Londra trântește ușa-n nas creștinilor care vor să intre în Marea Britanie, dar deschide porțile musulmanilor. Decizia care a scandalizat comunitatea creștină

anglia-siria-refugees-foto-active-news
Marea Britanie, atitudine discriminatorie față de creștini.
În timp ce lasă porțile deschise pentru musulmani, Londra trântește ușa-n nas creștinilor. Londra a refuzat să acorde viză de intrare unor arhiepiscopi din Siria și Irak, tari în care organizația jhadistă Statul Islamic supune comunitățile creștine la cele mai cumplite persecuții și crime, și care urmau să ia parte la un eveniment religios în capitala Marii Britanii.
Arhiepiscopul de Mosul, Nicodim Sharaf, și cel din Valea Ninive, Timothius Shamani, cel de Homs și Hama, din Siria, Selwanos Alnemeh, au fost obligați să renunțe la participarea la ceremonia  la care fuseseră invitați chiar de Prințul Charles. Era vorba de ceremonia de consacrare a catderalei dedicate Sfântului Toma, prima Biserica ortodoxă siriacă din Londra.
Barnab Parsons, reprezentantul unei asociații umanitare care îi ajută pe creștinii persecutați, s-a declarat revoltat de măsura restrictivă a autorităților engleze, amintind că arhiepiscopul de Mosul, unul dintre cei invitați, a fost ultimul creștin care a părăsit orașul Mosul, în iulie 2014, după ce orașul a căzut în mâinile jihadiștilor ISIS.
CITESTE mai MULT – http://www.activenews.ro/
Reclame

Cultura Vieţii: Făt Frumos va iubi întotdeauna o Ileana Cosânzeană – de Mariana Goron

nepotul-meu-m-g-foto-cultura-vietii

Dragul meu nepot, te-ai născut într-o vreme în care Forţa Răului invadează, murdăreşte şi perverteşte arii tot mai largi ale existenţei noastre. Este vremea pacatului ajuns la culme care vrea să se instaleze în cele mai sfinte sanctuare ale omului! Este o vreme în care Familia, această instituţie divină „brevetată” de Dumnezeu este crunt atacată. Familia are ceva sfânt şi dumnezeiesc în natura ei……

Să vezi pe copiii copiilor tăi! Este o binecuvântare şi una dintre bucuriile reale ale vieţii noastre atât de scurte. Mai ieri eram noi copii, apoi tineri, apoi părinţi si acum bunici şi… în curând sfârşitul! Iar copilul aceasta, primul meu nepot, căruia i-am auzit primul ţipăt şi prima tânguire când a intrat în lumea aceasta a durerii, va repeta şi el etapele, sfârşind aşa cum a intrat in lume: cu plânsul.

Aceasta să fie viaţa? Doar atât? Nu , nu este aceasta! Ceea ce trăim aici este doar semănarea noastră în putrezire, pentru ca asemenea unei seminţe de crin, care cade în pamânt şi pare că moare, să ne prefacem, să ne desăvârşim şi să renaştem ca făpturi noi pentru Viaţa Eternă. Metamorfoza omului muritor într-un om născut pentru Viaţă, nu se face de la sine, ci doar dacă murim şi înviem împreună cu Hristos, Mântuitorul nostru.

Dragul meu nepot, viaţa pământească, pe care ai început-o nu va fi uşoară…..

CITESTE mai MULT aici  – http://www.culturavietii.ro/2016/12/15/fat-frumos-va-iubi-intotdeauna-o-ileana-cosanzeana/

Biserica din Cuba – Unii se tem că Raul Castro ar putea limita libertatea religioasă

biserica-in-cuba FOTO captura

În ciuda restricționării construcțiilor noi, în rândul baptiștilor și adunărilor de creștini din Cuba s-au răspândit bisericile în case.

În ultimii ani, bisericile din Cuba au cunoscut o creștere incredibilă, în ciuda sărăciei și al unui regim opresiv. Pastorul Nestor locuiește cu soția sa într-un apartament de două camere. Membrii bisericii sale se întâlnesc într-o încăpere de mărime medie, unde abia încap toți.
“Pastor” Nestor: Am crescut în credință și datorită limitărilor și dificultăților.
În ciuda restricționării construcțiilor noi, în rândul baptiștilor și adunărilor de creștini din Cuba s-au răspândit bisericile în case. În ciuda resurselor limitate, oamenii de pe întreaga insulă tânjesc după Evanghelie. Duminica dimineața bisericile sunt pline.
“Pastor” Ermina: Oamenii nu pun accentul pe comoditate. Sunt obosiți, pentru că lucrează toată ziua, însă se așează pe scaune improvizate sau stau în picioare pe toată durata serviciului, fără să îi deranjeze acest lucru.

În perioada președinției lui Raul Castro, restricțiile cu privire la biserici s-au atenuat. Se pot organiza evenimente publice cu mai mare ușurință, și se poate evangheliza. Emigrantul și filantropul cubanez Teo Babun spune că moartea lui Fidel Castro poate crea mai multe oportunități. Dictatorul a distrus libertatea religioasă. Castro i-a trimis în exil pe credincioși și a interzis manifestarea publică a credinței. Fratele său, Raul, este pragmatic și este mai permisiv față de Biserică.

Teo Babun: Nădăjduim că guvernul cubanez se va putea îndrepta, în mod progresiv, spre libertate religioasă.
Unii se tem că Raul Castro ar putea limita libertatea religioasă ca nimeni să nu profite de moartea fratelui său. Unii se tem că în timpul administrației Trump călătoriile în Cuba vor fi restricționate din nou. Acest fapt ar putea încetini procesul de extindere a parteneriatelor între bisericile din SUA și Cuba. Expertul baptist în domeniul misiunii, Jason Carlisle spune că îmbunătățirea relațiilor între SUA și Cuba a încurajat misionariatul.

Jason Carlisle: Orice lider entuziasmat care încearcă să se implice la nivel mondial, care vrea să trimită misionari din biserica sa într-o țară cu creștini, se gândește la Cuba.
Deocamdată pastorii cubanezi și liderii de misiuni din SUA sunt precauți, dar optimiști. Biserica cubaneză a dovedit deja că poate supraviețui. Ba mai mult, poate prospera în condiții dificile.

Cuba fara Fidel Castro

Tatăl senatorului Ted Cruz a fugit din Cuba și mătușa lui a fost închisă și torturată de către Castro. Fidel Castro a ajuns la putere cu promisiunea unei utopii socialiste. A transformat insula într-o închisoare săracă. Înainte de Castro, nivelul de trai din Cuba a fost unul dintre cele mai înalte din lume. După Castro, Cuba este una dintre cele mai sărace țări din lume. Duminică, pe străzile din Havana, a domnit o liniște înspăimântătoare. În Miami, un oraș construit de exilați cubanezi, a domnit euforia. De-a lungul deceniilor în care Fidel Castro s-a aflat la putere, milioane de oameni au avut de suferit. Și-a pedepsit oponenții cu închisoare sau cu moartea, i-a obligat pe cubanezi să meargă în exil și i-a separat de familiile lor. Cubanezii din Miami știu că mai este un Castro la putere. Raul Castro, fratele lui Fidel și președintele țării este la conducere încă din 2008.

Fidel Castro a împărțit lumea atât cât a fost în viață, cât și după moarte. Prim-ministrul canadian Justin Trudeau a spus despre dictatorul comunist brutal că a fost un lider deosebit care și-a servit țara. Președintele irlandez Michael Higgins a spus că Castro a luptat pentru libertate și pentru cei oprimați. Washington Post a scris inițial despre Castro că a fost un îndrumător spiritual. Apoi a schimbat titlul în îndrumător politic. Ileana Ros-Lehtinen, originară din Cuba și membră a congresului Statelor Unite ale Americii are o altă opinie.

Ileana Ros-Lehtinen: Adevărul este că a fost un criminal sadic, din cauza căruia cele 11 milioane de locuitori din Cuba au suferit foarte mult. Nu ar trebui venerat, ci discreditat.
Tatăl senatorului Ted Cruz a fugit din Cuba și mătușa lui a fost închisă și torturată de către Castro. El spune că SUA nu ar trebui să trimită un reprezentant la înmormântare. Fidel Castro a ajuns la putere cu promisiunea unei utopii socialiste. A transformat insula într-o închisoare săracă. Înainte de Castro, nivelul de trai din Cuba a fost unul dintre cele mai înalte din lume. După Castro, Cuba este una dintre cele mai sărace țări din lume. Duminică, pe străzile din Havana, a domnit o liniște înspăimântătoare. În Miami, un oraș construit de exilați cubanezi, a domnit euforia. De-a lungul deceniilor în care Fidel Castro s-a aflat la putere, milioane de oameni au avut de suferit. Și-a pedepsit oponenții cu închisoare sau cu moartea, i-a obligat pe cubanezi să meargă în exil și i-a separat de familiile lor. Cubanezii din Miami știu că mai este un Castro la putere. Raul Castro, fratele lui Fidel și președintele țării este la conducere încă din 2008.

Vivian Urbieta: Represiunea continuă. Nu avem libertate.
După Raul, se pare că va urma la putere Miguel Diaz-Canel de 56 de ani care a rămas loial lui Castro și are o imagine de birocrat rigid. Cum vor evolua relațiile dintre SUA și Cuba? Președintele Obama a lucrat la strângerea relațiilor diplomatice însă președintele ales, Donald Trump se pare că va aduce schimbări în acest sens.

Donald Trump: Vom schimba înțelegerea unilaterală încheiată de Obama dacă nu reușim să încheiem înțelegerea pe care o vrem și înțelegerea pe care oamenii din Cuba o merită.
În declarația sa, Trump l-a numit pe Castro un dictator brutal care și-a oprimat poporul timp de aproape șase decenii. Moștenirea lăsată de Fidel Castro este de plutoane de execuție, moarte, suferință inimaginabilă, de sărăcie și de negarea drepturilor fundamentale ale omului. În declarația sa, Obama a evitat să îl laude pe dictator și a spus doar că istoria va judeca.

Adevărul – Mutarea Ambasadei SUA de la Tel Aviv la Ierusalim va fi una dintre „marile priorităţi” ale preşedintelui ales Donald Trump

FOTO

FOTO

ONU nu recunoaşte oraşul sfânt ca fiind capitala Israelului, iar cele mai multe dintre ambasadele statelor membre sunt în Tel Aviv. O recunoaştere oficială a Ierusalimului drept capitala israeliană ar putea declanşa un conflict diplomatic, pentru că ar putea semnala că SUA iau partea statului evreu în disputa cu Palestina în ceea ce priveşte legitimitatea în acest oraş, scrie „ The Independent“.

Cu toate acestea, Donald Trump a spus clar că vrea să mute Ambasada SUA la Ierusalim.„Este o mare prioritate pentru preşedintele ales Donald Trump. A spus-o foarte clar în campanie şi, ca preşedinte ales, l-am auzit repetând acest lucru de mai multe ori în privat, dacă nu chiar public”, a declarat Conway.

Trump nu este primul candidat care promite să mute ambasada, iar Congresul american a adoptat în 1995 o decizie în acest sens, însă punerea ei în aplicarea a fost amânată din 6 în 6 luni, de mai bine de 20 de ani.   Palestinienii se împotrivesc şi au declarat că „dacă Administraţia SUA mută ambasada la Ierusalim, nimeni nu ar trebui să ne critice dacă vom folosi toate armele pe care le avem în cadrul ONU pentru a ne apăra. Şi avem multe arme în ONU”, a declarat Riyad Mansour, ambasadorul palestinian la ONU.

Citeste mai mult: adev.ro/oi6hz9

Caz dramatic! Asistenții sociali din Marea Britanie au luat copilul unei familii de români din cauza unei vânătăi

familia-chirita-anglia

O familie din Filipeștii de Pădure (județul Prahova), ajunsă în Marea Britanie, susține că în urmă cu o săptămână le-a fost luat unicul copil, un băiețel în vârstă de 7 ani. Mama băiatului, Mihaela Chiriță, în vârstă de 26 de ani, are o poveste halucinantă: copilul a ajuns la școală cu o vânătaie la buză, căpătată după o joacă. Pe 22 noiembrie, copilul a fost luat de serviciile sociale și așa a început calvarul.

„Copilul nu a avut niciun fel de semn pe corp, excluzând faptul că a avut o mică vânătaie la buza de jos, aproape invizibilă”, a explicat Mihaela pentru Antena 1.

Profesorii de la școala unde învață Darius au intrat în alertă, când au văzut vânătaia și au acuzat familia de violență. Însă părinții povestesc că a fost un banal accident. Tatăl se juca cu Darius, când, din greșeală, l-a mușcat.

CITESTE mai MULT – http://www.activenews.ro/externe/Caz-dramatic-Asistentii-sociali-din-Marea-Britanie-au-luat-copilul-unei-familii-de-romani-din-cauza-unei-vanatai-139100

Tyler, cetatean american, rapit de Barnevernet in 2013

tyler-amy-barnevernetnorvegia

In data de 23 iulie 2013, Tyler a fost  confiscat de Barnevernetul din Norvegia, de la mama lui, Amy (cetateana americana), pentru ca inca il alapta la 19 luni si pentru ca era cu .400 grame deasupra greutatii ideale pentru varsta lui. (Acestea au fost motivele oficiale ale Barnevernetului). Nimeni din administratia Obama nu i-a raspuns la apelurile ei entru ajutor.

Cristina Adam

«Te vei uita după ei, după dușmanii tăi, dar nu-i vei mai găsi, fiindcă nimiciți de tot vor ajunge cei ce se luptă cu tine. Căci Eu sunt Domnul, Dumnezeul tău, Care te apuc de mâna dreaptă și-ți zic: «Nu te teme, Eu te voi ajuta!»
‭‭Isaia‬ ‭41:12-13‬ ‭

Doamne Tata, venim cu îndrăzneala inaintea Ta, știm ca ne asculti si vei implini rugăciunile noastre pt parintii si copiii care trec prin încercări cumplite. Asteptam cu nerăbdare felul minunat sa ne surprinzi.Te rugam pt Amy si bebelușul ei Tyler, protecția divina sa fie peste ei in fiecare moment, credem ca il vei aduce la mamica lui, vei orchestra totul pt binele lor si pt slava Ta in Numele lui Isus din Nazareth! Amin

SURSA:

https://www.facebook.com/groups/952061404912581/permalink/1134486090003444/

amy-tyler-petition

ENGLISH

On July 23rd of 2013 the Norwegian Child Protection Service called „Barnevernet” took the 19 months old Boy Tyler into care. His mother Amy (an American citizen) was accused of still nursing her son. She was told that Tyler should have weight 10 kg instead of 9,6 kg, even though according to weight charts 9,6 kg ist still normal for a boy at this age. Amy was deprived of all parental and visitation rights and the name Tyler was changed into a Norwegian name so that she would not be able to locate him.

Also changing the name deprives Tyler from his American heritage. Ever since Tyler was taken he is kept at a secret address. Everything that has happened in this case are gross violations of human rights. With this petition we want to help getting the boy back to where he belongs – into the arms of his loving mother.

Please check our Facebook site:
http://www.facebook.com/NorwayReturnTylerToAmy/

Watch a short interview with Amy:
http://youtu.be/EJoimTDjPG8

Petition for the return of Tyler
http://citizengo.org/en/35889-norway-return-tyler-amy?tc=fb&tcid=25202517

Rugaciune – Zi importanta pentru Hermina si micutul William

hermina-si-william-danemarca

Nu mai este mult… Maine Hermina Nilausen Hermina Nilausen are infatisare la recursul procesului cu privire la William, indemn sa o sustinem special in rugaciune, chiar si post, ca Dumnezeu sa ii dea intelepciune, putere si credinta, ca Dumnezeu sa lucreze la inima si mintea celor ce dau verdict… Maine este o zi incercata pentru ea, aratati-va solidaritatea si alaturati-va cauzei.

O alta rugaminte ar fi, pentru cei care vor, sa hotaram o zi(cat mai repede cu putinta) in care sa eliberam un val de email-uri catre ambasada Romana din Danemaraca. Detaliile in comentarii sau in privat. Va multumim! Dumnezeu sa lucreze spre Slava si Gloria Lui, Amin!

Veverita Mariana Carmen:

Doamne, indura-te de Hermina si de William, atatea lacrimi, si-a pierdut un fiu iubit si acum statul i-a luat si pe acest micut, singurul care i-a adus bucurie dupa pierderea fratelui mai mare. Doamne, nu lasa aceste nedreptati. Te rugam fierbinte sa te induri de Hermina si sa-i asculti rugaciunile ei pentru scumpul ei de William. Iti multumim, Doamne, ca Tu asculti strigatele nenorocitului si ii vii in ajutor. Doamne, iti cerem biruinta pentru William si Hermina in numele Fiului Tau Preaiubit!

ALIANTA FAMILIILOR DIN ROMANIA – GANDURI DE SFARSIT DE AN

alianta-familiilor-din-romania-editorial-2016-2017

Editia de azi e ultima din anul 2016. Privim in urma si multumim lui Dumnezeu pentru inca un an in care ne-a privilegiat sa fim o voce a familiilor din Romania si pentru familiile ei. Suntem multumitori pentru oportunitatea care am avut-o si inca o avem sa facem ce ne sta in putinta pentru promovarea bunastarii spirituale, morale, si valorice a celei mai pretioase institutii sociale din istoria omenirii: familia si casatoria. Cu cit citim si studiem mai mult subiectul, cu atit ne dam seama si mai mult de frumusetea si perfectiunea acestei institutii atit de indispensabile societatii si civilizatiei: familia. Cuvantul lui Dumnezu spune ca Dumnezeu face toate lucrurile frumoase la vremea lor. Acest adevar se aplica in mod special familiei si casatoriei. Dumnezeu le-a creat si le-a instituit ca primele institutii ale omenirii. Inainte de a se naste statul, autoritatile, parlamentele, Curtea Constitutionala, ori chiar Uniunea Europeana, familia a existat si a dat nastere tuturor instutiilor pe care le vedem in jurul nostru astazi. Merita deci sa facem tot ce putem pentru promovarea familiei si a bunastarii ei.

Cu ajutorul lui Dumnezeu in toamna aceasta scrisoara saptaminala de joi AFR a ajuns la sapte (7) ani. Cu foarte mici exceptii ati primit in cutiile postale electronice la 6:30 dimineata, in fiecare zi de joi, cite un comentariu informativ despre valori. Editia saptaminala de marti AFR a trecut cu mult pste 300 de numere in care am facut la fel: am informat, am incurajat, am dezbatut. Anul acesta am transmis, prin intermediului buletinului informativ de marti, aproximative 2.000 de stiri, comentarii, recenzii de carti, lansari de carti ori anunturi privind valorile, evolutia societatii globale din perspectiva valorilor, sau curente ideologice ori politice care afecteaza directia valorilor. La sfarsit de an multumim din nou multilor voluntari care au investit mii de ore de munca pentru a asigura trimiterea la timp a materialelor. Au scris, au tradus, au aflat materiale relevante pentru Romania si familiile Romaniei. Le-au prelucrat. Voluntarii nostri sunt parinti, bunici, ori tineri, casatoriti si necasatoriti, care isi investec timpul pentru binele comun al familiilor din Romania. Nici unul nu e platit pentru munca lui. Trebuie deci apreciati. Le multumim inca odata.

Multumim deasemenea colegilor de la alte organizatii pro-familie si pro-vita din Romania pentru harnicia cu care si ei lucreaza la scopul comun de intarire a familiei si promovarea valorilor. Si ei trebuie apreciati. Eforturilor lor sunt la fel de importante ca si ale noastre si ne bucuram sa avem o cooperare frumoasa si fructuoasa.

Va multumim pentru multele mesaje de incurajare si apreciere pe care ni le trimiteti. Din lipsa de spatiu nu putem publica atit de multe cite am dori.

Multumim lui Dumnezeu

In mod special, la sfarsitul acestui an, dorim sa multumim lui Dumnezeu si voua pentru doua mari izbinzi la care toti ne-am facut contributia. Copiii Familiei Bodnariu si copiii Familiei Nan au venit acasa. Terminam anul pe o nota pozitiva. Daca acum un an in casele noastre era durere din cauza acestor cazuri si ale altora ca ele, acum ne bucuram. Copiii nostri au venit acasa. Norvegia a pierdut. Crestinii Romaniei au castigat. Prin rugaciune si exercitarea in mod util si responsabil a drepturilor lor civile. Batalia cu Norvegia a fost vazuta, incurajata si admirata de sute de mii ori chiar milioane de oameni din toata lumea. Romania a fost un exemplu unic si o incurajare pentru mii de familii abuzate de sistemele anti-familie de “protejare” a copiilor din tarile scandinave ori Marea Britanie. In acest sens, sa nu uitam tragedia Familiei Barbu.

Apoi, Coalitia pentru Familie a strans 3 milioane de semnaturi pentru protejarea casatoriei si familiei in Constitutia Romaniei. Un record mondial. Un record istoric. Datorat voua. Milioane de cetateni din toate lumea va apreciaza si urmaresc indeaproape, cu nadejdea biruintei finale, etapele urmatoare al proiectului constitutional din Romania. Batalia mondiala pentru casatorie nu s-a incheiat. A intrat intr-o noua faza cind Fii Luminii din toata lumea, din Mexic pina in Australia, si din Taiwan pina in Romania, lupta cu mai multa seriozitate  pentru protejarea casatoriei naturale.

Vom avea din nou nevoie de ajutorul dvs in primavara cind speram sa putem vota referendul. Pina atunci, fiti fara preget in gandirea crestina si rugaciune.

Pace in familiile noastre

Ultima parte a lunii decembrie la romani si in tot crestinismul este o vreme nu doar pentru comemorarea Nasterii Mantuitorului, dar si pentru familie. Un timp pe care il petrecem mai mult in casa, la o ceasca de ceai, cafea, si o felie de cozonac. In jurul mesei, impreuna cu toti cei dragi. La discutii. Asta e traditia romanesca. O traditie buna si frumoasa care imbogateste tezaurul nostru spiritual ca romani. Sarbatorim nu doar Nasterea Mantuitorului ci si familia, de la cel inca nenascut pina la bunicul ori bunica care se aproprie de plecarea spre cele vesnice. Va uram tuturor un timp placut cu cei dragi din casele voastre. Dorim pacea si binecuvintarile lui Dumnezeu peste orice familie si casa din Romania, fie mica fie mare, fie saraca fie instarita, fie sanatoasa, fie cu oameni suferinzi in casa. Va uram un Craciun Fericit si un An Nou Fericit! Nadajduim sa ne auzim, in pace si sanatate, dupa Anul Nou.

Romulus Papp MARTURIE – ‘Mi-a vorbit Dumnezeu din ceruri: Vei trai. Nu vei muri!’

romulus-papp-biserica-carpati-cluj-1

Riscul celor care cresc in familie de credinciosi este sa intre intr-un cerc de rutina….Am crescut ca oricare copil intr-o familie in care vedeam doua lumi: o lume a lui Dumnezeu si o lume a intunericului. Si culmea ironiei e ca imi placea bezna…. 

Dupa ce  a avut loc revolutia romana in 1989, au venit in Romania evanghelisti din strainatate si mi-aduc aminte cand Joni Eareckson Tada  cu Luis Palau, cu Rick Amato, pe stadion la Marghita, au tinut o evanghelizare…. Erau mii de oameni acolo si m-am predat si eu. Si a venit un prieten de-al meu si a zis: „Mai, Romi, dar tu ai innebunit? Acum cand viata ne sta inainte? Tu esti nebun? Dai cu piciorul, unde-i Dumnezeu? Ca nu-i nicaieri,” mi-a zis prietenul. In doua luni de zile, pocainta mea s-a topit ca un fulg de zapada si-am lasat-o. Dumnezeu cheama, si iar cheama, si ma chema Dumnezeu…

Si acum, a venit Cuvantul lui Dumnezeu care a vorbit asa. Eram in salon. Eram cu Olimpia la rezerva. A sunat un telefon cu 0039, prefixul Italiei. Nu s-a prezentat cu buna dimineata, sunt cutare…. A spus asa: „Asa iti vorbeste Domnul. Ai intrebat, de ce si pentru ce ti se intampla ceea ce ti se intampla. Am vrut ca nimeni si nimic sa nu te scoata din mana Mea. Vei trai si nu vei muri.” Si a inchis telefonul. Am sunat inapoi. N-a deschis. Am sunat inapoi. N-a deschis. Cine-i omul asta? Mi-a vorbit Dumnezeu din ceruri. „Vei trai si nu vei muri,” prognosticul dat la cancer era catastrofal. Au spus Olimpiei, sotiei mele, ca pana la Craciun (am fost operat in 18 aprilie), pana la Craciun mai erau cateva luni, nu va trai, va muri. Tu esti tanara,” Olimpia avea 23 de ani atunci.”Tu te mariti, spunea dl profesor Mircea Gorgan. Olimpia: „Nu. Vreau cu el sau cu nimeni. Vreau totul sau nimic.”

Am crescut ca oricare copil intr-o familie in care vedeam doua lumi: o lume a lui Dumnezeu si o lume a intunericului. Si culmea ironiei e ca imi placea bezna. Imi placea sa trag de partea cealalta. Si de mic, , mama nu ne-a fortat niciodata sa mergem la biserica. Dar pentru noi a fost o evanghelie vazuta, citita, predicata in fiecare zi. Era un exemplu viu pentru noi. Eu oscilam si balansam intre cele doua lumi, ca si ceilalti frati ai mei. Dar dupa cum sunteti multi parinti aici si de mici vi- invatati copiii sa fie buni, ascultatori, dimineata pasta si peria. Seara, baia si celelalte. Il inveti de mic bunele maniere. Il inveti sa fie un copil ordonat, sa vorbeasca corect si curat si totusi cresc balariile de undeva. Cresc de undeva buruienele si nu stii de unde.

Exista pe pamantul acesta si puterea si lumea celui rau. As vrea sa marturisesc cum Dumnezeu a lucrat in viata mea pentru ca dupa cum ascultarea are consecinte si neascultarea are consecinte. Dumnezeu vorbeste in multe moduri si in seara aceasta  voi vorbi despre un Dumnezeu care cu adevarat exista. Nu e un Dumnezeu povestit pe la colturi, ci un Dumnezeu care cu adevarat e viu si lucreaza. Sunt aici adolescenti care care sunt cum am fost si noi cand am fost in vremea aceea, cu multi ani in urma. Numai ca atunci n-am avut paleta aceasta a pacatului. Internetul nici macar in vis nu stiam ce e in urma cu 30 de ani.

Vorbesc despre un Dumnezeu care mi-a schimbat viata. Riscul celor care cresc in familie de credinciosi este sa intre intr-un cerc de rutina. De mic invata psalmul 23. De mic se familiarizeaza cu cantarile. De mic se obisnuieste cu atmosfera asta bisericeasca  si el are 18 ani si inca nu e hotarat sa se boteze. De mic e invatat de tata si de mama cum trebuie sa se poarte, cum sa vorbeasca, ca el e copil de pocait. Eu, care am crescut in lume, am invatat alt fel. Eu nu m-am indoit ca un vlastar de salcie, ci m-am frant ca o creanga de stejar. Caci Dumnezeu e viu si lucreaza. Si acuma ma uit la multle mame care sunt aici si vreau sa va incurajez  pe cele care aveti perii albi. Daca aveti copii care ratacesc undeva departe de locul acesta unde se cheama numele lui Dumnezeu, vreau sa va incurajez si sa va spun in felul urmator: rugati-va cu credinta, ca Domnul asculta rugaciunia. Si eu sunt un rod al ascultarii lui Dumnezeu, pentru ca Dumnezeu a ascultat rugaciunea. Si pentru ca Dumnezeu asculta rugaciunile, oamenii vin la El.

Eu nu stiam ca Dumnezeu lucreaza chiar in modul acesta. Stiam eu ca undeva exista un DumnezeuStiam eu cate ceva. Nu prea vroiam eu cu pocaitii, ca stiam ca la pocaiti lucrurile sunt stricte. La pocaiti nu fumam, la pocaiti nu injuram, la pocaiti nu bem. Mi-ar fi placut un Dumnezeu permisiv cu o biserica permisiva; un tanar crestin din asta mai rebel un pic- si cu lumea si cu biserica. Dar nu se poate asta.

Si pentru ca neascultarea are consecinte.. mama imi spunea asa: Romi, tu trebuie sa-L cunosti pe Dumnezeu, caci orice om trebuie sa-L cunoasca pe Dumnezeu, caci in cer la Dumnezeu nu poti sa ajungi decat avand cu El o relatie. „O mami, voi pocaitii. Baticuri, prunci, o lasa-ma.” Eu, 16 ani. Ce sa-i spui unui tanar de 16 ani? Unui baiat care sta pana la 3 dimineata pe internet. Tu care esti tata si dumitale care esti mama, habar n-ai; el e mare istet. Invarte lumea. Nu. Asa am crezut despre sine, ca eu le stiu pe toate si le pot pe toate. N-am nevoie sa fiu invatat. Doar am viata mea. Fac ce vreau cu ea. Asta a fost cuvantul pe care l-am spus: „Asta e viata mea. Lasa-ma sa fac ce vreau cu ea.” Atata mi-a spus: „Voi posti pana ochii in cap mi se vor usca.  si picioarele mi se vor bate de-olalta. dar Dumnezeu, tie, iti va iesi inainte. Si eu spuneam ca si Eminescu intr-un vers: Pana la lacrimi, mi-e draga viata.Vreau sa o traiesc.

Dumnezeu vrea sa traiesc altceva. Dumnezeu ma dorea aici. Dvs. care sunteti in spatele meu, celor din sala, va vorbeste Dumnezeu in seara aceasta din dragoste. Numai noi, cei din carucioare, stim ce inseamna asta. Noi stim ce inseamna sa nu mai calci pe iarba. Si in seara aceasta, fratele pastor a indemnat, calauzit de Duhul Sfant, sa multumim lui Dumnezeu. Vreau sa va intreb onest si corect: Care din voi care umblati in seara asta, ati spus astazi, iti multumesc Tata ca ne-ai dat doua picioare? Dar, iti multumesc din inima. Eu zic ca si Iov: Iti multumesc Doamne ca Tu le-ai luat; binecuvantat sa-Ti fie numele. Dar, dupa ce mi-a luat picioarele, aici in spate mi-a pus doua aripi. Si mi-a spus: Romi, cu ele, tu ajungi in cer si vom canta cantarea cea noua pe marea de cristal.

N-am ascultat. N-am ascultat pentru ca razvratirea era peste mine. As fi vrut sa traiesc cu lumea. As fi vrut sa fiu ca si lumea. De altfel, parinti care sunteti aici, aveti copii si-i vedeti, cum spuneam mai inainte. Il aduci la biserica, L-ai adus la binecuvantare. Si totusi, cand e de 18, 19 ani, iti intoarce spatele si la un moment dat am zis: „Auzi Tata, nu-mi impune ca nu mai vreau cu biserica.” Pentru ca el atat stie ca biserica are 4-5 ziduri, un trapez sau un dreptunghi, dar mai mult de atat… Dar, eu am aflat un Dumnezeu. Dumnezeu mi-a vorbit intr-un alt mod. In seara aceasta, Dumnezeu va vorbeste in dragoste. Nu ca ar fi cineva mai meritos decat Belo, care e in carucior, decat sora care e acolo. Nu meritati mai mult decat ei. Dar Dumnezeu, dvs., in seara aceasta, asa a socotit El, sa va vorbeasca in dragoste.

Dupa ce  a avut loc revolutia romana in 1989, au venit in Romania evanghelisti din strainatate si mi-aduc aminte cand Joni Eareckson Tada  cu Luis Palau, cu Rick Amato, pe stadion la Marghita, au tinut o evanghelizare si mama m-a rugat: „Romi, vii si tu la evanghelizare.” „O, ma duc doar sa vad ce-i acolo.” Am mers sa vad doar ce-i acolo si vreau sa spun caci cu tigarile in buzunar m-am predat in fata podiumului. Erau mii de oameni acolo si m-am predat si eu. Si a venit un prieten de-al meu si a zis: „Mai, Romi, dar tu ai innebunit? Acum cand viata ne sta inainte? Tu esti nebun?” Acuma sunt doar umbra celui care am fost la 20 de ani. „Dai cu piciorul, unde-i Dumnezeu? Ca nu-i nicaieri,” mi-a zis prietenul. In doua luni de zile, pocainta mea s-a topit ca un fulg de zapada si-am lasat-o. Dumnezeu cheama, si iar cheama, si ma chema Dumnezeu.

romulus-papp-biserica-carpati-clujromulus-papp-biserica-carpati-cluj-2

1.L-am cunoscut pe Dumnezeu ca si ajutor al vaduvei si a orfanului.

Vreau sa impart aceasta marturie in 3 segmente: L-am cunoscut pe Dumnezeu ca si ajutor al vaduvei si a orfanului. Aveam 18 ani cand tatal meu moare si opt copii ramanem doar cu mama. Tatal meu a murit de ciroza hepatica. Multa bautura, a facut un cancer hepatic si a murit. Si am ajuns de la o viata destul de echilibrata, am ajuns la lipsuri. Am ajuns sa n-avem paine pe masa. Ciudat asta. Mi-a placut sa invat si mi-a placut sa ma tin de scoala. Si am vrut sa fiu ceva in viata asta. Tanarule care esti aici si ma auzi: N-astepta sa faca cineva ceva pentru tine. N-astepta sa faca tata, mama, biserica. Ci fa tu ceva pentru ea. Si, doi, nu te uita in jurul tau la ceea ce nu poti sa faci si fac altii. Ci, uitat-e la ceea ce poti face tu  si fa cu tot sufletul, cu toata inima si cu toata puterea ta. Dumnezeu sa te ajute. Si vei fi mai mult decat biruitor. Am ramas fara paine intr-o seara. Am ajuns sa cunosc ce nseamna lipsa. Si mama, care era femeie credincioasa, a spus asa: la colt de strada nu ma voi duce. La poarta nimanui nu o sa bat. Ne vom pune pe genunchi si ne vom ruga lui Dumnezeu. Daca va vrea sa ne dea, ne va da. Daca nu, nu. Va inchipuiti, ca si adolescent, eram acuma la 18 ani, matur, major.

Ma gandeam: As vrea sa vad eu acest Dumnezeu, cum ne va izbavi El. Lemne pe foc trebuie. Camara trebuie umpluta. Multi suntem, 9 oameni la o masa nu mananca ca si doi. Acolo oala incepe totdeauna de la 8 litri in sus. Nu trei snitele sau un picior de pui. Acolo se mananca, ca-s multi si-s mari. Ne-am pus pe genunchi, si din respect pentru dansa, pentru ca era si este o femeie de caracter si o femeie a rugaciunii. Daca sunt astazi ceva, multumesc lui Dumnezeu pentru ea, sunt datorita ei, care a sculptat in noi cu rabdare si cu dragoste, fiinta care astazi sunt. Ne-am pus pe genunchi si eu, care nu eram invatat cu rugaciunea, m-am rugat Tatal nostru, o nascatoare, inger ingerasul meu si iarasi o nascatoare (rugaciune ortodoxa) si m-am oprit acolo. Ca n-am stiut sa ma rog. Un om care nu umbla cu Isus, un om care nu cauta casa lui Dumnezeu, nu se stie ruga. Un om care n-are o relatie cu Dumnezeu, nu se stie ruga pentru ca rugaciunea nu-i bolbolosirea multelor cuvinte. Ci e o stare de dialog cu Dumnezeu. Vorbesti cu El; El te asculta. Taci tu si iti vorbeste El. Eu n-am stiut asta. Dumnezeu a lucrat in asa mod ca ne-am pus toti pe genunchi. Ne-am rugat. Nu s-a intamplat nimic. Ne-am culcat cu totii flamanzi. Ne-am pus la odihna.

In noaptea aceea, Duhul lui Dumnezeu a miscat inima unui frate din biserica Salem din Marghita, suntem 402 membrii. Dumnezeu a miscat inima unui frate si i-a spus asa: Dimineata, la prima ora, te trezesti si ei pe fratele cutare cu tine. Te duci la casa vaduvei, ca au strigat la mine si e nevoie sa intinzi mana. Noi nu stiam asta, dar cand ne-am trezit dimineata la sapte si ne-am dus fiecare in drumul lui la scoala si la servici, in casa era un miros de paine prajita si unt si laptic. Si am zis: „O, mami, ai folosit un siretlic sa ne aduni la rugaciune.” Au siroit lacrimile. Si a zis: „Nu, pe cand voi dormeati, dimineata, de vreme, fratele cutare si cu fratele cutare, mi-a dat numele, au batut la geam si au adus banii astia.” Si mi-a aratat banii. Un porc gras, erau bani multi atunci. Nu era 50 de lei.

Atunci am inceput sa inteleg ca atunci cand un nenorocit striga, Domnul aude. Nu eram pocait. Eram om de lume. Dar am vazut cum atunci cand o vaduva plange, cand o mama plange pentru copii, Dumnezeu ia aminte. Pentru mine, asta a fost un raspuns la rugaciune, chiar daca n-am spus nimic, am spus: nici dintr-un milion de intamplari, darts, nu nimeream dintr-un milion de incercari sa lovesc in 10 din prima. Ne-am rugat seara si, dimineata, Dumnezeu lucreaza. Spuneam mai inainte ca nu vorbesc despre un Dumnezeu care0i desenat si pictat si povestit. Povesti? Nu. Vreau ca prin tot ceea ce spun, numele Lui sa fie slavit. I se cuvine toata slava. L-am vazut pe El: Tatal orfanului si ajutorul vaduvei.  Cu toate acestea, nu am vrut sa ma pocaiesc. Aveam eu un gand. Aveam eu gandul: candva, cand voi fi batran. Stiu eu, ma voi pocai, ca asta-i drumul. Stiam eu caci cu calea larga, aia cu bautura, cu tigara nu ma duce-n cer si caci candva, odata, ma voi intoarce la pocainta. Dar nu stiam ca mai repede decat mi-am facut eu socoata. Stiti de ce? Si mi-am inceput aceasta marturisire cu aceste cuvinte: Daca exista vreo mama, vreun tata care plange pentru copiii lor, vreau sa va asigur in seara aceasta ca Dumnezeu ti-asculta rugaciunea. Chiar daca inca astazi, dumitale nu vezi nimic, chiar daca parese ca ceru-i plumburiu, totu-i sur, cenusiu si nu mai raspunde nimeni la nimic, parca nici lucrari, nici descoperiri nu mai sunt, vreau sa-ti spun ceva, ca Dumnezeu asculta rugaciunea.

2.Dumnezeu imi vorbeste intr-un alt mod

Ma incorporasem in armata, Am fost printre generatiile care am prins inca catania. M-am incorporat in armata in Arad, la unitatea de tancuri, tunuri, artilerie. Si Dumnezeu avea sa-mi vorbeasca, dar intr-un alt mod. Caci atunci cand, copile si tenere ma asculta cu atentie. Draga mea fetita, care ai parinti aici care-si inghit lacrimile si cina nu-i cina si somnul nu-i somn, atunci cand fratele pastor pentru tine va fi zero, atunci cand Biblia nu va mai vorbi si vei fi surd si orb, va incepe sa vorbeasca Dumnezeu intr-un alt mod.

Si a inceput Dumnezeu sa-mi vorbeasca intr-un alt mod, pentru ca a tot batut, a tot batut la usa vietii mele si n-am vrut sa-i deschid. Am vrut sa-mo vad de viata. Si cand eram dimineata pe platoul de inviorare, am cazut paralizat de jumatate, gramada jos. A venit acolo un subofiter: „Haima, ridica-te, scoala din asta am mai vazut eu. Nu vrei sa faci instructie.” Nu. N-am fost un tip puturos niciodata. Am fost un barbat zdravan si infipt. Eram cazut gramada. M-au ridicat doi sa ma puna pe picioare. M-au lasat si inapoi m-am dus gramada. „Mai, dar nu-i gluma. La infirmerie cu el, una, doua.” M-au dus la infirmerie. Refleze, zero. M-au trimis la spitalul judetean, centrul militar judetean de la Oradea, si dupa investigatii s-a vazut ca nu mai am reflexii pe piciorul drept. Nu se stia atunci ce-i cu mine. Incepea sa vorbeasca Dumnezeu. Incepea sa vorbeasca El si modul in care vorbeste El, aude si surdul, vede si orbul. Cand vorbeste Dumnezeu, se cutremura muntii. Dumnezeu nu se impiedica de un ciot. Nu se impiedica de un om, de o mie, de un milion, de o natiune, ca Dumnezeu e Dumnezeu. Slavit sa-i fie numele. Ce mult face sa ai acasa un tata, un batran care sa-si puna seara genunchiul si sa inalte rugaciuni. Ai toate motivele sa-ti fie groaza daca cumva  astazi inca cochetezi. Ai un limbaj dantelat, bisericesc, aranjat, dar tu esti un om de lume. Ai toate motivele sa-ti fie frica pentru ca vine vremea cand Dumnezeu te va scutura. Ma rog sa o faca El ca sa fii mantuit pentru ca beneficiul nostru este etern. Nu ma uit la ceea ce sunt acum, ci spun ca si Iov: „Doamne, Tu ai dat. Tu ai luat. Binecuvantat sa fie numele Tau.” Si, la ce mi-ar folosi aur si palate? Si la ce mi-ar fi folosit picioarele si astazi, instrumentist in lume, pierdut, cantaret si nenorocit la maxim. Uitati-va la lumea asta. Uitati-va la cei care sunt pe acolo, pe scene. Destrabalare si nenorocire la maximum. Dumnezeu, in schimb, a ascultat rugaicunea unei vaduve. Multumesc, Tata din ceruri, ca Te-ai indurat si de mine.

Dupa ce s-a vazut ca nu mai pot calca pe picior si scapam laba piciorului, eu nu stiam ca debuta un cancer madular, aici in spate. Credeam  o lombalgie, un efort solicitat, incarcatura mare, cazuti in noroi, inghetau hainele pe noi. Am crezut ca e de acolo. Nu. Dumnezeu incepea sa vorbeasca intr-un alt mod. Am capitulat atunci cand mi-am dat seama ca nu mai pot sa umblu, ci umblu doar scapad piciorul, ca nu mai sunt cel care am fost si la 22 de ani am primit credinta. Urma ca sa-L primesc pe El ca si Mantuitor. L-am cunoscut ca si tata al orfanului, ca si ajutor al vaduvei, acuma urma sa-L cunosc ca si Mantuitor, ca si Cel care schimba viata. Curatenia se face din launtru in exterior si si nu invers. Cu tigarile in buzunar, Duhul Sfant a intrat in viata mea, caci El a venit in lume sa dovedeasca ceea cepriveste pacatul. Vine in mintea ta si iti spune: Ce faci, nu este bine. Ce faci, e pacat. Nu trebuie sa-ti spuna absolut nimeni.

Eram cu tigarile in buzunar, cum va spun, si Dumnezeu a intrat in inima mea si mi-a dovedit: Nu e bine ce faci. La 22 de ani, la predica unui frate, cita din Isaia 53: „E; a fost dus ca un Miel la taiere. Acolo in Isaia 53 e Miel. In Isaia 9, e Leul din Iuda. Eu am crezut ca Isus e unul puternic, unul tare. Nu-l invinge nimeni. Nu, ca un Miel la taiere. Murea pentru pacatul meu si pentru pacatul tau. Mi-a strapuns atunci inima. Se intampla asta undeva in vara anului 1995. Mi-a strapuns inima. Eu eram cu tigarile in buzunar acolo mai in spate (in biserica). Nu venisem in fata pentru ca dintre pocaiti si dintre fetele pocaitilor ma cunosteau si imi era rusine. Sa vii in biserica, era o groaza. Era teribil. Emotii la maxim. Desi, intr-un club, daca te duci sa te zbatii, nu-i nici o problema. In biserica, te topesti. Dar, stiti de ce se intampla asta? Acuma imi dau seama. Atunci nu mi-am dat seama. Aici e prezenta lui Dumnezeu. Aici e puterea lui Dumnezeu care este mare.

Urma sa-L cunosc pe El ca si Mantuitor. Si dupa ce a vorbit fratele acesta, un om de 92 de ani, fratele Silaghi, mi-a strapuns inima. Plangeam ca un copil. Nu ma puteam stapani, ca Duhul Sfant mi-a strapuns inima. Si am zis: „Cum ma las eu de tiagri?” Mi-am promis eu mie la fiecare revelion ca pe cuvantul meu ca nu mai fumez. Aia pana la bobteaza, 6 ianuarie si inapoi cu tigara. Eram legat. Lanturile acestea cad atunci cand robii Domnului se aduna. Omul legat cu posesia aceea, pus inaintea lor, cheama numele Lui si numele lui Isus elibereaza. Evanghelia slobozeste. Evanghelia vindeca. Evanghelia are putere. N-am stiut asta.

Dupa ce s-a terminat seara aia de evanghelizare, am rugat pe fratele pastor: „Dle pastor, as vrea,” eu cochetasem cu biserica, dar nu puteam sa ma tin si nu mai vroiam sa ma fac de rusine. Ori cu biserica, ori nicicum, Eu as vrea sa ma pocaiesc, dar nu ma pot lasa de tigari. Si am boala si robia asta. De orice ma pot desparti, dar de astea, in ruptul capului. Mai bine nu manac. Si atunci, fratele ,intelept: „Cunosc pe cineva care in seara asta te va dezvata de ele.” Abia asteptam sa dau mana cu El si sa vad ce sociolog, ce psiholog, ce om e ala care ma va putea invata cum sa scap de acel viciu. Era Isus. Dupa ce a eliberat biserica, a dat doar o comanda si a spus asa: „Comitetul restrans ramane pe loc.” Au ramas vreo 8 oameni, cu dinsul, 9 si eu eram acolo. M-au adus la mijloc, nu era nimeni in biserica decat femeia de serviciu care statea cu matura si astepta sa inchida biserica. Au zis: „Frate, daca vrei, pe genunchi sau in picioare.. cum doresti dumneata. Noi ne rugam.” dupa ce am vorbit cu fratele pastor despre ce-i vorba. Si au inceput oamenii acestia, prinsi de mana, sa cheme numele lui Dumnezeu. Eu am stat in picioare si ma uitam la ei ciudat. Nu mi s-a intamplat niciodata pana atunci experienta asta. Si ca si un om din lume, ma uitam ciudat, interesat, ce se intampla. Dar, simteam cum ma dezumflu si devin usor ca o pana. Nu stiu cat timp s-au rugat oamenii astia, dar m-am simtit atat de bine, cum nu se poate spune.

Urma sa-L cunosc pe El ca Mantuitor, ca Salvator, ca izbavitor, ca cel care rupe lanturile, legaturi, puteri demonice. Dupa ce s-a terminat acel episod scurt, am fost lasat liber. M-au intrebat: Ce ai simtit? „Domnilor, n-am simtit decat ca simt ca zbor. O usuratate pe mine de neadevarat. Slavit sa fie Domnul. De atunci au trecut 22 de ani. Tigara in gura, nici macar in minte, n-a mai venit. L-am cunoscut pe El ca si eliberator, ca si Dumnezeu care elibereaza de orice viciu, fie pornografie, fie ganduri urite, fie ura, fie vorbire de rau, fie tigara, fie viciu, fie orice. Isus te poate elibera in seara aceasta.

3. Cunoscandu-L pe Isus ca VINDECATOR –

Dar l-am cunoscut pe Isus mergand mai departe, ca vindecator. Si partea asta e extraordinar de frumoasa pentru ca aici sunt niste probe de netagaduit. Aici sunt niste lucruri fantastice. Si cand vorbesc despre Dumnezeu, vorbesc despre un Dumnezeu care rezolva orice neputinta. El face imposibilul sa para si sa fie posibil. Spuneam mai inainte ce in 18 aprilie am fost operat de cancer nodular, cu metastaza masiva, in zona aia unde creste maduva spinarii. N-am stiut ca voi avea sa-L cunosc pe Isus ca vindecator. Si cand Olimpia, sotia mea, n-a fost in salon, am luat laptopul si mi-am facut testamentul de la revedere. Si acolo am vorbit cateva lucruri care acum nu le pot spune ca ma napadesc emotiile. Credeam ca voi incehia cu viata aceasta. In jurul meu, colegii mei in Bucuresti,  unde am fost operat, colegii mei de salon mureau si acolo se murea. Dar Dumnezeu avea sa se arate ca un Dumnezeu care vindeca. Un Dumnezeu care in furtuna ramane tot Dumnezeu. El nu-I neputincios ca si omul. El este Dumnezeu care a facut fiinta umana, binecuvantat sa fie numele Lui. Vreau ca sa slavesc numele Lui si sa ma laud cu El pentru ca vrednic este Mielul care a fost junghiat.

Dupa ce am fost diagnosticat cu boala aceasta si am facut 42 de sedinte de citostatice, va inchipuiti cum aratam. Eram panatiu, sur, gri ca si piatra. N-aveam par si nici sprancene. Imi era atata de rau. Mircea Hulea, prietenul meu, el m-a vazut; noi eram in biserica la Oradea atunci. El m-a vazut, ficatul mare, umflat. Desfigurat, ca un om bolnav de cancer. Dar vreau sa va spun ceva, peste tot si peste toate vegheaza Dumnezeu.

Si acum, a venit Cuvantul lui Dumnezeu care a vorbit asa. Eram in salon. Eram cu Olimpia la rezerva. A sunat un telefon cu 0039, prefixul Italiei. Nu s-a prezentat cu buna dimineata, sunt cutare…. A spus asa: „Asa iti vorbeste Domnul. Ai intrebat, de ce si pentru ce ti se intampla ceea ce ti se intampla. Am vrut ca nimeni si nimic sa nu te scoata din mana Mea. Vei trai si nu vei muri.” Si a inchis telefonul. Am sunat inapoi. N-a deschis. Am sunat inapoi. N-a deschis. Cine-i omul asta? Mi-a vorbit Dumnezeu din ceruri. „Vei trai si nu vei muri,” prognosticul dat la cancer era catastrofal. Au spus Olimpiei, sotiei mele, ca pana la Craciun (am fost operat in 18 aprilie), pana la Craciun mai erau cateva luni, nu va trai, va muri. Tu esti tanara,” Olimpia avea 23 de ani atunci.”Tu te mariti, spunea dl profesor Mircea Gorgan. Olimpia: „Nu. Vreau cu el sau cu nimeni. Vreau totul sau nimic.” Si Dumnezeu, care asculta rugaciunea,  va dati seama, dupa ce am fost iradiat, eram atat de bolnav. Imi era atata de rau, vroiam sa se termine cumva suferinta asta ca era epuizanta si insuportabila. E mult peste puterea omului de-a suporta. Si in spate, dupa ce am fost operat, in zona cicatrizata a inceput sa-mi creasca ceva. Intai cat o bila. Dupa aia, cat capul microfonului. Apoi, cat o piersica de-o culoare urita, vanata, ma uitam cu oglinda. Ce creste acolo?

Am sunat la Bucuresti: „Dle doctor, creste acolo ceva.” „Dle, noi v-am spus ca noi Dumnezeu nu suntem si ca viata, noi, nimanui nu dam. Asta-i boala si asta e. O, marit sa fie Domnul care vindecaIehova-Rafa, Dumnezeu vindeca, fie slavit numele Lui. Sunt plin de pasiune si dragoste pentru El, uitandu-ma la ce-a facut in viata mea. Marit sa-i fie numele. Ma uitam la zona aceea: „Mai, dar creste tumorul, creste cancerul. Nu-i bun.”

Vine in casa la noi un frate, m-au cautat mai multi, acest frate a intrat in casa si a zis: „Romi, am indemn si Dumnezeu m-a trimis la tine, sa ma rog cu tine.” Nu stia el ca eram eu framantat de chestia aia din spate. S-a pus pe genunchi. „Ne rugam impreuna.” Eram intins pe pat si am rugat-o pe Olimpia dupa operatie, am luat usa de la dulap afara din tatani, am sucit-o intro patura, am pus-o si eu pe aia dormeam. Primele doua, trei zile a fost greu dar dupa aceea m-am invatat a fost super. Omul acesta a fost trimis la mine cu un scop. El n-a stiut si de aici incep un sir de miracole cum nu va inchipuiti. Si aici vorbim doar si doar adevarul si adevarul asta elibereaza. Adevarul asta face inima libera, slobozeste. Adevarul asta vindeca, mantuieste, de aici, traind o succesiune de miracole care m-au uimit si m-au pus in uimire intr-un mod extraordinar. E de domeniul fantasticului. Dupa ce ne-am rugat, El cu ravna, din ziua aceea, el a rostit asa: „Barbatule, am hotarat astazi, zice Domnul, si acum sa incep vindecarea in trupul tau. Amin”  Cate n-am auzit noi din astea? Suntem obisnuiti cu ele. Dar, vreau sa spun ceva. Din clipa aceea, deja… Olimpia imi spune: „Romi, scade chestia aia. E mai mica. E mai mica. E mai mica. Nu mai e! O, Aleluia! Nu mai e! Unde e? Nu stiu! Cum? S-a dus. Unde? Nici asta nu stiu. Ca nu sunt Dumnezeu, numai om.

Imi spune intr-o zi: Am visat azi noapte, Romi,” in dulap aveam o comoda care era plina de medicamente, cele doua rafturi erau pline de medicamente. Si imi spune asa: „Am visat ca in coltul acela de acolo erau trei teancuri de 50 de lei (15 miioane sau 1.500 de roni). In ziua urmatoare, vine cineva la noi. „Frate Romi, am venit sa te vedem si sa te vizitam. N-am vazut eu, fiind intins pe pat,  ca s-a dus acolo si a  virit acolo banul. Sa vedeti ce seintampla. Vine Olimpia si imi spune: „Romi, ce-s cu banii astia aici?” „Cu care bani,” zic eu. „Cu astia.” „Nu stiu,” Eu sunt pe pat, eu nu ma pot misca. „Uite-i!” „Nu stiu! E visul!” Dumnezeu lucreaza exact cum El vorbeste si cum arata. Fie slavit numele Lui. Sunt miracolele pe acre le-am trait si am traversat din 2001 in 2007 recidiva tumorala. Din nou, operat in Bucuresti. Asta s-a intamplat in Octombrie. In luna mai, in 2008, din nou recidiva medulara, din nou operat.

Si atunci am ramas in carucior. Am zis: „Doamne, oare ce vrei cu mine? Oare ce vrei cu viata mea?” Eu sunt pregatit sa ma duc in ceruri. Eu sunt gata. De insurat, m-am insurat. Doamne, sunt pregatit sa ma duc daca ma chemi.” La care, imi vorbeste Dumnezeu si imi spune: „Barbatule, am nevoie de tine si vreau sa lucrez prin tine.” Sunt atatia care pot sa mearga. Si fratele Malutan mi-a creat aceasta oportunitate prin fundatia Caritatea, invitandu-ma la Oradea si vorbind si acolo. Dumnezeu vrea sa ma foloseasca pentru cei care umbla pe picioarele lor si umbla unde nu trebuieste, pentru cei care s-au plictisit oare cumva  cu Dumnezeul acesta care-i a mosilor  si a babelor. Sa-u obosit cu un Dumnezeu pe care-L cantam si-L predicam martia, joia si duminica in doua programe. Vreau sa va spun ceva. De 22 de ani, e mai dulce acum Isus decat in urma cu 22 de ani. Sunt mai indragostit de El astazi ca in urma cu 22 de ani. Mi-e mai draga pocainta, astazi, ca si in ziua in care m-am pocait. Pe zi ce trece, mi-e tot mai draga. Si la final… M-a intrebat o vecina de-a mea, care e si pocaita. M-a intrebat: Dar, chiar nu ti-e frica de moarte? O, sora, pentru noi, moartea nu exista. E doar o filosofie, caci acestia care au trecut prin apa botezului si sa-u dezbracat de alea vechi, au trecut din moarte la viata. Si vine un timp cand vom inchide ochii, sa visam ceva frumos, si cand ne vom trezi din vis, vom vedea in fata noastra pe unul care are ochii ca para focului, incins la mijloc cu un briu, picioarele ca arama aprinsa. Ne vom intalni cu El fata in fata. Si spune Iov: „Stiu ca Rascumparatorul meu este viu si cu ochii mei Il voi vedea. Marit sa fie Domnul. Aleluia. Ochii mei Il vor vedea. Crezi tu asta? Daca crezi asta, traieste ca atare. Daca crezi asta, traieste cu demnitate. Umbla cu demnitate si mori, daca trebuie cu demnitate. Ca iti mai spun ceva. Niciodata nu vei trai cum trebuie. Nu vei trai pentru un scop nobil daca nu vei avea motiv sa mori pentru El. Ci vei trai ca un zombie, un mort pe picioare, dar nu vei fi bun de nimic. Dar daca scopul tau e unul nobil si telul tau e cerul, cerul coboara intr-un om in carucior.

L-am vazut pe acest Dumnezeu mantuindu-ma si apoi vindecandu-ma.

Ultima, cu care am sa inchei marturia, ca am trecut mult de timp, este in 2012-2013, am avut dureri care mie imi erau familiare. Dureri pe care le avusem in urma cu ceva ani si ma durea rau in zona vertebrala. Si spuneam: „Olimpia, eu cu mine nu-i in regula. La fiecare recidiva m-am comportat asa. Intai niste dureri. Apoi ma incorseta ca incepea sa  paralizeze muschii toracici. Simteam ca n-am aer, ca ma inteapa, ca ma strange, ca si cum eram legat de un briu peste mijloc. Ceva cu mine nu-i in regula. Mergem la medicul de familie si imi face o trimitere catre Centrul Maria in Oradea pentru un RMN. Cand imi fac RMN, stupoare. Revidiva tumorala. Am zis: „Doamne, e asa de greu carul asta de dus si paresa ca nu se mai termina. Dar, ce vrei sa invat din asta?” De fapt, Dumneezu vroia altceva, ca prin toate aceste incercari, sa invete altcineva. Sa vada altcineva. Ca numai atata ingaduie Dumnezeu fratelui Malutan, cat poate dumnealui duce. Numai atata ingaduie peste umerii mei, cat pot eu duce. Si pot, va asigur de asta. Nu stau aici ca si un om depres, cazut in cecle mai grave forme de depresie, pierdut cu mintea, disperat. Nu. Stau inaintea dvs ca un om zdravan, echilibrat, care se lauda cu un Dumnezeu puternic. Slavit sa-i fie numele. Si eu n-am de gand sa dau inapoi. Merg inainte, ca Cel ce-a mers inaintea mea, a biruit, Si calc pe urmele Lui, stiind c ain final voi birui si eu.

Ma uit cand imi facea film, eram bagat in bunker. Olimpia era cu doamna medic in cealalta camera. Doamna doctor spunea: „Uitati in secventa, se vede acolo, se vede acolo..” Olimpia era disperata, cand am iesit afara m-am uitat la ea: „Spune-mi cum stau lucrurile.” „O, Romi, cel mai rau raspuns care ti-l pot da.” Spune: „Recidivat.” Suparat si eu, stiam calvarul care trebuie sa-l urmez. Stiam iar drumurile. Covalescenta dupa operatie. Stiam riscul, statul mult la pat. Stiam ce ma asteapta. M-am rugat: „Doamne, Tu ai putere. Doamne, Tu poti sa lucrezi.” Si acum, din nou, iar miracolul. Iar interventia divina. iar bratul lui Dumnezeu. Si asta s-a intamplat acum 4 ani. Am un prieten la Bulz, undeva cum te duci spre coada lacului, cand mergi catre Oradea. E prezbiter la biserica din Bulz, fratele, Nelu Deac, mi-e prieten foarte bun. Si el, lucrand in breasla, cu afaceristi, se cunostea cu fratele Calin Turc pe care il cunoasteti, ca e din Cluj. E un om deosebit, un om de mare caracter. Zice fratele Nelu asa: „Romica, fii atent, iti dau contul si codul meu bancar. Tu iti platesti online. Iti faci plata, nu-i mare lucru. Primesti pinul, celelalte. Iti faci rezervare doua bilete de avion. Zbori cu avionul din Oradea in Bucuresti, sa nu faci atata drum ca pentru o persoana cu afectiuni lombare, sa-l scuturi pe drumurile noastre romaensti mioritice, e greu pana in Bucuresti. Cu avionul e mai simplu. Stiti ce s-a intamplat? Nu puteam efectua transferul bancar. Dar eram pe telefon cu doamna de la aeroport, de la Oradea. „Dle,” zice, „vad, vad ca accesati. Nu va putem accepta plata pentru ca probabil nu sunt bani in cont.” „Ba da,doamna, sunt, si nu putini. Va rog sa…” „Nu se poate.”

Era incurcata treaba. Adica, Dumnezeu a blocat acel lucru. Stiti de ce? Imprejurari si timpuri. Dumnezeu dorea sa ajung  acolo exact asa cum spunea acea fata: O, daca Domnul ar veni la noi in tara. In Israel, acolo e un profet pe nume Elisei. El daca s-ar ruga pentru tine, tu te-ai vindeca.  Si zice Naaman: faceti bagajul ca plecam cu evreica. Omul lui Dumnezeu era acolo. Stiti ce s-a intamplat? Zice Nelu: „Mai, Romi, nu ne mai complicam. Daca am incercat o ora si ceva si nu s-a putut..” Nu se poate pentru ca Dumnezeu a blocat acel lucru. Mi-am luat masinuta. Spune Nelu: „Vii la mine la Bulz, te iau cu masina si te duc eu. Las jos scaunul si te las intins.” Zis si facut. Am ajuns la el la Bulz. In zona era fratele Calin cu inca doi frati de la Suceava. Lucrul acesta este extraordinar.

Eu eram la mine cu plasa, cu filmele si cu interpretarea imagistica a rezonantei magnetice nucleare pe care o facusem in urma cu doua saptamani. Zice fratele Nelu: „Alo, frate Calin, esti prin zona?” „Da.” „Uite, am aici un prieten bun, fratele Romi de la Marghita. N-ai face bine sa vii pe aici?” Sunt chiar prin zona. Vin cu doi frati, intr-un sfert de ora vom fi acolo.” Apare acolo. Nu vreau sa fac reclama niciunui om, vreau sa fiu foarte clar. Nu fac reclama niciunui om, ci vreau sa-L inalt pe Isus. Isus m-a vindecat. Isus si-a pus mana peste mine. Am simtit curentul. Am simtit puterea Lui. Prin oamenii Lui a lucrat El pentru ca El are oameni, fie laudat numele lui Isus. Ajunge fratele Calin cu inca cei doi frati. „O, frate Romica, te stim de la evanghelizari. Ok, ne rugam Domnului,” ca n-aveau timp. Era tarziu, spre noua seara. S-au pus pe genunchi. Nu mult tam tam si nu multa forfota. Au chemat numele Domnului. Culmea, ca am simtit cum ai pune un fir cu amperaj mare, in crestetul capului. Zzz, o tensiune. Aparatul de sudura. Aici e Isus. Aici e Domnul. Am simtit puterea Lui. Dupa ce s-a incheiat rugaciunea in lacrimi. Am simtit fiecare prezenta Domnului. „Frate Romica, ai simtit ceva?” „Am simtit o putere,” dar nu imi place mie sa fac declaratii bombastice: m-a vindecat Domnul. Nu, imi place sa fiu foarte atent pentru ca se poate intampla altceva.

Am plecat fiecare in drumul nostru. Dumnealor, spre Cluj, eu cu fratele Nelu si sotia, inspre Bucuresti. Am ajuns dimineata la 7 in Bucuresti la clinica. Ne facusem programarea. Vorbisem acolo. Dupa ce am fost reinvestigat si reanalizat, acum urmeaza sa vedeti miracolul , ca asta-i frumos in Dumnezeu. Cand cade toporul si pluteste pe apa ca o bucata de poliester pentru ca Dumnezeu sfideaza si gravitatia si cancerul si focul si cosmosul, ca El le-a creat. Fie slavit numele Lui. Imi zice doamna doctor, doamna Bucur: „S-a intamplat ceea ce vad eu cu ceea ce vad ei  aicea, nu-i unul si acelasi lucru.” Pai, eu am fost incurcat. Zice: „Dumneatale esti OK.” Pai, cand unu-i bolnav de cancer, ii spui ca este OK? E o problema aici. „Du-te acasa, fii sanatos. Manca, traieste, ca esti bine.” Si atunci, am intrebat-o: „Spuneti-mi, amvreun motiv sa-mi fie frica de ceva?” Trebuie sa-mi fie teama de ceva?” „Nu, dle, in urma a ceea ce noi am investigat, dumneatale nu ai nici o problema.” Aleluia! Ma intorc catre Olimpia si cum sunt eu ardelean, zic catre ea: „Olimpia, cata casa de aici!” Plecam si niciodata nu mai venim la oncologie si in Bucuresti.”

Vreau sa va spun, am iesit pe hol. I-am spus fratelui Nelu ce mi s-a intamplat, ca el ma astepta si ne-am imbarcat in masina pana inspre Brasov, numai rugaicune si lacrimi. Nici nu mi-am dat seama ca stau pe fund si ca ma doare sau nu spatele. De fapt, nu ma mai durea. Raspunsul a fost acesta: restul tumoarei care a ramas, operat sub optimal, adica, nu in totalitate, s-a calcifiat. S-a transformat intr0un calus, o bucata de creta si gata, a murit. Nu mai e nimic. Mare este Dumnezeu!. La asta spunem cu totii: „Laudat sa fie Domnul. Slavit sa fie Domnul.” Va multumesc din toata inima si multumesc fatelui Malutan ca  mi-a acordat aceasta ocazie sa fac aceasta marturie in biserica la dumneavoastra. Sper ca pentru cineva, sa fie benefica. Sper ca vreo viata, un tanar de aici, sa fie miscat. Un om sa fie vindecat, ca Dumnezeu are putere si azi. Nu credeti in rutina. Nu credeti in obisnuinta. Dumnezeu astazi este mai nou ca si orisicand. Pentru toate fie slavit numele Lui.

Marturie crestina. Romulus Papp. O marturie vibranta.

DOMNUL ISUS HRISTOS sau Mos Craciun? Ioan Burca

Isaia scrie despre nasterea Mantuitorului Photo credit www.hymntime.com De aceea, Domnul însuşi vă va da un semn: „Iată, fecioara va rămâne însărcinată, va naşte un Fiu şi-I va pune numele Emanuel.Isaia 7:14

TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, 

                                 Toata Gloria in Veci !!!
                        DOMNUL = ISUS HRISTOS = sau Moş Crăciun?!
    Am ascultat, citit comentarii şi discutat cu alţii cu privire la ceea ce se sărbătoreşte pe 25 decembrie – Naşterea Domnului Isus Hristos, venirea Lui pe Pământ.
În cele ce urmează aş vrea să spun câteva lucruri în legătură cu asta.
    Problema nu-i DATA la care se sărbătoreşte, pentru că toate zilele anului sunt de la DOMNUL.
    Nu-i vorba nici de MÂNCARE, pentru că Împărăţia lui Dumnezeu nu se bazează pe mâncare şi băutură (spune Cuvantul DOMNULUI – Biblia). Toate COLINDELE şi CÂNTĂRILE, care-L slăvesc NUMAI pe DUMNEZEU TATĂL, FIUL şi DUHUL SFÂNT sunt bune!
              Problemele MARI sunt două (sau poate chiar mai multe):
          1. AMESTECUL făcut de “creştini” dintre lucrările lui Dumnezeu şi lucrarea oamenilor, tradiţii sau obiceiuri din moşi strămoşi. Adică a amesteca lucrarea şi persoana Domnului ISUS cu lucrarea şi persoana lui moş Crăciun. Dumnezeu n-are nevoie nici de un moş şi de nici o babă să-L ajute în lucrarea Lui (am zis şi baba pentru că prin ’91-’92, undeva prin Hollywood, Florida, am văzut într-o vitrină şezând pe banca moş Crăciun şi lângă el soţia lui, baba Craciunoaie; vedeţi unde s-a ajuns? Şi chiar mai departe).
      Deci foarte mulţi “creştini” au considerat că Domnul ISUS e bun dar că-i bun şi… moş Crăciun… cu plete dalbe, a sosit de prin nămeţi, şi aduce daruri multe la fetiţe şi băieţi. Deci ei le spun copiilor şi de Domnul Isus, dar care fiind un copilaş, nu poate aduce darurile, ci serviciul ăsta îi revine lui moş Crăciun (personaj imaginar sau real, n-are importanţă). Fraţilor creştini, „… orice dar desăvârşit este de sus, pogorându-se de la Părintele luminilor…” (Iacov 1: 17). Toate-s de la El! Iată ce zice Domnul la Isaia 42: 8: „Eu sunt Domnul, acesta este Numele Meu; şi slava Mea n-o voi da altuia, nici cinstea Mea idolilor.”; (nici măcar lui moş Crăciun, idolul celor care se cred creştini, da nu sunt).
     Este edificator sondajul cu copiii care în majoritate covârşitoare nu prea au habar de Domnul Isus, dar îl cunosc foarte bine pe moş Crăciun, pentru simplul fapt că părinţii şi învăţătorii spirituali nu le-au spus de Domnul Isus ci numai de moş Crăciun, lucru pe care şi ei l-au primit de la moşii şi strămoşii lor” Crăciuni”! Această lucrare de discreditare a Domnului ISUS HRISTOS şi a lucrării Lui de salvare a omenirii de la iad, e de la diavolul!
             2. ÎNLOCUIRE a persoanei Domnului Isus şi a lucrării Lui cu altă persoană şi cu altă lucrare. Persoana care înlocuieşte este moş Crăciun, iar lucrarea este una caritabilă; deci o lucrare bună, numai că nici o lucrare, oricât de bună ar fi ea, nu poate şi nu are voie să înlocuiască lucrarea de salvare a omului de la iad!
         Aici am 2 exemple relevante: în zona Atlanta, pe autostrada I-85 e o reclamă mare şi luminoasă, să fie văzută de oricine (şi fără ochelari) şi de la distanţă (în goana maşinii) care-l prezintă pe moş Crăciun, aşa cum îl ştim şi scrie mare: ” SANTA LISTEN ” („MOŞ CRĂCIUN ASCULTĂ”). Adică copiii pot să sune postul de radio respectiv 104.7 şi moş Crăciun le ascultă dorinţele. O menţiune foarte importantă: 104.7 “The Fish” (“Peştele”), e un post de radio care se consideră a fi creştin şi care desigur că pretinde că promovează persoana Domnului Isus Hristos, de la care se trage şi numele de “creştini”! Nu par a fi, însă, urmaşii lui Hristos, ci ai lui moş Crăciun!
         Al doilea exemplu: am primit un cadou, o ciocolată, de la cineva cu care lucrez. Domnul să-i răsplătească. Problema nu e marfa, ciocolata, că-i bună, şi gestul, la fel. Problema e ambalajul, pe care e o bancnotă (de 1 miliard de dolari!) iar în mijlocul bancnotei e poza lui moş Crăciun (american desigur); în dreapta e semnătura distinsei doamne, soţia lui moş Crăciun. Asta, probabil, să aibă clientul garanţia că ciocolata e bună! Ceea ce urmează să scriu acum, pare să facă parte din această glumă, însă e foarte grav, pentru că cu DUMNEZEU şi lucrarea Lui nu se glumeşte, cum fac mulţi, iar apoi se şi miră că vine pedeapsa! Pe bancnotele americane ştiţi că scrie „ÎN GOD WE TRUST”. Pe ciocolată scrie „IN SANTA WE TRUST”! Adică în loc de „ÎN DUMNEZEU NE ÎNCREDEM„, ei zic „ÎN MOŞ CRĂCIUN NE ÎNCREDEM”!
           America nu e o ţară păgână, ci declarată creştină în procent de vreo 95%. Tot aşa se declară a fi şi România şi romanii, şi alte naţii, dar care L-au înlocuit pe DUMNEZEU, pe DOMNUL ISUS HRISTOS şi lucrarea de salvare a omenirii, cu alte persoane şi cu alte lucrări; de DUHUL SFÂNT poate că cei mai mulţi ştiu foarte puţin, sau nu ştiu nimic. Amestecarea lucrării Lui DUMNEZEU cu orice altă lucrare, sau înlocuirea lucrării DOMNULUI ISUS sau a persoanei Lui cu orice altceva, sau cu oricine altcineva, sunt fără nici o umbră de îndoială de la diavolul! El întotdeauna a încercat să imite, sau să înlocuiască lucrările, sau chiar persoana Lui DUMNEZEU cu lucrările lui sau cu persoana lui însuşi, ori cu oamenii lui!
         Rezultatele amestecării sau înlocuirii se văd clar în sondajul de mai jos, pe care ni l-a pus la dispoziţie Fr. Pastor Adrian Baltă în „Timişoara Evanghelică”.
          Acum urmează o întrebare şi o alegere între 2 variante: ” Atunci Ilie s-a apropiat de tot poporul, şi a zis: ” Până când vreţi să şchiopătaţi de amândouă picioarele? Dacă Domnul este Dumnezeu, mergeţi după El; iar dacă este Baal, mergeţi după Baal! ” Poporul nu i-a răspuns njmic.” (I Împărări 18: 21). Şi noi trebuie să alegem între DOMNUL ISUS şi moş Crăciun, inventat de diavolul; nu putem sluji la 2 domni.
         Mai demult obişnuiam să ne salutăm cu „Hristos s-a născut”, la care se răspundea cu „Adevărat că s-a născut”. Acum s-a uitat acest obicei bun al moşilor noştri, dar s-au păstrat obiceiurile, tradiţiile, moşilor crăciuni; ba chiar s-au diversificat, amplificat şi răspândit prin ziare, radio, televiziune, internet!
             Oricât ni s-ar părea de frumoasă o tradiţie sau învăţătură şi oricât de românească sau americană ar fi, şi oricât de patrioţi am fi, SINGURA învăţătura care contează e cea a ÎNVĂŢĂTORULUI SUPREM, DOMNUL ISUS HRISTOS, TOATE CELELALTE fiind EREZII, care-L supăra pe DUMNEZEU, şi poate atrage PEDEAPSA LUI; să ne ferească DOMNUL de asta şi pe noi, şi pe toată lumea!
 
          ” Voi să nu vă numiţi Rabi! Fiindcă Unul singur este Învăţătorul vostru: Hristos, şi voi toţi sunteţi fraţi. „ (Matei 23: 8). Aceasta ne-o spune nu un om, ci Însuşi FIUL LUI DUMNEZEU, DOMNUL ISUS HRISTOS!
          Noi care ştim Cuvântul Lui DUMNEZEU, BIBLIA, trebuie să LUMINĂM în întunericul bezna din lume, transmiţând învăţătura DOMNULUI, nu a omului! DOAMNE, ajută-ne la TOŢI! Amin!
         TATĂLUI, FIULUI, DUHULUI SFÂNT, Toata Gloria in Veci! AMIN!
       Iată sondajul pomenit mai sus apărut pe: http://timisoaraevanghelica.wordpress.com//?s=adrian+baltă
               Care este esența Crăciunului?
        Într-un sondaj de opinie, copiilor între șase și doisprezece ani li s-a pus întrebarea: “Știi de ce sărbătorim Crăciunul?”. Fiecare al treilea copil nu cunoștea scopul adevărat, și anume nașterea Mântuitorului Isus Hristos în Betleem, ceea ce au și recunoscut sincer. Aproximativ 15 procente au fost de părere că “trebuie să fie în legătură cu Isus”. Afirmațiile celorlalți erau departe de adevăr. Ei spuneau că sărbătoarea de Crăciun are legătură cu iarna, că vine Moș Crăciun, sau pur și simplu se sărbătorește. Mulți au inversat cauza cu efectul și au afirmat că se sărbătorește Crăciunul pentru că” este vacanță şi vine bunica…”,” pentru că primesc copiii cadouri”, “este mâncare multă și bună” sau” că magazinele să vândă mult”.
        Dar culmea acestor răspunsuri a fost:” La Crăciun ne gândim că Moș Crăciun a murit!”.
       Oare să râdem sau să plângem auzind astfel de răspunsuri? Această neştiinţă este moştenirea unei societăţi care se afla departe de Dumnezeu, care a făcut din Isus-Mos Crăciun. Dar nu Moş Crăciun s-a născut într-o iesle, nu el a mers pentru noi la cruce, ci însuşi Isus Cristos ne-a adus mântuirea, ca să putem ajunge în cer.
      Acesta este rezultatul învăţăturii primite de copii de la părinţi şi de la învăţătorii spirituali, care învăţători ne atrag mereu atenţia că poporul român e creştin de 2000 de ani, nu de ieri sau de alaltăieri! Părinţii şi învăţătorii spirituali n-au habar de ceea ce scrie în BIBLIE, şi propaga cu putere traditiite strămoşeşti, care-L scot pe DUMNEZEU şi pe DOMNUL ISUS din viaţa lor. DOAMNE ai milă de poporul român! AMIN!
             Iată câteva exemple care arată cât de lipsiţi de cunoştinţe BIBLICE sunt romanii:
      Ce sărbătorim de Crăciun?
     https://www.youtube.com/watch?v=DKahvKaEaJs
     Care-i diferenţa dintre Paste şi Crăciun?
     https://www.youtube.com/watch?v=fXag-Tfswms
     Cine au fost Adam şi Eva?
     https://www.youtube.com/watch?v=Nb2hjxPFRlo
     Cine a scris Biblia?
     https://www.youtube.com/watch?v=aKHLQEJskRg
    Deci, pe 25 decembrie în fiecare an sărbătorim NAŞTEREA DOMNULUI ISUS HRISTOS, sau venirea Lui pe Pământ pentru misiunea pe care I-a dat-o TATĂL, de SALVARE a Omenirii de la iad!
 „Dar îngerul le-a zis: nu vă temeţi, căci vă aduc o veste bună., care va fi o mare bucurie pentru tot norodul. Astăzi în cetatea lui David vi s-a născut un mântuitor, care este Cristos Domnul.. slavă lui Dumnezeu în locurile prea înalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui”-Luca 2-10,11,14.
     După cum se veden în textul de la Luca, şi se poate verifica în toată BIBLIA, nu se pomeneşte de moş Crăciun, ci de DOMNUL ISUS HRISTOS! SLAVĂ LUI ÎN VECI! AMIN!
                                    Ioan Burca
                            Doctor în Teologie
            
                     “Cercetaţi toate lucrurile şi pastrati ce este bun”, adică BIBLIC.
 
    Dati la cat mai multi acest articol, pentru clarificare, intarire in credinta, sau intoarcere la DUMNEZEU, prin DOMNUL ISUS HRISTOS, si convingerea DUHULUI SFANT, si va veti intalni cu rezultatele aici pe Pamant, sau in Cer!
 
                     „…cine seamana mult, mult va secera.”
    Accesati: www.perlesicomori.org
www.crestinul.org 


 

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari