Nicolae Geanta – „Craciunul – surogat al Nativitatii”?

Surogatul inseamna un substitut, un inlocuitor, un fals. Ceva care se pretinde a fi adevarat. Si marea problema pe care o avem in zilele noastre este de la atmosfera care se creeaza in jurul Craciunului pana la sarbatoarea aceasta, fara sarbatorit.

 Daca ar fi sa ne gandim numai la ceea ce se intampla in Romania, la ora actuala, eu as putea spune ca Craciunul e mai aproape de Hristos, este mai departe. O multime de oameni, batalioane de comercianti, vanzari… Romanii, innebuniti in preajma sarbatorilor de iarna, cum le numesc ei, sa cumpere. A devenit ceva mercantil. Hipermarketurile fac reclameMos Craciun trebuie sa fie in toate. Pana la urma, si reclame la drujbe face Mos Craciun. De la servetele natale, probabil, pana si la kalasnikov, la rusi, trebuie sa fie prezent. Problema este  ca noi Romanii, in ultima vreme, am acceptat sau am inlocuit adevaratul sens pe care-l are nasterea Domnului si a fost substituit. Au venit aceste surogate.

Iacob Berghianu: Le vom lua pe rand. Am auzit chiar exprimarea: „Uite, domnule, si crestinii astia fanatici vor sa Il introduca pe Hristos la Craciun. Deci, pana acolo merge denaturarea, incat, unii ar vrea chiar sa dezbrace aceasta sarbatoare de insasi esenta ei.

Nicolae Geanta: Daca facem un sondaj de opinie in Romania, constatam ca in strazile din Romania, pe ulitele satelor din Romania, din muntii apuseni pana in centrul Bucurestiului, majoritatea populatiei este analfabeta in ceea ce inseamna Craciunul. Suntem uimiti. Eu am facut la scoala un sondaj si foarte multi asemanau Craciunul cu  taierea porcului, petreceri, sarmale, brad, cadouri si foarte putini, adevaratul sens al nasterii Domnului Isus. Eu cred ca analfabetismul asta in ceea ce priveste sarbatoarea Domnului in Romania, ii datoreaza mare parte comunismului pentru ca in ultimii 20 de ani, de cand se face religie in scoli, daca stati de vorba cu populatia tanara in sondaje, tinerii stiu ca la Craciun s-a nascut Hristos. Dar, in schimb, cei care au fost mai in varsta, care n-au fost niciodata la biserica, e o furtuna in mintea lor.

Iacob Berghianu: Haideti sa incepem cu inceputul. A poruncit Sfanta Scriptura, textul sacru, tinerea acestei comemorare a nasterii Mantuitorului?

Nicolae Geanta: In Biblie nu este scris nicaieri si nici ca biserica primara ar fi sarbatorit. Adica, biserica primara, eu o numesc pe cea in care au fost apostolii. Pana prin secolul 3, 4, nu s-a discutat de asa ceva. Vedeti, romanii aveau anumite sarbatori si una din ele pica exact pe 25 decembrie, Sol Invictus, Soarele Biruitor. De aceea, foarte multi si astazi sunt impotriva cu stabilirea acestei date ca fiind ziua de nastere a lui Isus Hristos. Crestinii nu sarbatoreau o zi de nastere a Domnului. Pastele l-au sarbatorit intotdeauna, cu mare strictete. Dar ziua de nastere, nu, pentru ca ei chiar radeau. Spun la un moment dat istoricii romani ca in biserica primara, crestinii radeau de cei care aveau o sarbatoare a unui zeu. Apolo avea o zi anume. Neptun avea o zi anume. Zeus avea o zi anume. Crestinii veneau si ziceau: „Da, Dumnezeul nostru e fara inceput si fara sfarsit.” Deci, in concluzie, biserica primara nu a sarbatorit o zi…

Iacob Berghianu: ..pentru ca-L sarbatoreau in toate zilele.

Nicolae Geanta: Nu a sarbatorit niciodata nasterea Domnului intr-o zi anume. Eu as putea sa spun caspiritul acesta al sarbatorii, folosim de multe ori cuvantul nativitate si Craciun. Spiritul asta cu zgomotL sa fii mai bun. Chestia asta nu e ceva de exterior. Spiritul de Craciun, adica al nativitatii, este o stare interioara, de multumire si, in biserica primara, aveau pastele si nasterea Domnului in fiecare zi. Acuma, problema e ca daca in primele secole n-a existat asa ceva… (pana la min. 7:12)

Conceptul de Mos Craciun si Mos Nicolae – Traditia si miturile Craciunului

Elemente pagane de sarbatori

Conceptul de Mos Craciun si Mos Nicolae

Mos Craciun este un alt exemplu de element pagan in sarbatoarea Craciunului. Mos Craciun este un amalgam din mai multe traditii.

Dar in majoritatea culturilor din lumea intreaga, exista asa numitele „duhuri ale casei”. care supravegheaza caminul si hornul, au grija ca focul sa nu se stinga si ca mancarea sa fie bine preparata, la fel si de caldura din casa ca sa-i rasplateasca pe cei care i-au facut pe plac in decursul anului si sa lase un blestem sau o alta forma de pedeapsa asupra oamenilor care nu l-au multumit.

Conceptul de Mos Craciun are o istorie lunga si controversata. Un numar mare de diverse culturi a contribuit la personajul complex de astazi. Incepand tot in Scandinavia, prima reincarnare a lui Mos Craciun a luat forma lui Odin, zeul pagan al tunetului, un barbat inalt, cu o barba lunga, care traia in padurile nordice, pline de duhuri. Odin traversa cerul in timpul solstitiului de iarna. hotarand cine va muri si cine va prospera. Majoritatea credinciosilor erau infricosati din cauza acestei perioade a anului.

In Anglia, Odin s-a transformat, in sfarsit, in Mos Craciun, care incununat cu crengute de stejar verde, calatorea prin tara imbatandu-se la „festivalurile nebunilor”.

Deseori era insotit de un tap cu coarne, simbolizand in mod ironic pe cei care au respins mantuirea lui Isus Hristos.

Conform traditiilor bisericii de la Roma, un episcop turc pe care-l cheama Nicolae, in secolul 4 detinea puterea in Asia mica. El era cunoscut ca parintele care sprijinea negustorii pe mare. De-a lungul secolelor, a inceput sa se raspandeasca, se spunea ca sfantul Nicolae l-a prins pe diavolul, l-a pus in lanturi, si l-a facut servitorul sau. Recunoscut in diferite culturi ca si Krampus, Beelzebul, sau Zwarte Piet (Petru cel Negru), acest insotitor al sfantului Nicolae este cel mai bine cunoscut sub numele lui german, Knecht Ruprecht. Descris ca o creatura hidoasa cu coarne, servitorul Ruprecht era un personaj sinistru si obscur, care era in contrast cu sfantul Nicolae. Intr-un anumit fel, insotitorul lui Mos Craciun, tapul cu coarne, s-a metamorfozat intr-un drac amenintator cu numele Ruprecht. In timp ce sfantul Nicolae mergea din casa in casa, intreband despre purtarea copiilor, Ruprecht arunca prin horn bomboane si cadouri in incaltamintea copiilor cuminti, care era pusa acolo. De aici am preluat noi traditia de a atarna la Craciun sosete de polita caminului. Daca copilul putea sa recite sfantului Nicolae o poezie sau sa-si demonstreze dibacia, primea un dar, dar daca nu putea sa-si aminteasca nici o poezie sau daca a fost rau, ea sau el primea o lovitura cu nuiaua sau cu biciul. Ruprecht purta si un sac mare pe care-l folosea deseori pentru a lua copiii care au fost foarte obraznici.

Traditia si miturile Craciunului

In emisfera de Nord, in a doua parte a lunii decembrie, zilele au cea mai scurta durata, iar noptile cea mai lunga. Pentru lumea pagana aceasta este cea mai potrivita perioada a anului ppentru celebrarea si practicarea lucrarilor intunericului. Calendarul pagan numeste aceasta perioada solstitiul de iarna. Traditiile de Craciun din zilele noastre au inceput in timpul petrecerilor pagane de iarna din perioada precrestina, organizate de oamenii din nordul Scandinaviei. Pentru a-l onora pe Jul, zeul pagan, al sexului si fertilitatii, in luna decembrie era organizata opetrecere de 12 zile. Unui bustean mare, considerat ca fiind idol, i se dadea foc si era mentinut 12 zile. In fiecare zi era ars ca jertfa un om sau un animal. Distractii salbatice si nebunesti insoteau sacrificiile zilnice, in timp ce participantii beti se straduiau din rasputeri sa contacteze duhurile.

La o departare de mii de kilometri, in Roma precrestina, participantii la sarbatoare isi omagiau zeii in timpul solstitiului de iarna. Traditiile vrajitoresti sustin ca un anumit numar de zei pagani s-au nascut in aceasta perioada, de exemplu: Dionisos, Atis si Baal, zeul masculin principal al fertilitatii si depravarii.

Se spunea ca un alt dumnezeu pagan din Persia, numit Mithra, s-a nascut chiar in data de 25 decembrie. Mithra era zeul soarelui invincibil, zeul luminii dintre cer si pamant, proslavit in acea vreme de un cult roman cu multa influenta. Nasterea lui simboliza sfarsitul noptilor lungisi reintoarcerea la dominatia soarelui. In timpul sarbatorii de o luna de zile, din perioada solstitiului de iarna toate tribunalele din Roma erau inchise. Era permis orice fel de crima: domina homosexualitatea, travestirea si desfraul necontrolat. Ordinea Romei era perturbata. Chiar si copiilor li se permitea sa participe la orgiile de betie, care erau parte componenta a sarbatorii.

In anul 270 d.H. imperatorul roman, Aurelian, a oficializat sarbatoare punand de o parte saptamana dintre 17-24 decembrie, care culmina cu oferirea cadourilor in ziua de 25 decembrie pentru a celebra nasterea zeului soarelui. Aceasta orgie romana le intrecea pe toate si mai tarziu a devenit cunoscuta sub denumirea de Saturnalia, in onoarea zeului Saturn, zeul excesului.

Invadand Marea Britanie, soldatii romani au adus cu ei traditiile lor pagane si desfranate. Inradacinandu-se in Anglia, saturnalia a devenit cunoscuta sub denumirea de „festivalul nebunilor” condus de domnul dezmatului.

In sec. 4 guvernul a sanctionat biserica de la Roma incapabila sa stopeze cresterea numarului de traditii pagane si care a ales sa le introduca in asa numitul „crestinism oficial”. Biserica a crezut ca astfel va atrage la ea mai multi pagani.

Pana in perioada aceasta ziua de nastere a lui Isus Hristos, Mesia evreilor, nu se sarbatorea deloc. Totusi, ignorand Scripturile care spuneau ca, probabil, nasterea n-a avut loc iarna, biserica a produs confuzie in istoria biblica si a facut ca ziua nasterii lui Isus sa coincida cu cea a zeului pagan, Mithra. Astfel, data nasterii zeului Soarelui a devenit acuma ziua nasterii Fiului lui Dumnezeu si o incalcare a Cuvantului.

La jumatatea sec. 19 bisericile din America au fost ultimele care au opus rezistenta in razboiul impotriva validarii Craciunului. In sfarsit, lupta a incetat, datorita eforturilor Societatii Americane a scolilor duminicale, care a inceput sa organizeze niste programe de Craciun pentru copii ca modalitate de a umple bancile din biserica. Societatea sustinea ca reconstituirea Craciunului e o posibilitate de a vorbi copiilor despre nasterea lui Isus Hristos. De asemenea, ei ofereau cadouri si dulciuri copiilor ca mijloc de a momi familiile lor si ed a le face sa accepte sarbatoarea, in ciuda istoriei si a radacinilor evident pagane. Totusi, lucrarea celui mai cunoscut scriitor englez, Charles Dickens, scrisa in 1843 si avand un subiect fantomatic, „Cantec de Craciun”, a inradacinat pentru totdeauna sarbatoarea Craciunului in inimile americanilor. Romanul lui Dickens, indragit in intreaga lume, a facut ca ospaturile pagane de Craciun, pomii stralucitori, vitrinele sclipitoare si caldura caminului familial sa fie irezistibile pentru cei care doreau sa sarbatoreasca Craciunul. Venind in America in 1867 pentru a promova opera sa, Charles Dickens a avut un impact enorm asupra teatrelor, in timp ce-si citea povestirea in fata publicului inflacarat pe scenele intregii tari. „Cantecul de Craciun” a retinut atentia intregii Americi si a distrus si ultimele incercari de a opri evolutia Craciunului.

In 1875 puritanii au fost invinsi si in 1890 toate statele americane au votat pentru legalizarea Craciunului.

Tony Berbece: Lăsați-ne copiii!

Tony Berbece:

A fost adoptată în senat legea care interzice educația sexuală în școli fără acordul părinților! Sper ca legea să treacă mai departe! De acum să ne rugăm și pentru părinți cu o minte sănătoasă. Astăzi vă dedic un cântec compus special pentru copiii noștri, doresc să-l audă toți cei care vor să-i intoxice spiritual și mental!

Mesajul meu este: Lăsați-ne copiii!

Profides – Lasati-ne copiii (2016)

80% dintre kirgizii ce s-au prezentat pe 11 decembrie la Referendumul pentru modificarea Constituției au votat pentru familia alcătuită din bărbat și femeie

80% dintre kirgizii ce s-au prezentat pe 11 decembrie la Referendumul pentru modificarea Constituției au votat pentru familia alcătuită din bărbat și femeie. Pentru o țară cu majoritate de 64% musulmani, găsim că este o definiție foarte… progresistă chiar!

Nicolae Geanta – Experiente cu Dumnezeu

De la visul de-a fi pirat, la visul de a fi un sfant! Povestea vietii a lui Nicolae Geanta citeste ca un roman fascinant, mai ales trecerea de la ateism la credinta in Hristos si ziua cand Dumnezeu l-a vindecat de o boala de inima dupa o rugaciune facuta prin credinta.

Iacob Berghianu: Aveti o istorie foarte interesanta. Ati fost abandonat de parinti, ati trait intr-o familie adoptiva si la un moment dat, nu ca l-ati cautat pe Dumnezeu, ci Dumnezeu v-a cautat si v-a gasit.

[…] Intr-o noapte l-am visat pe Nicolae Ceausescu intr-un costum albastru. Era tanar, destul de frumos si vorbea. Si eu l-am detestat. Asta se intampla cam acum un an si ceva. Eu l-am detestat pe Ceausescu toata viata. Si cand l-am visat pe Ceausescu si vorbea, in visul ala, nu stium aveam asa o repulsie fata de el si Dumnezeu mi-a spus: „Sa nu-l urasti, ca daca el nu traia, tu astazi n-ai fi trait. Dar, datorita decretului lui, pentru ca Eu am ingaduit sa fie decretul lui, ca sa traiesti tu. (Mama fratelui Nicolae Geanta incercase sa avorteze sarcina, era eleva la liceu si parintii incercau sa o convinga sa avorteze).  Pot sa spun ca Ii multumesc lui Dumnezeu ca a existat decretul ala, ca probabil daca nu era decretul, eram printre cei avortati. Decretul – era interzis avortul in Romania pentru ca Romania, pana in anii ’50, a avut o crestere substantiala a natalitatii, dupa care a venit, odata cu venirea comunismului, pentru ca prima tara care a introdus avortul a fost Rusia in 1917. Si Romanii au inceput sa avorteze. Apoi, pentru ca Nicolae Ceausescu visa sa fim o natiune, un popor unitar, cat mai mare, sa avem oameni cam cum se intampla astazi in Islam, a dat un decret si iata, in anii aceia, daca ar fi sa-i enumar personalitati din Romania care s-au nascut inte anii 60 si 70, sunt o multime. Si vreau sa va spun ca foarte multi dintre predicatorii care sunt la ora actuala in Romania, sunt de varsta mea. Adica, suntem nascuti in perioada aceea.

Crescand la tara, (cu parinti adoptivi), singura persoana care m-a influentat pozitiv in copilaria mea a fost bunicul meu. Eu nu tin minte povesti ce mi s-a spus cand am fost mic. Dar, tin minte ca bunicul meu pentru prima data in viata mea, mi-a spus o poveste despre Moise cand a trecut Marea Rosie si ca a dat cu bata in mare si marea se despica. Am fost fascinat. Bunicul meu a fost o persoana care a citit foarte mult. A fost asa, un semi-erudit, pentru ca a fost  un copil de casa, in vremurile acelea de 1900. Numai ca din cauza bauturii, el a fost degradat cateva trepte ierarhice in uzina unde a lucrat si dupa aceea, tot din cauza bauturii a murit, pe la vreo 70 de ani. Datorita faptului ca a baut, nu stiu daca si tatal meu a fost influentat, si nu vreau sa spun ca sa-l ponegresc, a fost unul dintre cei mai mari betivi din sat. Era probabil sase zile din sapte in care se imbata. Iar eu, cand eram mic intre 5 – 10 ani, aproape in fiecare duminica trebuia sa merg la bufet  si sa-i cumpar o traista de bere. 10 bere. Apoi, se ducea la o vecina si ma cumpara un litru de tuica sau chiar 2. O batea pe mama mea. Ne alerga. Am avut niste traume in copilarie. Am fost si destul de saraci. Am trait fara frati. Dupa ce mama a inceput sa lucreze, am stat cu bunicii mei. A ajuns sa-si cunoasca mama abia la 34 de ani. (Din primele 8 minute).

Eu nu stiam ca Dumnezeu era pe urmele mele… ascultati cu atentie despre visul care l-a avut fratele Nicolae Geanta, la minutul 24.

Interesant este ca omul cauta. oamenii nu sunt fericiti chiar daca au milioane de euro. Oamenii cauta si cauta lucruri in invataturi. Se alearga dintr-o parte in alta si nu numai romanii, toti vor ca sa traiasca fericiti. Acest lucru l-am cautat si eu foarte mult timp si nu il gaseam. Dar, interesant este ca fericirea m-a gasit pe mine. Eu cred ca oamenii care cauta fericirea, fara ca sa-L gaseasca pe Dumnezeu, nu pot sa fie totalmente fericiti. Vor avea o fericire trecatoare. In schimb, Dumnezeu este fericirea fara margini si as putea sa spun ca umple intotdeauna paharul mai mult decat ne asteptam noi. (Din ultimele 5 minute)

Partea a doua –

M-am intalnit cu Dumnezeu in 1990, dupa ce am venit din armata. Inainte, fusesem o persoana necredincioasa, ba chiar cu tendinte atee pentru ca eu in armata am avut doi colegi evanghelici, doi colegi pocaiti, care discutau despre Biblie si Dumnezeu si tot timpul ii contraziceam. Insa, Dumnezeu mi-a ingaduit sa ma intalnesc cu El… L-am descoperit in urma citirii a mai multor carti si a Bibliei. La un moment dat, L-am inteles pe Dumnezeu ca fiind cel care a ingaduit ca pe pamantul asta sa fiu, ca sa-L cunosc pe El. Am spus in emisiunea trecuta, cand am fost mic, am fost abandonat. Am fost abandonat de mama mea fiindca era liceeanca si parintii n-au primit-o acasa. Am fost abandonat undeva si m-au crescut niste parinti adoptivi. Copilaria mea n-a fost atat de fericita. Am trait intr-o familie unde tatal meu bea, facea scandaluri. Ne alerga cand eram mic, am dormit pe afara, pe la bunici. Am trait fara Dumnezeu. Apoi, cand am ajuns la liceu, a inceput teribilismul adolescentei, cu batai, cu fete, cu discoteci si spalarea creierului de catre atei. La fel si in armata, tot felul de propagande anit-Dumnezeu. In schimb, o Biblie, o carticicaa putut sa ma schimbe si a facut diferenta.

M-am intors la Dumnezeu in 1990. Apoi, am deschis prima biserica in localitatea mea, la mine in casa, tot in 1990. Localitatea e Draganeasa din Prahova, la cativa km de Campina, o zona foarte pitoreasca. S-a intors la Dumnezeu bunica mea, care era foarte bisericoasa dpdv al traditiei crestine ortodoxe. Am avut aversiuni din partea rudelor. Totusi, am mers mai departe. Aveam peste 20 de ani si eram prieten cu o fata. Fata aceea este sotia mea de astazi. S-a intors si ea la Dumnezeu, o matusa de a mea, niste prieteni. Am deschis o biserica oficiala in cadrul Cultului Crestin dupa Evanghelie. Am inceput sa-i slujesc lui Dumnezeu prin predicare, atat cat mi se permitea la inceput sau cat puteam eu sa duc. Apoi, am mers la facultate, la Universitatea din Bucuresti, la geografie, unde am slujit la Biserica Izbanda din Bucuresti. Dupa ce am facut facultatea, am ajuns profesor. Am facut si la Institutul Biblic Timoteus niste cursuri, timp de 3 ani. Apoi a inceput cariera de profesor si pot sa spun ca pana in anul 2003, am trait o viata „crestina normala” . Adica, mergeam la biserica, ma implicam daca era nevoie sau daca se cerea. In rest, nu faceam multe alte lucruri. M-a interesat stiinta, pentru ca eram unul dintre tinerii care am accesat un doctorat, dar dupa ce l-am accesat, am spus: Nu mai vreau ca sa fac nimic performanta rofesionala, ci vreau sa-Ti slujesc Tie.

De aici as vrea sa plec, de la anul 2003, care este un an de referinta in viata mea, a slujirii cu Dumnezeu si nu numai.

Urmeaza sa vorbeasca despre o experienta deosebita, inclusiv o vindecare miraculoasa… a auzit o marturie a pastorului Pavel Rivis Tipei la emisiunea „PASTORUL CEL BUN”, cum a fost vindecat miraculos de cancer la gat, la rugaciune prin credinta a fiului. Nicolae Geanta s-a pus sa se roage pentru propria vindecare a bolii de inima de care suferea din anul 1998….

ascultati pe video marturia

LIVE – CONCERTUL DESCHIDE-TI INIMA – RADIO VOCEA EVANGHELIEI TIMISOARA – SALA OLIMPIA

LIVE – CONCERTUL DESCHIDE-TI INIMA – RADIO VOCEA EVANGHELIEI TIMISOARA – SALA OLIMPIA

LIVE – CONCERTUL DESCHIDE-TI INIMA – RADIO VOCEA EVANGHELIEI TIMISOARA – SALA OLIMPIA – PARTEA A DOUA