, cand ajungi in Egipt faci compromis. Cand ajungi in Egipt te centrezi pe tine insuti pentru ca asta este esenta lumii si a Egiptului. Stiti ce spune lumea? Iubeste-te pe tine insuti, cat poti tu! Si pe altul sa nici nu-l bagi in seama.

A vrut Satana sa-l compromita pe Avram cu Dumnezeu. Faraon este instiintat de Dumnezeu printr-un vis si vine a doua zi si zice (lui Avram): Ce mi-ai facut tu mie? Dumnezeul tau mi-a zis ca e nevasta-ta.  In momentul acela se intampla ceva. Faraon trebuia sa aibe o marturie deosebita din partea lui Avram. Cand Avram a ajuns in Egipt, macar ca nu trebuia sa ajunga, dar totusi a ajuns si Dumnezeu i-a spus: Te voi face o urgie. Cum trebuie sa fim noi? Trebuie sa fim o binecuvantare. Unde esti tu prezent, cei din jur ar trebui sa spuna: De cand ai venit tu, esti o binecuvantare. Noi ca sa putem sa fim o binecuvantare trebuie sa traim ca o binecuvantare, trebuie sa traim in adevar. Faraon l-a expulzat pe Avram.

Acuma, Egiptul putea sa fie altfel, daca Avram era altfel? Exista o sansa ca Egiptul sa fie altfel. Multe rele vom auzi noi in cer ca noi puteam sa le stopam cu marturia noastra, si n-am facut-o la timp. Poate Egiptul nu mai era Egiptul care a fost daca Avram era integru la momentul acela. Si Faraon la expulzat pentru ca n-a fost o binecuvantare, a fost un dezastru pentru ei. Dar, nu se termina aici. Este si-

ACTUL II

Zice Biblia ca Avram, dupa 25 de ani, in anul respectiv Avram primise pe Dumnezeu in vizita. Cei trei care au venit acolo, clar era ingerul Domnului si a primit promisiunea: Anul viitor pe vremea aceasta vei primi un fiu. Si ce credeti ca face Avram? Acuma, e s-a mutat la Filisteni si acelasi lucru, Avram il repeta. Ce ne invata episodul acesta al doilea in care Avram face aceleasi greseli?

De ce s-a dus prima data Avram in Egipt? Din cauza foametei. Si a mintit din ce cauza? Din cauza ca s-a dus in Egip si stiind cine sunt Egiptenii. Dar acum de ce s-a dus in Gherar? Nu mai era foamete. Motivul pentru care a coborat in Egipt nu mai exista. In schimb s-a intamplat ceva. A facut acelasi lucru. Obiectul fricii n-a mai existat, dar frica a ramas. Avram avea aceiasi frica si a reactionat cu aceasi minciuna. Acelasi motiv al fricii este prezent. Gen 20:10- 11 Şi Abimelec a zis lui Avraam: ,,Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta?„11 Avraam a răspuns: ,,Îmi ziceam că, fără îndoială, nu -i nici o frică de Dumnezeu în ţara aceasta, şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele.

Un pacat care a fost netratat. Avram nu spune ca a gresit. El zice: Oricum in tara asta ei n-au frica de Dumnezeu si sunt indreptatit sa fac lucrul acesta. Ce spune Avram? In toate lucrurile in se argumenteaza. Aici ne blocam in viata. Dumnezeu atatea oprotunitati ne-a oferit sa ne schimbam felul dea f i si caracterul. In momentul in care, insa vine cineva sa iti bata obrazul, ca e seful, ca e mama, tata, sau vecinul si ce-i spui tu? Ce sa vorbesc cu FIlisteanul acesta?

„Ce mi-ai facut?” este rostit de un necredincios (Faraon, Abimelec) unui credincios (Avram). Sara care de prima oara a fost tacuta (cu Faraon) acum minte si ea (cu Abimelec) pentru ca 25 de ani de nerezolvare a unui lucru nu te fac mai pocait. (Abimelec ii spune ce rau „ne-ai facut” noua in timp ce Avram vrea sa-i mearga „lui” bine. Un necredincios caruia ii pasa de multi si un credincios cauira ii pasa de el.)

Stiti ce mi se pare mie ciudat? Ziua in care Satana incepe sa-ti tina o predica. Acesta mi se pare cel mai umilitor lucru in viata. Si Abimelec ii spune in felul urmator: Mai Avrame, ce ai facut tu aicea, dandu-mi nevasta (cum ai facut si cu Faraon) este un fel de comert. Ai dat nevasta asta si eu ti-am dat oi si boi. Faraon cand a luat-o a stiut ca trebuie sa o plateasca. A platit. Cum vrei sa traiesti in viata asta? Stau de vorba cu frati care spun: Frate nu mai pot sa traiesc de datorii. Daca asta ai ales, asta-i limba Egiptului. In astea esti ancorat.

S-ar putea intr-o zi sa se apuce lumea sa ne predice. Mi-au spus unii: Si eu am venit la voi la adunare. Si am mers pe spatele unor tineri  si i-am auzit vorbind. I-am vazut cum se comporta. Mi se pare un lucru ciudat. Eu nu cred ca este o culoare de pocainta. Dar exista o atitudine de pocaiti care este valabila si la 6 dupa masa si la 8 dimineata si la 12 noaptea. Cum aratam, cum suntem, cum mergem, cum vorbim, cum ne purtam, toate in lumea aceasta vor avea o consecinta. Nu exista doar ca „Dumnezeu este in inima mea”. Da, dar niciodata nimeni nu Il vede. Tu trebuie s aai o marturie.

In ziua in care necredinciosul se ridica si spune credinciosului: Ce mi-ai facut? In ziua aceea noi suntem niste oameni care stam cu capul in jos. Dumnezeu zice sa te prezinti inaintea lui Dumnezeu ca un omincercat care n-are de ce sa-i fie rusine.

Video  Published on Dec 10, 2012 de inventivstudio

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari