Jurnal de Belgia – de Nicolae.Geantă

Aalst este un orășel neerlandofon din nordul Belgiei, la o jumătate de oră de Bruxelles. Printre cei vreo 80.000 de locuitori sunt și câteva mii de români. Români care au plecat să facă un ban muncit în străinătate dar nu l-au lăsat pe Dumnezeu în România. Și, din multul, sau puțin lor, au ridicat în, sau lângă capitala UE… biserici! Căci oricât de ieftină ar fi, fără Dumnezeu, nicio pâine nu are gust!

La astfel de Biserici am fost invitați și noi. Marian Mocanu și Cristi Ianoș au plecat miercuri din București. Dimineața la 7 fără un sfert. Și sora Valentina odată cu ei. Gabi Zăgrean a venit de la Cluj. Românii zboară din toată țara decând avem cea mai mare diaspora din Europa. Dumnezeu nu ne-a chemat printre străini doar la muncă. Ci și la o Evanghelie trăită. Doamne ajută!

Frații din Aalst, câteva sute veniți din Sântana (Arad), au închiriat Casa de Cultură Roklijf pentru Evanghelizare. Cu mic și mare, s-au mobilizat exemplar. Și joi seara, pe la 19,00 au luat cu asalt sala… Sute de inși de la sute de kilometrii. Închinarea a condus-o Marian Mocanu. Cu vioara sa trezește și pietrele. Cristi Ianoș îi face un tandem perfect. Căci Cristi când vrea să cânte… cântă! Abia îl mai poți opri. Lângă orga lui uneori și îngerii bat din palme. A urmat Valentina Mocanu. Mama lui Marian e grozavă ca el. Iar vocea sa e-un fel de Dolce Gabanna. Parfum. Câteva sute de oamenii stau în picioare înaintea lui Dumnezeu. Care începe și El să cânte. Cu susur blând ce sfredelește inimile. Apoi dă drumul robinetelor de lacrimi. Cine nu plânge când cântă nu e deplin fericit! A urmat Gabi Zăgrean. Acest neobosit titan evanghelic carpato-danubian. A predicat din Psalmul 32 “Păcat și restaurare”. La final un val de oameni au căzut străpunși la poala Crucii lui Hristos. Lacrimi. Rugăciuni. Eliberări… Trei ore jumătate de Cer pe pământ.

Vineri dimineața a ajuns în Aalst și Nicolae Geantă. Obosit. Pentru Dumnezeu merită să ai nopți albe. Ne-am întâlnit toți la Mihai, pastorul din Aalst, care împreună cu soția sa și-au pus la dispoziție casa. Și tot ce au avut mai bun. La fel și Alberto cu ai săi. Oamenii ăștia s-au purtat de parcă au avut în casele lor îngeri. Mulțumim frumos iubiților! Ați fost adevărați onisimi. Deși noi nu suntem paveli! Benny ne-a făcut steick. Și alte rețete culinare de răsfăț. La prânz i s-a umplut curtea. Zeci de frați. Și surori evident. Au urmat cântări în aer liber. Rugăciuni. Apoi ne-am luat la revedere de a Gabi. A trebuit să plece după numai 48 de ore. Sâmbătă a avut nuntă, duminică evanghelizare. E greu să fi pastor. Dar și eficient.

CONTINUARE aici – https://nicolaegeanta.blogspot.ro/2018/05/jurnal-belgian.html