Domnul M-a Ales – Berci Sisters (Official Audio)

VIDEO by Berci Sisters

Rodica & Daniel Negrean – Marturia unui sot, eliberat de vrajitorie si pacat prin rugaciunile si postul sotiei

Daniel Negream voia sa își părăsească sotia, pe Rodica, și în urma unor lucrări Rodica a aflat ca sotul ei, Daniel, era legat de vrăjitorie cu noua lui prietenă de la servici. Atunci, Rodica, sprijinită de câteva biserici,  a intrat în post și rugăciune pentru familia ei.

Ce faci atunci când relația cu soțul tău se răcește și el pleacă de acasă cu o altă femeie? Rodica Negran a trecut prin această experiență, dar acum relația cu soțul ei e mai strânsă ca niciodată. Aflați despre modul în care au reușit soții Negrean să elimine prăpastia care era între ei.

VIDEO by Alfa Omega TV

Raspunde Dumnezeu la rugaciunea crestinului care traieste in pacat?

 

Traducere Blogul Agnus Dei – Articol de  Matt Slick via http://carm.org/does-god-answer-prayers-of-christians-in-sin

Nu, Dumnezeu nu raspunde la rugaciunile crestinilor care sunt in pacat. Cand spunem ca sunt “in pacat,” noi spunem ca ei traiesc in pacat, si nu se pocaiesc de pacatul lor. Dumnezeu zice ca El nu va auzi rugaciunile lor.

  • Psalmi 66:18, Dacă aş fi cugetat lucruri nelegiuite în inima mea, nu m-ar fi ascultat Domnul. (“If I regard wickedness in my heart, the Lord will not hear.”)
  • Proverbe 1:28-29, 28 Atunci mă vor chema, şi nu voi răspunde; mă vor căuta, şi nu mă vor găsi.29 Pentru că au urât ştiinţa şi n-au ales frica Domnului,  (“Then they will call on me, but I will not answer; They will seek me diligently, but they shall not find me, 29 Because they hated knowledge, And did not choose the fear of the Lord.”)

Vedem in Psalmul 66:18 ca daca noi ca si credinciosi “cugetam lucruri nelegiuite” in inimile noastre, atunci Domnul nu va asculta rugaciunile noastre. Cu alte cuvinte, El nu va raspunde rugaciunilor. Totusi, daca noi ne rugam pentru iertare si ne pocaim, desigur ca atunci Dumnezeu  asculta si  iarta. Dar ce insemneaza a cugeta lucruri nelegiuite in inima ta? Traducerea literala este a “vedea nelegiuirea cu placere”. Deci, daca cineva, incluzand crestini, se uita la pacat favorabil si cauta sa-l faca, atunci Dumnezeu nu va auzi rugaciunile lor. Pacatul impiedica eficienta rugaciunii; si asa cum vedem in urmatorul verset din Isaia 59:2, Dumnezeu se ascunde de la cei staruiesc in pacat. In Epistola lui Iacov 4:3 vedem ca motivele gresite impiedica rugaciunile.

Cartea Proverbelor 1:28-29 ne spune ca Dumnezeu nu va raspunde acelora care au urat cunostinta Lui si nu au frica de El. Orisicine, incluzand crestini, care traiesc in pacat cu voia, nu aleg frica Domnului. Prin urmare, Dumnezeu nu-i va asculta si rugaciunile lor vor fi impiedicate.

Rugaciunea pocaintei si iertarii este ascultata.

Daca esti un crestin care traiesti in pacat, atunci ceea ce trebuie sa faci este ca sa te rogi Domnului si sa-ti marturisesti pacatul si apoi sa te pocaiesti de el ca sa fi curatit.  Dumnezeu te va ierta si partasia cu El va fi restabilita.

  • 1 Ioan 1:9, Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios şi drept ca să ne ierte păcatele şi să ne cureţe de orice nelegiuire. (“If we confess our sins, He is faithful and righteous to forgive us our sins and to cleanse us from all unrighteousness.”)

Trebuie sa te increzi in Isus Christos si in ceea ce a facut pentru tine. Trebuie sa intelegi ca toate pacatele noastre sunt curatite de Domnul Isus. Dar, daca tu vei continua sa traiesti in pacat, Dumnezeu nu-ti va raspunde rugaciunilor tale.

 

 

 

Mai mulți pastori din Houston (SUA) au fost somați de conducerea orașului să prezinte la tribunal copii după predicile lor

Photo credit bpnews.net

Nota ed. Ironia ironiei: Unul dintre pastorii citati, care trebuia sa se prezinte la tribunal cu predicile sale este un imigrant venit din Vietnam, Pastorul Khan Huynh (Pastorul Huynh apare in video cu senatorul  Ted Cruz, la minutul 2:00). El a fugit din Vietnam cu ani in urma din cauza opresiei si a discrimanrii impotriva credinciosilor. Si iata-l acum, somat sa se prezinte la tribunal pentru credinta sa in cuvantul lui Dumnezeu, aici in ceea ce noi credem ca este ‘o tara libera’ – SUA. Dar se  poate ca Dumnezeu ingaduie totul, ca sa ne trezeasca pe noi din nepasare si adormire spirituala!

Photo credit uspastorcouncil.org

Pastori citați în instanță, cu predici cu tot

Mai mulți pastori din Houston (SUA) au fost somați de conducerea orașului să prezinte la tribunal copii după predicile pe care le-au ținut despre homosexualitate. „Corectitudinea politică” își arată colții, pastorii riscând amendă sau chiar privarea de libertate pentru îndrăzneala de a defini homosexualitatea ca păcat.

Democrația autentică nu se dezvoltă decât într-un climat al corectitudinii politice. Aceasta este convingerea puternică a celor care susțin cu fermitate egalitatea sub toate formele ei. În numele acesteia, oricine ar trebui să își găsească loc sub soare, indiferent de culoarea pielii sau de orientarea sexuală.

Problema sexuală se pare că ocupă un loc prioritar pe agenda publică. S-ar putea spune chiar că în jurul ei gravitează majoritatea discursurilor, care utilizează democrația ca o trambulină pentru aruncarea în abis a unor valori tradiționale ce cândva constituiau reperele unei societăți așezate.

Nu mai este cazul. Devine tot mai evident că democrația are derapajele ei și că sub lozinca egalității se pot ascunde germenii unei noi dictaturi. Ceea ce este ciudat este faptul că nu se mai pot face afirmații decât într-un anumit sens. Miza așezată pe valorile biblice este generatoare de probleme. O demonstrează situația din Houston.

O ordonanță cu adresă precisă

Primăria acestui important oraș din Texas a emis în luna mai o ordonanță pentru protejarea drepturilor homosexualilor. Între altele, ordonanța le permite travestiților să depună plângere dacă nu li se permite accesul la toaletă sau sunt discriminați la angajare sau în mediul casnic.

Aceasta nu ar fi chiar o noutate, mai ales pentru spațiul american, unde homosexualii sunt în plină ofensivă legislativă. Partea interesantă a poveștii constă în faptul că primarul orașului, Annise Parker, este o lesbiană declarată. De aici decurge și miza întâmplării.

Așa cum era de așteptat, biserica creștină a încercat să se opună ordonanței. Mai bine de 400 de pastori au început o campanie de strângere de semnături pentru o petiție împotriva ordonanței și au făcut plângere la tribunal pentru suspendarea acesteia. Ciudat este faptul că incidentul are loc în Texas, adică într-unul dintre statele americane situate în celebra Centură Biblică, acolo unde conservatorismul părea să fie de neclintit.

Pastorii citați la tribunal

Screen Shot 2014-10-22 at 11.53.38 AMÎn apărarea sa, primăria a solicitat ca cinci dintre pastori să prezinte în instanță, printre alte documente, și predicile ținute în bisericile lor. În citație se amintește de toate discursurile sau predicile care amintesc despre ordonanță, despre primarul Annise Parker, despre homosexualitate sau identitate de gen.

„Ca autoritățile să intre în biserici și să le ceară pastorilor să vină cu predicile la tribunal… asta este deja prea mult. S-a mers prea departe! Asta nu mai este America!” a declarat la un post TV local pastorul Herman Castano, unul dintre cei care au primit citații.

Autorul creștin Eric Metaxas și-a exprimat surprinderea și îngrijorarea față de această situație, convins că America a luat-o pe un drum de pe care este dificil să se mai întoarcă. Şi în eventualitatea în care cazul din Houston va fi închis, iar primăria își va retrage plângerea (ceea ce pare că se va și întâmpla), situația nu se va schimba, fiindcă pe fond s-a ajuns deja la o situație extrem de complicată. „Poate că vom câștiga această rundă, dar e clar că avem o problemă, și nu numai în Houston”, a scris Metaxas.

O problemă veche

Cazul Houston nu face decât să ilustreze drumul înfundat pe care merge noua construcție democratică, una în care în numele toleranței se anulează dreptul de exprimare a convingerilor proprii.

De altfel, Houstonul nu este singular pe harta noii toleranțe. În anul 2003, o situație similară s-a petrecut în Suedia, acolo unde, conform legislației suedeze, „căsătoria” între homosexuali este permisă și în biserică. Din această perspectivă, pastorii care țin la valorile tradiționale au o viață grea. „În Suedia, cei care predică Biblia în biserică merg la închisoare”, se putea citi pe banderolele câtorva zeci de demonstranți adunați în fața tribunalului din Jönköping, pentru a-l susține în timpul procesului pe Åke Green, un pastor penticostal condamnat inițial la o lună de închisoare. Instanța de fond a considerat că pastorul s-a făcut vinovat de „săvârșirea infracțiunii de incitare la ură față de homosexuali”.

Cu un an mai devreme, Harry Hammond, un cetățean englez, a fost amendat fiindcă a purtat o pancartă pe care scria: „Stop imoralității. Stop homosexualității. Fără lesbianism.” La vremea respectivă cazul a ajuns de notorietate în Marea Britanie. Deși a fost agresat și trântit la pământ, Hammond a fost cel amendat, nu agresorii. Desigur, poate fi discutabilă corectitudinea gestului lui Hammond, însă pe fond problema rămâne aceeași. Drepturile par să fie oferite cu dedicație. Adică unii sunt mai egali decât alții.

Unde a dispărut adevărul?

În epoca „noii toleranțe”, nu doar etica este relativizată. Adevărul însuși nu mai există. Absolutizarea sa este percepută ca un pericol. Convingerile proprii sunt diluate, fiindcă sunt considerate forme de intoleranță. De aceea, activiștii gay își permit să îi acuze pe creștini de bigotism. Intoleranța este printre acuzațiile cel mai frecvent întâlnite.

Noua abordare izvorâtă din corectitudinea politică l-a determinat pe H.R. Patapievici să concluzioneze că aceasta „nu diferă cu nimic de vechiul ideal fascist ori comunist de ideologizare forţată a societăţii“. O opinie similară o exprimă filosoful britanic Philip Atkinson, care consideră corectitudinea politică o formă generată de „aceeași mentalitate care a inspirat Inchiziția și l-a obligat pe Galileo Galilei să retracteze. Aceeași mentalitate care i-a inspirat pe naziști și a dus la Holocaust.”

Pot părea replici dure la actuala formă de construcție a societății. Ele nu fac decât să indice premisa greșită că egalitatea nu se poate implementa decât prin detașarea de ceea ce a stat la baza civilizației creștine. În consecință, drepturile atât de clamate par să fie rezervate doar unora. Iar aici nu este vorba doar de homosexualitate, ci de un tipar de gândire care începe să se încurce în propria sa construcție. Unul care și-a propus să realizeze prea mult pe un fundament extrem de șubred.

SURSA Semnele Timpului

Senator Ted Cruz:

Houston Has No Power to Silence the Church

VIDEO by CBN News

CAND SUNT CAZUT – Corul Sanctus Pro Deo

CASA DE CULTURA A STUDENTILOR CLUJ – 20.10.2014

1. Cand sunt cazut, si sufletul-mi tanjeste
          C       F          G 
Probleme vin si inima mi-e grea,
         Am      F              C F
Stau nemiscat, astept doar in tacere
          C         G         C  
Ca Tu sa vii sa-mi stai alaturea.



          Am        F             C   G  
/:Tu ma ridici, sa pot sa stau pe munte
        Am       F              C  G 
Tu ma ridici, sa pot umbla-n furtuni
          Am     F             C   G 
Pe-ai Tai umeri, Doamne, sunt puternic            
           C       G              C 
Caci ma ridici mai mult decat pot fi.:/




2. Nu este nici un suflet fara doruri
Obosita, inima imi bate greu
Dar cand Tu vii si sunt plin de mirare
Ma vad pentru-un moment in vesnicii.

/:Tu ma ridici, sa pot sa stau pe munte
Tu ma ridici, sa pot umbla-n furtuni
Pe ai Tai umeri eu ma simt puternic
Caci ma ridici mai mult decat pot fi.:/

Versuri de la http://www.tabulaturi.ro

VIDEO by dejfiladelfia

3. Cum s-a nascut cantarea “Cobori, cobori” de Ioan Chismorie

Iata o melodie crestina care a facut inconjurul pamantului din Arad la Portland, pana la Perth, Australia si in toate bisericile neoprotestante. Si nu numai versurile si sunetele de o inspirata melodicitate s einalta la ceruri, spre Dumnezeul preainalt pe care Il implora sa pogoare printre oamenii prea placuti Lui.

Cobori, cobori la noi
O, Duhule prea sfant, cobori
“Asculta-ne cand ne rugam si catre Tine cand strigam”

Un strigat sfasietor, o implorare venita din strafundurile inimii, pline de credinta se fac auzite atunci cand cele 4 voci ale corului se intalnesc intr-un suvoi neoprit de parca rupe zagazurile cerului.

Rugaciunea cu care porneste cantarea se transforma apoi intr-un imn de slava si multumire, de o forta care copleseste sufletele insetate de Domnul.
“Tu cel ce rasari florile si racoresti padurile,
Muntii inalti sunt lucrul Tau
Cerul, stelele, luna, pamantul Tu le-ai facut.
Muntii ‘nalti, stejarii, falnici i-ai crescut.”

Sfarsitul cantarii curge apoi lin ca o apa linistita, dupe ce a ajuns la campia plina de flori a recunostintei. Intr-adevar, inspirat a fost de Duhul lui Dumnezeu, poetul si compozitorul Ioan Chismorie, atunci cand in iarna anului 1931 a aflat asezatorile satului cu fratii si surorile din satul natal, Maderat, a pus in cateva ore zi zile melodia si versurile a celei care avea sa fie capodopera compozitiei lui. Ziua, cu ajutorul pianului, a incercat sa faca o armonie perfecta. Iar seara, pana spre dimineata, cu Maderatanii lui, Ioan Chismorie finaliza tot mai mult frumosul imn: “Cobori, cobori”. Nu erau oameni educati, din punct de vedere muzical, dar aveau dragoste pentru lucrarea Domnului.

IOAN CHISMORIE

IOAN CHISMORIE

Pe atunci, Ioan Chismorie avea 27 de ani. Talentul cu care a fost inzestrat la nastere s-a unit cu harul lui Dumnezeu intr-o clipita. Totul s-a intamplat intr-un timp foarte scurt, dar care s-a unit cu vesnicia. Nici o alta melodie a lui Ioan Chismorie nu este mai cantata si nu ofera mai multa incantare si prelegere decat “Cobori, cobori”, pe care atunci cand o asculti, trupul si sufletul sunt cuprinse de fiorul divin. Si suntem siguri ca Ioan Chismorie va dainui impreuna cu melodia sa inca multi ani de aici inainte, pana la sfarsitul veacurilor.

~~~

COBORI, COBORI – IOAN CHISMORIE

- Corul Bis. Bapt. “Speranta” Arad – dir. I. Redis

VIDEO by Nicu Neamt

VEZI si

 

Why I Am Not a Roman Catholic

William Lane Craig gives his reason why he is not a Roman Catholic.

You Cannot Blame God for What Happened to You – Diego’s Testimony

Diego grew up in the church and only by God’s Grace was saved in Christ alone at a older age. He was molested by a Catholic Priest when he was younger. He could of easily blamed God and denied the Lord because of the sins of a human sinner. Many people grow up in the hypocrisy of “religion” and then leave it and become atheists because of the hypocrisy. That will be no excuse in the end when you stand before God as Hebrews 9:27 shows.

I’ll Be Honest
illbehonest.com

You Cannot Blame God for What Happened to You – Diego’s Testimony from I'll Be Honest on Vimeo.

Romani misionari lucreaza la traducerea Noului Testament in Etiopia

VIDEO by ch4mda

Alin si Florina Jivan – Vino Isuse! ( Album “Doar sa crezi!” 2014)

Melodie de pe albumul ” Doar sa crezi”

Muzica si Versuri: Alin jivan
Aranjament orchestral: Alin Timofte
Inregistrare, editare voci: Miry Ursache
Mixaj, master: Cornel Ursache
Fotografie : David Parvu

Chuck Smith – Dumnezeu este foarte interesat ca liderii Lui aleşi să depindă de Duhul Sfânt şi să nu-şi pună încrederea în puterea şi înţelepciunea lor

Acesta este un fragment din capitolul 9 – DACÁ AM ÎNCEPUT ÎN DUHUL, care se poate citi aici (Fragment: Mă întreb de câte ori lucrarea lui Dumnezeu este împiedicată pentru că El nu găseşte oameni simpli. De multe ori EL găseşte doar un grup de doctori în teologie.)

Pavel a scris bisericilor din Galatia, biserici care au început în Duhul, mustrândule: „Sunteţi aşa de nechibzuiţi? După ce aţi început prin Duhul, vreţi acum să sfârşiţi prin firea pământească?” (Galateni 3:3).

Dumnezeu este foarte interesat ca liderii Lui aleşi să depindă de Duhul Sfânt şi să nu-şi pună încrederea în puterea şi înţelepciunea lor. Este interesant să observăm care sunt oamenii pe care Dumnezeu i-a folosit, bărbaţii pe care EL i-a ridicat să conducă poporul pe calea Lui.

Moise este unul din exemple. Vă aduceţi aminte de povestirea cu rugul aprins? Când Dumnezeu l-a chemat, Moise a obiectat iniţial, spunând, „Cine sunt eu, ca să mă duc la Faraon, şi să scot din Egipt pe copiii lui Israel?” (Exodul 3:11) Moise a spus: „Doamne nu am nici un fel de credibilitate. Cine sunt eu? Am fost aici patruzeci de ani.” Îmi imaginez că Moise avea de gând să-şi petreacă restul vieţii având grijă de oi. Aceasta era viaţa pe care el credea că trebuia s-o trăiască. Aşa că, atunci când Domnul l-a chemat, el a răspuns, „Cine sunt eu? Nu am curaj de loc, Doamne.”

Este foarte interesant să observăm că Moise a început cu multă încredere, dar Domnul i-a zdrobit această încredere foarte repede. Este interesant să vedem că el a avut un sens al destinului cândva. Ştefan ne spune că Moise a crezut că Israel va înţelege că Dumnezeu l-a ales pe el să-i conducă, dar ei nu au înţeles decât a doua oară (Fapte 7). Este o ilustraţie bună a diferenţei dintre lucrarea firii şi lucrarea Duhului. La început Moise s-a străduit să facă lucrarea lui Dumnezeu în fire, dar prin puterea lui nu a fost în stare nici măcar să îngroape un egiptean. În contrast, atunci când a fost călăuzit de Duhul, Israel a reuşit să îngroape întreaga armată egipteană.

Cred că cei mai mulţi dintre noi pot să se raporteze la experienţa lui Moise. Deseori începem în fire pentru a împlini chemarea lui Dumnezeu pentru viaţa noastră. De multe ori începem în fire şi ne trezim falimentari. Când o persoană falimentează în fire, riscul este să ia drumul spre deşert şi să părăsească lucrarea, şi în cele mai multe cazuri fără cale de întoarcere. El devine descurajat şi înfrânt, pentru că a încercat în abilitatea firii să împlinească o chemare pe care a primit-o de la Dumnezeu. Moise a făcut lucrul acesta. El a înţeles chemarea lui Dumnezeu pentru el. A ştiut că Dumnezeu l-a rânduit pentru un scop, dar apoi s-a trezit singur în deşert pentru patruzeci de ani. În timpul acesta, el şi-a pierdut orice fel de încredere în capacitatea lui de a fi folosit de Dumnezeu. Dacă atunci când avea o şansă bună de reuşită a eşuat, cu atât mai mult acum, când nimic nu e de partea lui.

Dar răspunsul lui Dumnezeu pentru refuzul lui Moise de a fi trimis să elibereze poporul este, „Negreşit, Eu voi fi cu tine,” (Exod 3:12). Pentru mine, lucrul acesta este glorios. „Dacă Dumnezeu este pentru noi, cine va fi împotriva noastră?” (Romani 8:31). Moise a răspuns lui Dumnezeu: „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice: „Nu ţi s-a arătat Domnul!” (Exodul 4:1). În alte cuvinte, Moise spunea, „Doamne, nu am credibilitate. Nu mă vor crede. Îmi vor spune pur şi simplu că Domnul nu mi-a vorbit.” Răspunsul lui Dumnezeu la obiecţia lui Moise a fost: „Ce ai în mână?” El a răspuns, „un toiag.” Domnul i-a spus, „Aruncă-l pe pământ.” Şi apoi, printr-o serie de semne, Domnul L-a asigurat că va fi cu el.

În Exod 4:10, Moise spune Domnului: „Ah! Doamne, eu nu sunt un om cu vorbirea uşoară; şi cusurul acesta nu-i nici de ieri, nici de alaltăieri, nici măcar de când vorbeşti Tu robului Tău; căci vorba şi limba mi-este încurcată.” Moise a încercat să-L convingă pe Dumnezeu: „Nu am abilităţi. Nu sunt elocvent. Limba mea este încurcată.” La această obiecţie Domnul a răspuns, „Cine a făcut gura? Cine ţi-a dat abilitatea de a vorbi?” Dumnezeu are puterea să ne ajute să depăşim inabilităţile noastre. El este Cel care a creat gurile noastre. Şi apoi în versetul treisprezece, el a spus: „Ah! Doamne, trimite pe cine vei vrea să trimiţi.” Cu alte cuvinte, „Doamne caută pe altcineva pentru slujba aceasta. Nu am nici o dorinţă să mă implic. Alege pe altcineva.” În momentul acesta Domnul se supără pe Moise şi îi oferă o alternativă. Aaron va fi purtătorul de cuvânt al lui Moise, aceasta ca o concesie pentru Moise. Este trist, dar deseori renunţăm la planul cel mai bun pe care Dumnezeu îl are pentru noi şi îl forţăm să accepte planul B.

Cred într-o voie directă şi într-o voie permisivă a lui Dumnezeu. Cred că voia lui Dumnezeu este să fim ridicaţi la cel mai înalt nivel la care putem fi ridicaţi, şi acolo să fim binecuvântaţi la superlativ. Dar de asemenea cred că deseori îl forţăm pe Dumnezeu să se coboare la nivelul nostru în loc ca noi să fim ridicaţi la nivelul Lui. Îl coborâm pe Dumnezeu la nivelul nostru de dedicare, care este o dedicare compromisă. Uitaţi-vă ce a trebuit să facă Dumnezeu ca în final să-l convingă pe Moise, un bărbat fără încredere, fără credibilitate, fără abilitate, fără dorinţă, şi totuşi ales de Dumnezeu să elibereze poporul Lui.

Quartz Quartet – Isus miel preasfânt / Tu mă înalți / Zidurile înalte de la Ierihon / Multă vreme eu am rătăcit

Quartz Quartet – Isus miel preasfânt / Tu mă înalți

VIDEO by Credo TV

Quartz Quartet – Multă vreme eu am rătăcit

Quartz Quartet – Zidurile înalte de la Ierihon

 

2. Cum s-a nascut cantarea “Multa binecuvantare” de Ioan Chismorie

Photo credit coryparris.com

St. Claire Chismorie: Multe dintre cantarile care s-au cantat in seara aceasta sunt postate pe Youtube, le gasiti pe internet. Acolo, mai gasiti tot felul de comentarii. De ex. “Oile Mele”, cantarea tatalui meu este cantata si de fratii nostri ortodocsi. Daca intrati acolo, veti vedea ca “Oile Mele” a avut peste 105.000 de hituri in doi ani de zile, cantata de un preot. “Multe daruri minunate”, care au cantat-o fratii de aici e cantata de multi ortodocsi si postate pe Youtube. Inainte de-a trece sa citesc istoria unei cantari care a fost compusa si care as fi dorit mult sa o aud in seara asta, vreau sa spun ca la comentariile pe youtube scrie un frate: “Foarte frumoase cantari. Cred ca Chismorie, cand a compus aceste cantari, a vazut corurile de ingeri  si a fost inspirat numai de Duhul lui Dumnezeu.” Scrie: “Verdi nostru, al Romanilor!”

Cantarea despre care v-am spus ca as fii vrut s-o ascult in seara aceasta este “Multa binecuvantare”. S-a cantat mult, cred, si in biserica dvs. si  si am auzit-o postata pe youtube si de fratii din Australia, din Perth. Vreau sa citesc ce am scris pentru noua carte de cantari care cu ajutorul Domnului o sa o publicam.

In toamna anului 1956, dupa culesul porumbului, a viei, dupa batutul nucilor, aratul ogorului si punerea la adapost pentru iarna a celorlalte alimente, familia noastra se pregatea pentru venirea pe lume unui nou nascut, al treilea, in urma celor doi baieti. In clipele de ragaz, seara, la lumina lampei cu petrol, Onica citea sotiei sale Maria din cartea Coliba Unchiului Tom. Fascinat de personajul St. Claire, viitorii parinti decid ca noul venit in lume sa poarte acest prenume in lume. Am avut harul sa ma nasc intr-o familie bineucvantata. Eram al treilea baiat, ca in urma mea mai venise o sora. La binecuvantarea mea a fost mare sarbatoare  la biserica baptista din sat.

Photo credit www.flickr.com

Atunci, de bucurie, tatal meu a compus cantarea “Multa binecuvantare peste acest copil sa dai”. Cantare, care pentru mine a fost calauza, imbarbatare, putere si izbanda in viata. Chiar si atunci cand am ajuns la malul disperarii, ramas singur si fara adapost imi reaminteam cu drag de refrenul cantarii care spune:

O Doamne Sfant, ce esti in ceruri
Tu, mana sfanta sa-Ti intinzi
Si cand vin ispite grele
Tu, in brate sa-l cuprinzi.

A fost si este un mottou pentru mine dintotdeauna. A fost si ramane pentru mine, cantarea care nu m-a lasat sa cad si mi-a indreptat intotdeauna privirile si gandurile spre Dumnezeu, ajutorul si rascumparatorul nostru. Asa a fost compusa cantarea frumoasa “Multa binecuvantare”, mult cantata de-alungul anilor in bisericile baptiste si penticostale, la binecuvantari si la nunti, cu mici modificari.

As vrea sa va povestesc o istorie a vietii mele, care m-a imbarbatat cel mai mult. Si, cand m-a imbarbatat cel mai mult aceasta cantare? In anii ’80 lucram la uzina de vagoane la sectorul 2 cu fratele Ghita Rivis, tot de la biserica de la dvs. Eram colegi. Visul meu era sa merg in America, cum mai multi bujacani de aici au fost si au plecat. Am visat nopti la rand ca reusesc sa fug. Niciodata n-am visat ca am fost prins. Si am avut harul sa lucrez la uzina de vagoane si am tot visat cum pot sa ma ascund intr-un vagon, sa pot sa plec din tara, din regimul comunist. Faceam niste vagoane de Egipt si am gasit un loc ascuns acolo in pereti.

Si pe 4 iulie 1981, eu cu un prieten care e in Germania, am hotarat sa plecam. Am plecat la Constanta. Norocul a fost ca vaporul a venit chiar atunci. Am incercat sa ne inchidem- 30 de vagoane pe un vapor si in ultimele 4 vagoane, noi ne-am strecurat sa intram. AM deschis tabla usilor frontale din capat si era un perete foarte ingust. Am stat de duminica de la 5 pana Luni seara la 7, am iesit de-acolo. Am iesit din perete si am intrat in vagon (dupa ce pusese vagoanele pe vapor), cu gandul sa ajungem in Egipt. N-am avut apa, n-am avut mancare; atata am avut, pentru o mancare. Am intrat foarte greu in port. Era pazit. Granicerii erau cu cainii acolo. Dumnezeu a facut asa, ca a fosts alaturi de noi, ca ne-a pazit.

Cand am iesit din ascunzatoarea noastra din vagon erau puse 10 vagoane alaturi, pe vapor. Noi eram chiar la mijloc. Cand am iesit de-acolo, ca am iesit primul, ca sa deschid usa, sa intru in vagon, pe tamponul vagonului nostru era o franghie care era facuta sul si era pusa pe tampon. O franghie pe care am legat-o si ne-am dat jos pana la apa. Vaporul e asa de inalt, era cat un bloc cu 3 etaje. Eu n-am stiut sa inot si nu stiu nici acuma, fratilor. Am zis: “Sarim in mare.” Planul a fost sa sarim in mare, in Istanbul. Am ajuns noaptea la 3 acolo, colegul meu nu avea curaj sa sara. Eu eram agatat in franghie, cu picioarele pe tampon. Stateam acolo, iar el facea cu lanterna la salupa care patrola vaporul. Nu ne-a bagat nimeni in seama. A trebuit sa ma traga sus. M-a tras sus.

Eram foarte dezamagit, de ce n-a vrut sa sara, ca el vroia sa-si vada copilul.. M-am culcat pe portbagaj lunea la amiaz. Eu am dormit, el citea pe Biblie, ca aveam Biblia la mine. Pe la 10 m-am trezit. Zice: “Bai, citesc despre David. Cate batalii a avut si cate a castigat.”

Zic: “Da, ca a avut curaj. A fost curajos, nu ca tine.” Eu am fost un om de actiune, acuma nu mai sunt ca am imbatranit si eu si mi-a placut intotdeauna. Americanul are o vorba, zice: “High risk, high glory. No risk, no glory.” “Mare risc, mare glorie. Nu risti, nu glorie.” Eu am fost un mare aventurier, fratilor, dar alaturi de Domnul. Ap. Pavel spune: Pot totul in Hristos, care ma intareste.” Si vreau sa spun tinerilor aici ca am fost si eu tanar, dar El m-a izbavit si m-a ajutat. Psalmistul David spune: “De n-ar fi fost Domnul de partea noastra, sa spuna Israel acum, ne-ar fi inghitit valurile. Asa pot sa spun si eu, ca Domnul a fost de partea mea.

Eram pe portbagaj si dormeam. Pe la doua m-am trezit foarte dezamagit. El citea pe Biblie. Mancare nu mai aveam, apa n-am mai avut. A trebuit ca noaptea sa iesim de sub vagoane, sa mergem pe sub vagoane, sa intram pe puntea vaporului si sa furam apa, ca n-am mai avut apa. Am umplut sticla de apa si am venit inapoi. Si asa am stat. “Pana joi rezistam,” asa spunea el, “pana ajungem in Alexandria.” Cand auzeam.. M-am culcat inapoi. La ora 2 am visat cum cu franghia aia am facut un salt pana pe uscat. El trebuia sa-mi duca mie un colac de salvare, mi-a dus un cauciuc de bicicleta si un colac de copil mic. I-am zis: “Tu crezi ca asta ma tine pe mine sa sar in apa?

M-am trezit la ora 2, dupa portbagaj. M-am dus la celalalt capat al vagonului, am deschis usa si am vazut tarmul. Mi s-a parut aproape, dar era la 2 km. tarmul de mine. Am luat franghia, am legat-o si mi-am dat drumul jos spre apa. Franghia nu ajunsese pana la apa, dar am scos ce era in vagon, niste cauciucuri legate impreuna. Cand trageam de la jumatatea in jos, tot se lungea cu mine in jos. Cand am ajuns la apa, am dat din maini si am vazut ca vaporul era plecat deja. Tot echipajul se uita la noi, eu eram jos, el isis dadea drumul pe sfoara. Venise 3 vapoare spre noi. Ii strig eu la colegul meu: “Tony, nu mergem catre ei, mergem la tarm.” Era un vapor mic, vaporul turcesc si vaporul din Danemarca cu care am plecat noi.

Dupa jumate de ora, tot: “Help, help,” strigam eu, cu camera pe mine, cu cauciucu, colacul. Au venit niste pescari si ne-au cules din apa. Am ajuns in Cenaca, in Turcia, numai cu slipul pe mine si eu si colegul meu. N-am avut o haina, absolut nimic, nici un ban, nici un ID (buletin). Am fost gol si sarac, cum spune psalmistul David. Am ajuns in Istanbul, vorbesc cu fratele Andra si-mi spune: “Vino aici.” Imi facusera dosar pentru Australia, am vrut sa schimb. Nu se poate. Tot fugisera din Istanbul in Atena multi colegi de-acolo, tot cate 3, 4. Si ne trimitea scrisoare: “Veniti aici ca se poate lucra, sunteti liberi.”

Vazand presiunea care se punea pe mine de acolo- Fratele Galis, Fratele Alexa Popovici, Andra: “Vino, vino aici,” m-am tot rugat Domnului: “Doamne, ajuta-ma sa plec. Vreau sa plec.M-ai adus pana aici, ajuta-ma sa plec mai departe.” Am iesit din parcul in fata campului. Dupa ce m-am rugat dimineata, am dat cu banul si de 3 ori banul a cazut ca reusesc la drum. “Dar, Doamne, 200 km trebuie sa ma duc pana la granita intre Grecia si Turcia, sa trec un riu care era ca Muresul.” Problema era: cum sa inot? Nu stiam sa inot, mi-era frica. M-am dus intr-un magazin de sport si mi-am cumparat din nou un colac care era c ao rata, avea in spate cap de rata. S-a uitat ala la mine, dupa 4 luni e stat in Istanbul am hotarat sa plec in Grecia fiindca imi schimba dosarul pentru America.

Am luat autobuzul frumos. M-am urcat in autobuz, aveam o legitimatie numai pentru Istanbul. Unde si unde, militarii opreau pe toate persoanele si intrebau de legitimatie. Ma tot rugam in autobus: “Doamne, sa nu vina militarii sa ma intrebe.” Se vedea ca nu-s turc, eram mai alb ca ei la fata. Si tot ma rugam, ma rugam, 250km de la ora 12, am ajuns la frontiera cu Grecia pe la ora 5 seara. Nu gaseam riul; stiam ca trebuie sa merg vreo 7 kn sa dau de riu. Ma tot uitam. Umblam prin mlastini, prin porumb, nu gaseam unde-i frontiera. Nu stiam. Cand ridic odata ochii, vad ca trec soldatii turci. Am intrat sub un ascunzis si i-am lasat sa treaca. Am luat-o invers si m-am tot rugat Domnului. Aveam o plasa la mine si rata la mine, care era impachetata.

1 St Claire Chismorie bis Gloria Bujac 2014

Photo credit Biserica Gloria video – Saint Claire Chismorie, fiul pentru care a fost compusa cantarea “Multa Binecuvantare” de Ioan Chismorie.

Ma tot rugam: “Doamne, ajuta-ma. Doamne, nu ma lasa. M-ai ajutat pana aici. Doamne, nu ma lasa, nu ma lasa.” Cand ridic ochii si vad la un moment dat riul. Cand am vazut cat e riul, m-a lasat genunchii. Am ezitat, dupa care am luat rata, am umflat-o, am tras-o pe mine si am sarit in apa. Inotand, asa cum nu stiu nici acuma, la un moment dat, cand am ajuns la jumatatea riului, am auzit turcii ca au strigat dupa mine. M-am intors spre ei si am zis: “Nu sunt turc, nu vorbesc turceste.”

Atunci mi-am adus aminte de cantarea “O Doamne sfant ce esti in ceruri, Tu mana sfanta sa-ti intinzi. Si cand vin ispite grele…” Am simti, fratilor, cum de la jumatatea riului Domnul m-a impins pe partea grecilor. M-am pus in genunchi cand am ajuns dincolo si m-am rugat si i-am multumit lui Dumnezeu pentru ajutorul pe care mi l-a dat. Cum am spus, aceasta cantare a fost pentru mine imbarbatare si tarie in viata.

MULTA BINECUVANTARE – IOAN CHISMORIE

- Corul Bis. Bapt. Cleveland – dir.Titus Chira

VIDEO by Nicu Neamt

Ati stiut ça tôt Ioan Chismorie a scris: TINERETE, FLORI ALBASTRE

VIDEO by Maslinu -Cluj

VEZI si

Coplesit de Creatia lui Dumnezeu – Munti si vai Scotiene – Time lapse – Scotland’s mountains

Scotland from Jonathan Haring on Vimeo.

Skye, Scotland Insula Skye din Scotia

Skíð : ‘Cloud Island’ from Fourth Dimension on Vimeo.

Was The Old Testament Canonized At Jamnia?

..a look at whether or not the books of the Old Testament were canonized at a council held in Jamnia in A.D. 90.

VIDEO by oneminuteapologist

How Can a Loving God Kill People in the Old Testament?

VIDEO by oneminuteapologist

Nicolae Geanta – Mici sfaturi pentru parinti 17 Octombrie, 2014

Nicolaie Geanta ciresarii pustanDomnul mi-a pus pe inima un lucru si in seara asta pentru asta o sa ne rugam. Eu stiu  ca voi va rugati la biserica si as dori sa mai facem inca odata rugaciunea astea si anume: spune in Psalmul 78:3-4 –  Ce am auzit, ce ştim, ce ne-au povestit părinţii noştri, nu vom ascunde de copiii lor; ci vom vesti neamului de oameni care va veni laudele Domnului, puterea Lui şi minunile pe care le-a făcut. 

Vreau sa va provoc inca de la inceput seara asta, o sa facem o rugaciune pentru copiii nostri. Atatea probleme au copiii astia si eu care sunt profesor  ii vad in scoli. Si-i vad copiii de pocaiti in scoli, atatea probleme cu care se confrunta. Cei care sunt adolescenti este perioada in care tinerii astia sunt pusi sub presiunea  de-a fii ca altii si tot timpul cauta modele. Ei vin aici in biserica si uneori vad sau nu vad modelele. Si dvs. care sunteti in varsta sa nu uitati ce  a spus Nicolae Iorga. A spus ca toti oamenii mari au fost candva copii, insa multi dintre ei au uitat lucrul asta. Sa nu uitati, copiii nu sunt ca noi, ca cei mari. Si cei care sunt tineri, pana la 13-14 ani, asa, si mai mici, sunt pusi sub o presiune fantastica din cauza nenorocitului de internet. , din cauza dracului, ca este in smartphone, ca de dimineata pana seara il butoneaza. Sunt pusi in presiune sa-si faca creste, sa se tunda nu stiu cum, sa se-mbrace nu stiu cum.

Ei au presiune continua, iar ce sunt putin mai mari, de varsta fetelor de aici sau altii, sunt pusi sub o alta presiune. Si presiunea aceea, stiti care este? “Mai adauga ceva pe langa dumnezeul tau. Il ai pe Dumnezeu, dar nu-i nicio problema sa iti faci niste unghii de 7 cm. Il ai pe Dumnezeu, canti in biserica, dar nu-i nicio problema ca ridici fusta doua palme peste genunchi. Il ai pe Dumnezeu, te rogi, postesti, dar nu-i nicio problema daca iti pierzi vremea pe Facebook sa dai likuri. Eu va zic de cateva lucruri cu care ei se confrunta si Dumnezeu sa ne ajute sa invatam de la ei. Si Dumnezeu sa ne ajute sa-i si admited, tinerii astia, generatia asta cea mai informata, generatia asta care nu sunteti biserica de maine; tinerii si copiii sunt biserica de azi. Amin. Problema este ca sunt foarte bombardati de diavolul. Vreau sa va spun in seara asta si cateva lucruri si sa ne si rugam pentru ei.

Spune ca intr-o seara a venit la un tata care statea la computer si scria ceva, baietelul lui de 8 ani.
A intrat pe usa si cu lacrimi in ochi a intrebat: “Tati, pot sa te intreb ceva?”
“Iesi afara, eu n-am timp.”
“Dar vreau sa te intreb numai o intrebare.”
El zice: “N-am timp acuma.”
“Hai, te rog frumos, o intrebare.” A zis: “Tata, cat castigi tu pe ora?”
Zice: “Castig $50.”
“Nu ai sa-mi dai si mie $35, ca mai am eu $15 si vreau sa cumpar o ora cu tine.”

Primul lucru care as vrea sa-l invatam in seara asta, inainte de-a ne ruga pentru ei, este sa va petreceti timpul cu ei. Pentru ca noi nu ne mai petrecem timpul cu copiii nostri. Pentru ca i-am lasat izbeliste si le-am bagat televizoare si le-am dat tot felul de computere si noi alergam ca nebunii de parca am stapani pamantul asta. Si va zic sincer ca timpul care-i acuma in copilarie nu se intoarce niciodata. Daca intram in casele romanilor, de dimineata pana seara, stiti ce gasim? Patul nefacut si masa nefacuta. Nu mai avem timp sa mancam cu ei. Nu mai avem timp as ne plimbam cu ei. Nu mai avem timp sa ne ducem prin parcuri cu ei. N-avem timp nici sa mai vedem luna pe cer cu ei. N-avem timp sa ne ducem cu sania, sa ne dam 2 m cu ei. Stiti de ce? Ca alergam cu tot felul de probleme ale noastre. Sa va faceti timp sa stati cu copiii dvs. Stiti de ce? Pentru ca spune ca sagetile unui arcas,  in tolba cu sageti, sunt copiii facuti la tinerete. Si sageata pusa in arc, odata intinsa dupa ce i-ai dat drumul unde ai tras-o, acolo ramane. Daca ai intins arcul puternic, se duce departe. Daca arcul este mai slab intins, cade aproape. Si vreau sa va spun ca daca nu intindeti arcul acuma, cand ei sunt copii, dupa aceea poate sa fie prea tarziu. Sa va petreceti timp cu ei ca o multime de batrani in Romania stau cu nasul lipit de geam si le ingheata de geam, ca nu vine nimeni sa-i viziteze. Si stiti de ce? Pentru ca n-au avut o metamorfoza cu ei.

Mama mea m-a abandonat de inca cand eram mic si la 34 de ani niciodata nu m-a cautat. Niciodata nu mi-a dat, ce sa zic, cel mai ieftin creion care-l pot duce la scoala, niciodata. Si acuma, intr-una din zile, dupa ani de zile imi spunea: “O, nu ma suni.” Si i-am spus: “Nu ca nu te sun, dar vreau sa-ti spun un principiu. N-am avut noi o metamorfoza intre noi, pentru ca atunci cand am fost mic, nici nu ti-a pasat de mine.” Acuma, cand sunt mare si am ajuns ceva, normal e ca vrea si ea sa se si laude. Acuma, mama mea nu-i pocaita. Eu v-am mai spus aici acum un an ca am botezat pe mama mea care m-a crescut, nu mama mea care m-a nascut. Dar vreau sa va spun chestia asta, ca se vede, fratilor, si dupa aceea ne miram cand ajung tinerii nostri  la o varsta de 18, 19 ani  si nu mai stau cu noi. Stiti de ce?  Ca noi nu ne-am facut timp cu ei. Sa va faceti timp cu ei cand sunt mici, ca ei isi vor face pentru dvs. cand veti fii batrani. Asta e o rugaciune pe care o sa o facem aici. Cei care aveti copii mici, o sa o facem pentru ei.

Si vreau sa va mai spun un principiu, ca tinerii nostri si copiii nostritrebuie sa fie incurajati, ca de multe ori am uitat sa-i incurajam. Stiti ce se aude in casele romanilor? Sper sa nu se auda si la pocaitii nostri: “Esti un natangtoc, mai. Nu esti in stare de nimic.”
Sau, zice: “O, ce tantalaie esti tu. Odata te-am pus in viata sa cureti cartofi prajiti si tu ti-ai taiat si degetul.”
“Dar nu vezi, fata, ca tricoul se calca asa, camasa o calci pe dos. Ce faci?”
Si neincurajati. “Pai, cand eram eu ca voi, vai de mine…” Dar cum eram noi cand eram ca ei? “Si voi, acuma, nu mai aveti nu stiu ce.” Neincurajati. Dumnezeu sa ne ajute sa ne incurajam tinerii.

Dumnezeu sa ne ajute sa incurajam si pe ceilalti care-s mai slabi, ca noi de multe ori ii accesam numai pe aia care-s mai buni. Si eu am facut o greseala colosala acum, de curand, cand a fost ziua fetei mele mai mari, pentru ca am scris un email si a vazut si fata cea mai mica si dupa aceea s-a suparat. Sa-i incurajam si pe aia care-s mai razvratiti, ca stiti cine s-a intors acasa si l-a iubit pe tata? Fiul risipitor. Sa-i incurajati si sa le spuneti: “Puteti mai mult. Da, puteti mai mult. Te ajut.” Si Domnul sa ne ajute la asta

Si al treilea lucru pe care vi-l spuns, ca indemn de rugaciune: cand plecati acasa, stati cu ei, va faceti timp fratilor, ca daca nu, s-a putea sa-i pierdeti. Va mai zic ceva: timpul asta nu se mai intoarce niciodata inapoi. E drept ce va spun eu? Am fost 5 ani in Bucuresti si fata mea cea mai mare cand avea 5 ani, nu i-a trait cu mine si niciodata nu are sa se mai intoarca timpul ala inapoi. Cand era in clasa a I-a si a facut prima litera, cand avea nevoie de nu stiu ce protectie, cand trebuia s-o invat sa citeasca pe Biblie sau se roage, nu se mai intoarce timpul ala inapoi.

Si vreau sa va mai spun, apropo de chestia aceasta cu incurajarea. Stiti, incurajati-i si pe cei care sunt mai rai. Incurajati-i, nu tot timpul numai cei care sunt buni. Comparam si Dumnezeu sa ne ierte si rugati-va pentru ei. Spune in Biblie in Marcu 9 ca a venit la Domnul Isus un tata cu baiatul lui si a spus: “Doamne, se tavaleste pe jos, a cazut in foc, e epileptic, e indracit. Asta face spume la gura, asta mi-a intors viata pe dos. Nu stiu ce sa ma mai fac. Si stiti ce-l intreaba Domnul Isus?
“De cand faec asa?”
“Din copilaria lui.”
“Ah, si acuma vii cu el la mine?”
“Acuma vii cu el la mine, dupa ce a ajuns in inchisoare?”
“Acuma vii cu el la mine, dupa ce s-a prostituat?” :
Il aduci [copilul] inaintea mea dupa ce nu mai poate sa vina in biserica cu haina de mireasa, ca haina-i patata?”
“Acuma vii cu baiatul asta, dupa ce a batut pe nu stiu cine? Ia dat o capatana in gura unuia la scoala?”
“Acuma vii, dupa ce s-a rafuit la politie?”
“Acuma vii cu el la mine, dupa ce ai avut accident?”

“Acuma vii cu el la mine?”
“Da,” zice.
Si spune: “Doamne, rogu-te, daca poti…”

Si Domnul spune: “Daca pot?”
Si dupa aceea omul a inteles de fapt care-i problema.
Poate Dumnezeu sa ne schimbe copiii, fratilor? Poate Dumnezeu sa ne binecuvanteze copiii? Si in seara asta o sa ne rugam si rugati-va pentru copiii dvs. si stati, faceti-va timp cu ei. Incurajati-i cu dragoste si cand ii bateti sa le aratam tot dragoste.
In momentul in care a spus omul asta: “Doamne, ajuta-ma credintei mele.”
De fapt, asta a fost rezultatul. De ce-s copiii, de ce-i copilul tau asa? Din cauza necredintei mele. Sa stiti, copiii nostri se departeaza de biserica, nu-i slujesc lui Hristos si din cauza necredintei noastre. Eu nu pot sa spun ca un parinte care s-a purtat 100% pocait si i-a luat-o un copil razna, din 3, din 5, din 14, noi asa avem pocaitii multi copii. Nu pot sa spun ca ar fii parintele ala vinovat. Dar majoritatea copiilor o iau razna din cauza noastra, a parintilor.

Photo credit sursa

Stiti cu ce veti merge in cer si dvs. si eu? Cu casele, cu biserica, cu pastorul, cu fratii? Cu ce veti merge in cer? Singurul lucru pe care-l ia un pocait de pe pamant in ceruri e copiii lui. Si cum sa traiesti o vesnicie intreaga si sa regreti faptul ca copiii n-au fost ascultatori si n-au fost in biserica? Dumnezeu sa va ajute sa-i aveti in biserica. Sa-i aduceti inaintea lui Dumnezeu si pe Dumnezeu inaintea lor.
Sa faceti ca o fetita care era in clasa I-a si intr-o dimineata si la scoala a intrebat doamna: “Puteti sa dati o definitia sufrageriei?”
A venit un baiat si a zis: “Doamna, sufrageria este locul unde toata familia mea se intalneste de Craciun si de Pasti si mancam.
Altul a venit si a spus: “Sufrageria este locul unde noi primim musafirii si noi nu putem sa intram niciodata decat cu musafirii.”
Altul a venit si a spus: “Sufrageria este locul unde ne uitam la televizor la film.”
Si a venit o fetita mai simpla, asa, cu haine mai folosite, si a spus: “Sufrageria este locul in care in fiecare seara tata sta cu noi la rugaciune.”

Dumnezeu sa va ajute sa va rugati cu ei. Ne rugam ca Dumnezeu sa ii fereasca. Sunt atatea fete, vedeti, pocaitii au fete frumoase si sunt atatia smecheri pe margini care vor sa intre cu bocancii in viata lor. Sa le fereasca Dumnezeu pe cele care sunt mai mari. Dar sa-i fereasca si pe cei tineri, sa-i fereasca de Facebookul asta, sa-i fereasca Dumnezeu de necazuri, sa fie in biserica si sa fie alaturi de noi. Sa va duceti acasa, sa petreceti timp cu ei. Intr-o zi le-am vorbit parintilor la sedinta, au venit parintii si cand le-am vorbit despre relatia asta si dimineata a venit si a alergat una dintre fete si drept in bratele mele a sarit. A zis: “Lasati-ma sa va pup. Ce ati facut lui mama aseara la sedinta.”
“Pai,” zic, “De ce?”
Zice: “Cand a venit acasa, prima data in viata mea,” era in clasa XII-a, “s-a rugat cu mine in pat si 3 1/2 ore a stat sa-mi povesteasca. Niciodata nu mi-a vorbit pana aseara.”
Sa va duceti acuma acasa, cand va bagati cu ei in pat si mai stati de vorba cu ei. Vedeti problemele lor, fratilor. Noi le luam jucarii, le luam telefoane. Dar stiti de ce au nevoie? De dragoste si de afectiune. Sa-i incurajati si sa va rugati tot timpul pentru ei. Amin.

Nicole Geanta este Profesor la Colegiul Tehnic Constantin Istrati , Campina.

Biserica Penticostala “Betania”, Chicago (19 Octombrie, 2014). Predici pentru vremuri grele – http://www.fiti-oameni.ro

Eclipsa partiala de soare 23 Octombrie 2014

Se va vedea seara din SUA si Canada. Citeste mai multe aici-

Previous Older Entries

Zilele trec…

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari

Click pe harta pt ora actuala World Time Click on map for timezone

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 5,519 other followers