Mărturie Daniel Tomiță – „Căutat de interpol dar și de Hristos!”

Ajungand intr-o biserica penticostala in Spania si vazand cum fratii se roaga, Daniel Tomita a decis sa rosteasca singura rugaciune care a cunoscut-o, „Tatal nostru”. Spune Daniel: „Cand am zis in rugaciunea Tatal nostru , „faca-se voia Ta precum in cer asa si pe pamant,” va marturisesc ceva, ca un traznet din cap pana in picioare, ca o sulita care m-a strapuns, ca un foc care m-a parjolit, m-a atins. Am inceput sa plang pe loc. M-am lovit de doua ori cu pumnul si am zis: Nu te fa de rusine aici. Cum sa plangi tu in mijlocul acestor oameni? Am dat de cineva mai puternic ca mine si am capitulat. Serviciul divin s-a terminat in biserica aceea si am plecat acasa. Parca o neliniste in sufletul meu se zvarcolea. M-am interesat cand acea biserica are serviciu divin si cu o ora si jumatate inainte eram pe portile ei – Marti, Joi, Sambata, Duminica intreaga venisem la acea biserica. La sfarsitul zilei de duminica am cumparat o Biblie caci acolo in biserica se spunea ca aceasta carte e Cuvantul lui Dumnezeu. Am cumparat acea Biblie, am venit acasa si m-am pus pe genunchi. Am zis: Doamne, Dumnezeule, daca Tu existi, Tu esti adevarat, daca cartea aceasta Biblia este asa cum marturisesc acesti oameni pocaiti, VORBESTE-MI SI MIE! Si tin minte cat traiesc ca mi s-a deschis la Psalmul 139 si am citit:

Doamne, Tu mă cercetezi de aproape şi mă cunoşti,
²ştii când stau jos şi când mă scol
şi de departe îmi pătrunzi gândul.
³Ştii când umblu şi când mă culc
şi cunoşti toate căile mele.
⁴Căci nu-mi ajunge cuvântul pe limbă,
şi Tu, Doamne, îl şi cunoşti în totul.
⁵Tu mă înconjuri pe dinapoi şi pe dinainte
şi-Ţi pui mâna peste mine.
⁶O ştiinţă atât de minunată este mai presus de puterile mele:
este prea înaltă, ca s-o pot prinde.