(a doua seara) | agnus dei - english + romanian blog

MIRCEA LUBANOVICI – (VIDEO) Priveghi Cristi Tepes 15 decembrie 2015 (a doua seara)

Familia Cristi Tepes Priveghi 15 dec 2015

Photo Agnus Dei

Mircea Lubanovici:

Stimata familie indoliata, dragii mei frati, surori, iubiti prieteni, imi este greu sa vorbesc de fratele, de prietenul, de consilierul meu, Cristi Tepes. Imi este greu sa vorbesc despre Cristi la trecut. L-am cunoscut cu mai multi ani in urma cu ocazia unui eveniment. Si, cand a aflat Cristi ca sunt crestin evanghelic, am vazut ca ochii i s-au luminat deodata. Cristi Il iubea pe Dumnezeu. Cristi iubea oamenii cu pasiune. Si, Cristi isi iubea foarte mult familia. De-alungul anilor, am reusit sa il cunosc pe Cristi Tepes si sa vad in el modelul unui crestin autentic. Unui crestin care suferea pentru aproapele, unui crestin care prin ceea ce facea si prin ceea ce spunea era o pilda pentru fiecare ce inseamna sa fii urmasul lui Hristos pe pamant.

Am un colegiu imens pe trei continente, reprezint in Paralamentul Romaniei, romanii din afara granitelor tarii, romanii din Statele Unite, din Canada, din Australia. Iar, prin presedentia comisiei reprezint romanii din afara granitelor tarii. Discutam si ma consultam cu Cristi multe ore in noapte. Iar, ultimul proiect maret la care Cristi m-a indemnat sa fiu impreuna cu el:

A fost proiectul acelei tragice situatii a unei familii din Norvegia careia i s-au luat cinci copii. Cristi m-a sunat si m-a solicitat sa fiu partener cu el in lucrarea aceasta. Am avut multe convorbiri in ultima saptamana cu Cristi pe aceasta tema si mi-a fost de mare ajutor. Dupa ce s-a intors din Norvegia, am avut intalnire la Comisia de Romanii din Afara Granitelor Tarii. Iar, Cristi a facut in fata comisiei si a invitatilor din mai multe institutii ale statului roman, a facut o prezentare de exceptie. Intalnirea noastra trebuia sa fie conform ordinei de zi 45 de minute, cred ca am stat mult peste doua ore.

Weekendul acesta, respectiv Vineri si Sambata, l-am invitat sa lucram pe proiectele pe care le avem si Cristi mi-a spus ca vrea sa participe la un eveniment deosebit. Am primit un mesaj pe telefon si cand l-am deschis am ramas uluit. Cristi spunea: „Mircea, draga, sper sa ne mai auzim si te las pe maini bune.” Sambata era ziua de nastere a sotiei, iar Cristi, un prieten foarte bun al familiei noastre si-a facut timp sa scrie cateva cuvinte sotiei mele. Cristi a fost un adevarat prieten. Cristi a fost un adevarat crestin. Cristi a fost si va ramane pentru noi un exemplu de urmat. Cu ocazia acestei situatii tragice am aflat ca prietenul meu Cristi Tepes este nascut in aceeasi luna, in acelasi an si doar cu o zi mai mare decat mine.

In timpul discutiilor noastre Cristi Tepes mi-a povestit foarte mult de cativa oameni pe care el i-a luat model de slujire. A fost Richard Wurmbrand, a fost poetul Ioan Alexandru si pastorul Petru Dugulescu. Stiu ca prietenul meu, Cristi, iubea slujirea prin cantare, ii placea poezia si as vrea sa inchei in seara asta cu o poezie de fratele Petru Dugulescu, intitulata „Sunt vremi”:

Sunt vremi cand temeliile se surpa
Si stalpii lumii noastre-s clatinati
Cand raul inaltimile uzurpa
Sine simtitm mimntiti si inselati

Cand ne-am cladit prin ani cu osteneala
Vedem cum intr-o clipa-i prabusit
si ne-ntrebam atunci cu indoiala
Ce poate face cel neprihanit?

Sunt vremi cand se dezlantuie furtuna
iar noi privim in negura nauci
Cand frigul si caldura sunt totuna
Sin-n jurul nostru misuna naluci

Sunt vremi cand vezi cum totul se destrama
Si vise si nadejdi si ideal
Iar tu esti cel mai nebagat in seama.
Tu pretiosul lumii capital..

Sunt vremi,sunt vremi.. ce vremi,o, Doamne Sfinte
cand nu mai intelegi nimic,cand nu mai poti
Cand mintea nu gaseste nici cuvinte
Iar de gaseste nu poti sa le scoti.

Atunci cand suferinta-i permanenta
Si nu gasesti iesire spre liman,
Un strop in marea lumii imanenta
Cand nu mai ai nici forta,nici elan

Atunci Te intrebam Atotstapane
Oare nu-ti pasa ca ne scufundam?
Sa te-ntrebam,atat ne mai ramane
Si-al Tau raspuns umili il asteptam.

Tu ne raspunzi atunci cu duiosie
„Copiii mei,Eu inca sunt pe Tron,
Nu tremurati in vreme de urgie
Si nu va inspaimante niciun zvon!

Si chiar de s-ar misca in mari pamantul
Ai lumii stalpi tot Eu ii intaresc!
Asa mi-am dat din vesnicii Cuvantul
Si-acum Eu pentru voi IL implinesc.

Eu mustru mare,vanturi si talazuri
Si toate se supun si se opresc
In grele incercari si in necazuri
Eu sunt cu voi,Eu nu va parasesc.

Eu dau restristea, Eu dau propasirea
Pe regi Eu ii inalt si ii cobor,
Dar Mi-e un sacrilegiu necinstirea..
O spun aceasta voua,tuturor.

[poezie compusa de Petrica Dugulescu (versurile preluate de la http://www.resursecrestine.ro/poezii/22287/sunt-vremi)]

Doresc sa transmit condoleante familiei din partea mea, a familiei mele, a sotiei melea multor prieteni din cadrul grupului de rugaciune din parlamentul Romaniei unde Cristi a fost membru. Si a fost unul dintre cei mai activi si apreciat membru al grupului nostru de rugaciune. Doresc sa transmit condoleante familiei din partea Romanilor din Statele Unite, din Canada si de pretutindeni. Dumnezeu sa va mangaie!

CITESTE –