Interviu cu Pastorul Florin Ianovici realizat de Ionel Tutac

Photo Agnus Dei

Un interviu realizat de păstorul Ionel Tutac cu păstorul Florin Ianovici despre chemare, lucrarea, pericolele succesului, și capcanele păstorilor. O mărturie a unei voci Evanghelice în slujba adunării sfinților.

Cateva intrebari si raspunsuri din interviu:

IONEL TUTAC:

• – Cum definesti celebritatea si in ce masura celebritatea e o povara pentru un slujitor a lui Dumnezeu?
•  – Celebritatea aduce si invidia?
•  – Cunosti problemele cu care se confrunta pastorii in ziua de astazi, care crezi ca sunt pericolele cele mai mari cu care se confrunta slujitorii lui Dumnezeu in secolul XXI?

– Sunteti unul dintre predicatorii romani foarte prezent in diaspora europeana. In ce masura credeti emigrarea tinerilor romani inspre Europa poate sa reprezinte  o solutie pentru reinvigorarea crestinismului European?

RASPUNS FLORIN IANOVICI: La acest moment, cand am aceasta discutie cu dvs., nu cred in aceasta varianta. Cred in varianta inversa ca vor fi ei inghititi de secularism. Secularismul ar fi cat de cat o varianta mai dulce, vorbim aici de laicizarea societatii. Deci, nu mai traim intr-o societate liberala in care valorile se accepta, o anumita larghete in a accepta pe cel de langa tine. Vorbim deja despre o ofensiva a laicizarii.  Societatea nu mai are aplecarea spre a crede. Eu am venit de curand din Anglia si sigur  ca sunt subiectiv. Pastrez inca gustul si durerea a aceea ce am vazut. In jur de 20-25 de tineri de la mine din biserica sunt plecati in Anglia pe criterii economice. Ii multumesc lui Dumnezeu ca tinerii au o anumita sinceritate, care mi se pare ca odata cu varsta o mai pierdem din pricina faptului ca invatam ce este frica de oameni. Si ei spun cinstit: Nu am mers pentru ca am avutv o revelatie sau pentru ca Dumnezeu ne-a trimis o descoperire. Sigur, noi vrem sa fim credinciosi in toate lui Dumnezeu, dar nu am plecat pentru  ca Domnul ne-a vorbit sa mergem sa facem o biserica. Am plecat pe criterii economice, pe criterii de studii. Si cei care m-au intalnit tanjesc dupa Romania. Tanjesc dupa biserica. Sunt nehraniti spiritual. Se simt slabiti. Se simt de multe ori clatinati.

IONEL TUTAC – Despre aceasta laicizare a societatii s-a vorbit foarte mult si in Romania, mai ales dupa tragedia la Clubul Colectiv. Au fost voci care au cerut laicizarea statului romanesc. Biserica pe care o pastoriti a fost din cate stiu eu prima biserica ce s-a implicat in ajutorarea victimelor de la Clubul Colectiv. As vrea sa va intreb, pentru ca au fost multe discutii pe tema aceasta, cum priviti tragedia de acolo? Cao eroare umana? Ca o pedeapsa a lui Dumnezeu pentru niste oameni care au ajuns intr-un loc in care au inceput  ca sa promoveze pacatul? Au fost chiar voci care au spus ca a existat o legatura intre sarbatoarea Haloweenului si urma apoi un alt concert in care trupa respectiva ii chema pe oameni la balul – . Credeti ca tot ce s-a intamplat acolo a fost doar o eroare umana sau a existat si o interventie divina?

RASPUNS FLORIN IANOVICI: Unul dintre lucrurile pe care cel rau le foloseste in invrajbirea crestinilor este generalizarea. Din lipsa de antrenament duhovnicesc, oamenii nu coboara sa vada lucrurile de aproape. Ap. Pavel, inainte de a deschide gura a consemnat urmatoarele:  pe când străbăteam cetatea voastră şi mă uitam de aproape la lucrurile la care vă închinaţi voi, am descoperit… Mai intai de toate ca sa poti emite o judecata cat de cat de valoare, trebuie sa intelegi ce se intampla. Cinci dintre tinerii care au murit acolo sunt colegi de serviciu cu una dintre tinerele care frecventeaza biserica noastra.

Am discutat cu parintii care au fost afectati. Noi avem colaborare cu patru dintre spitale la Bucuresti care au internat acesti tineri si tinere. Si va garantez ca nici un parinte nu si-a trimis copilul la concert rock. Cu mici exceptii, poate ca parintii impartaseau valorile copiilor, cei mai multi dintre parinti erau niste oameni nenorociti care niciodata nu si-au dat acordul ca copilul lor sa ajunga intr-asemenea loc si le-au purtat si ei grija. Le-a fost teama ca oricarui parinte. Ajutorul pe care in primul rand am incercat noi sa-l dam a fost pentru ei, oameni care-si framantau mainile pe holurile spitalului, oameni care erau intr-o stare de disperare si care aveau nevoie de un cuvant bun. In al doilea rand, ajutorul nostru a insemnat o subliniere a ceea ce inseamna biserica. Noi ne-am dorit foarte mult ca oamenii sa cunoasca si sa stie ca biserica este lumina lumii. Si atunci, din acest punct de vedere am dorit ca sa se stie ca noi dorim sa mergem acolo unde sunt problemele si nu ne este teama sa ne confruntam direct pentru ca stim ca Dumnezeul nostru este un Dumnezeu cu raspunsuri, extraordinar.

Cred in implicarea bisericii in sfera sociala, cu multa intelepciune si cred mai mult in declaratia faptelor decat a vorbelor pentru ca sa stiti ca dupa ce am emis comunicatul si planul de actiune si am fost prezent in spital, inclusiv o directoare din partea financiara a fost atat miscata ca a venit in biserica. Mama tanarului care a murit, chitaristul Alex Pascu, care este sportiva, fiind in legatura cu Alin Jivan, care este membru la noi a venit, ne-a rugat sa ne rugam. A facut cunostinta cu noi, cu biserica, cu mediu evanghelic. Am incercat, cat ne-a stat in putinta, sa intindem o mana de ajutor.

Acum, strict la ceea ce a insemant accidentul acesta in sine. Nu poti sa nu te gandesti si nu poti la un moment dat sa eviti subiectul acesta. Sunt locuri binecuvantate si sunt locuri lipsite de binecuvantare, ca sa nu spun ca sunt locuri in care stapaneste cel rau. Singur ca prezenta in asemenea club inseamna un risc enorm pentru ca Domnul Dumnezeu ofera protectie dupa niste legi spirituale care  reprezinta pana la urma o matematica. Nu poti sa cochetezi cu asemenea fenomene si sa crezi ca ele sunt joaca de copil. Pe de alta parte, eu va spun cu toata responsabilitatea: sa generalizezi ca toti de acolo au fost satanisti este nimic altceva decat o maniera extrem de simplista de a privi lucrurile de la nivelul unui calculator sau a unei discutii in fata unei cafele. Viata nu-i asa. Cred ca ar trebui de fiecare data ca sa fim atenti. Au fost oameni care au fost gura casca. Au fost oameni care au mers din dorinta de distractie fara  sa se inchine Satanei. A fost o intrare libera. Banii se realizeaza din consum. A fost suprapopulat, o greseala omeneasca  evidenta pe baza unei erori a unui sistem care permite dpdv a autorizatiilor sa se obtina pe mita, cu o usuratate care te sperie. Iar, pe alta parte, eu cred ca Dumnezeu este permisiv in anumite momente.

Nu a fost initiativa lui Dumnezeu sa arda tinerii si nu a fost initiativa lui Dumnezeu sa aduca asemenea orori. Dar, Dumnezeu a are o legitate: ceea ce omul seamana, aceea, omul va secera. Exista o matematica a secerisului si cred ca din punctul acesta de vedere, Dumnezeu a ingaduit aceasta situatie. Dumnezeu nu provoaca. Dumnezeu nu ispiteste la rau. Dumnezeu nu mahneste cu placere pe fii oamenilor, dar Dumnezeu permite pentru ca sunt situatii in care omul iese in afara binecuvantarii lui Dumnezeu si in asemenea zone poti fi expus la tot felul de lucruri. Deci, multa prudenta sub acest aspect  pentru aceste sarbatori care noi le vedem extraordinar de naive, ele au o incarcatura demonica, fara discutie. Naivitatea nu este o scuza. Naivitatea e pana la urma, circumstanta agravanta de multe ori, iar setea aceasta de distractie, pentru ca este unul dintre lucrurile care ma framanta si a nascut o serie de mesaje care vor fi tinute in biserica- setea aceasta de distractie care noi o condamnam, si noi o condamnam pentru ca avem 40 de ani, 50 de ani, si stim cum e viata, nu reprezinta altceva decat o lege a naturii umane. La 18019 ani, tanarul vede viata ca pe o aventura si ma rog lui Dumnezeu ca sa gaseasca in biserica aceasta implinire si energia pe care o au sa poata sa fie folosita pentru lucrarea lui Dumnezeu. Nici bisericile nu sunt pregatite sa ofere tinerilor posibilitatea de-a sluji pe masura  energiei lor. Sunt biserici care n-au viziune si sincer va spun ca vin dintr-o biserica, sa ma ierte cei care se simt lezati de sinceritatea mea, dar cred ca exercitiu de sinceritate valoreaza mai mult decat faptul de a arata bine: E plictiseala.

IONEL TUTAC – Pentru ca ati vorbit de viziune, as vrea sa va pun o intrebare putin mai delicata. Ce viziune au evanghelicii din Bucuresti pentru a castiga capitala tarii? Un oras intr-o continua expansiune cu milioane de oameni, exista o viziune pe care pastorii bisericilor au creat-o, au gandit-o? Poate nu impreuna, dar, ce se intampla in Bucuresti pentru a castiga sau ce ar trebui sa faca bisericile pentru a castiga Bucurestiul pentru Hristos? (25)

RASPUNS FLORIN IANOVICI: Tare mult mi-am dorit sa se miste Bucurestiul si imi doresc in continuare sa se miste. Motiv pentru care, impreuna cu un colectiv de tineri din Biserica Betel, am gandit o strategie care sa poata sa fie molipsitoare. Si pentru aceasta strategie am luptat si luptam  in continuare, sa fie implicate toate bisericile. Ne-am dorit sa existe o seara deschisa de tineret pentru tot Bucurestiul. Acesta a fost primul punct, pentru ca de fiecare data ai nevoie de un punct de intrare. Acum este o seara deschisa pe tot Bucurestiul. Vin din toate cultele evanghelice si nu numai. Vin ortodocsi, catolici. O seara care sa raspunda unor probleme care tin de natura tinerilor. Seri care sunt extrem de gustate, dar sigur ca cu riscul acesta de a fi pus la zid pentru ca trebuie sa fie o anumita deschidere pentru tineret si trebuiesa fie deschisa o ingaduinta fata de modul cum unii inteleg sa se raporteze la biserica si la evlavie pentru ca trebuie sa ai rabdare sa-i educi. Sa-i educi, trebuie sa-i castigi. Ca sa-i castigi, trebuie sa-i atragi. Noi am dorit ca la fiecare trei luni sa avem o iesire si am facut lucrul acesta an de an, sa avem o iesire publica. Am inchiriat ca baza de proiect Sala Palatului in fiecare trei luni. Am iesit cu tot tineretul bisericilor evanghelice si aici vorbesc despre colaborarea cu fratii baptisti, cu fratii Crestini dupa Evanghelie, ca sa putem avea relevanta si sa avem aceste intalniri care sa fie pentru tineri impreuna cu tinerii si in care sa promovam miscarea evanghelica.

Am deschis de trei ani de zile ceea ce a lipsit in Bucuresti, deschiderea anului universitar in care sunt implicati studentii evanghelici, pe langa ei, colegi. Am promovat bisericile, fiecare cu confesiunea ei, si liderii de tineret au fost prezenti ca sa poata vorbi de proiectele care sunt. Noi aceasta incercam si sunt foarte multe proiecte sociale de implicare: azile, orfelinate unde sunt tinerii prezenti si merg si sunt foarte activi. marea problema la ora actuala este a pastorilor. Tineri nu vad aceste deosebiri. Tinerii nu vad aceste garduri. Ei sunt ceea ce sunt. Insa, modul in care pastorii raspund la asemenea evenimente, modul in care colaboreaza, este derutant. In conditiile in care noi am inchiriat aceste proiecte, sa aiba numai o implicare de ordin spiritual, de ordin fizic, sa fii prezent, sa gandim impreuna, sa vorbim impreuna. Sa vada tinerii ca pastorii sunt impreuna. Ca se roaga impreuna, canta impreuna pentru ca mai mult decat a spune „stati uniti” este sa dovedesti ca esti unit.  Ei, si nu vin. Nu vin pentru ca exista aceasta idee de a fi fiecare in biserica lui, de a dezvolta proiecte locale si aceasta idee de a colabora la un asemenea proiect este extrem de greoaie. Dar nu imi pierd nadejdea.

IONEL TUTAC

• – In luna August, a acestui an, impreuna cu un grup din Lugoj am facut o misiune la Pantelimon si la Popoesti, si mi-am dat seama cu prilejul acesta, lucrand o saptamana in aceste orase din preajma Bucurestiului ca e nevoie si de un sprijin din partea provinciei din punct de vedere spiritual. La modul concret, cum credeti ca ar putea sa sprijineasca bisericile din Transilvania, din Banat, din zona Sucevei, lucrarea din Bucuresti?
• As vrea sa va rog la finalul acestui interviu sa le readuceti aminte tinerilor despre felul in care l-ati intalnit dvs. in viata pe Hristos…..

VIDEO by Caius Obeada