A sosit din nou Craciunul. An de an in luna Decembrie crestinii de peste tot sarbatoresc Craciunul, ziua de douazeci si cinci, care este pusa deoparte de crestinism, pentru sarbatorirea Nasterii Domnului Isus. Mi-aduc aminte cum, cu multi ani in urma, pe vremea cand eram in Romania, pe timpul comunismului (cand sarbatoarea de Craciun nu era recunoscuta), ne pregateam in fiecare an, pentru a merge cu Steaua, si faceam repetitii, ne fauream cu mainile noastre o Stea mare, si ne imbracam cu haine traditionale; unul din noi reprezenta un inger, trei erau imbracati in haine de magi, unul ca Irod. Prezentam oamenilor, un mesaj care reprezenta Nasterea Mantuitorului si pe cei trei magi de la Rasarit, care au venit sa I se inchine fiind calauziti de Stea. Am adunat si invatat aceasta de la parintii nostri care la fel faceau si ei pe vremea cand erau si ei copii si aceasta traditie se tinea an de an din mosi stramosi. Si cand venea Ajunul de Craciun, asteptam cu nerabdare sa se lase amurgul si apoi impreuna cu prietenii de copilarie mergeam cu colindul si cu „Steaua”, din casa in casa, urcam pe scarile de la blocuri, bateam la fiecare usa, si oamenii ne deschideau si ne primeau cu mare placere, si noi atunci le colindam, colinzi care vesteau Nasterea Domnului Isus si le prezentam pe cei trei magi care au venit de la Rasarit calauziti de o stea, sa se inchine Pruncului nascut. Si asa mergeam prin tot cartierul pana noaptea tarziu. Si nu stiam de oboseala…
In alti ani, dupa ce am crescut mai mari, ne petreceam vacanta de iarna la satul parintesc, unde in seara de Ajun de Craciun, se auzeau zurgalaii si colinzile prin tot satul, si era asa de minunat de parca te simteai cantr-un vis. Tot satul rasuna, sunetul si ecoul colinzilor se auzeau peste tot, in fiecare colt al satului, si venea de peste dealuri si de prin vai. Rasunetul colinzilor imbraca tot tinutul in sarbatoare. Cete de colindatori mergeau din casa in casa, si intrebau gazda: ,,Primiti gazda cu colindul?”. La care gazda cu toata bucuria si cu zambetul pe fata, deschidea larg deschis usa casei, si zicea cu bucurie: ,,Primim, Primim, hai si veniti in casa!”- si apoi toti colindatorii intrau si colindau tot felul de colinde care vesteau Nasterea Domnului. Ca rasplata pentru osteneala lor, gazda avea pregatit tot felul de colaci, si prajituri, si sarmale, si se manca din aceste bunuri gustoase in timp ce se canta cu voie buna, si cu totii se bucurau de aceasta seara de Ajun de Craciun. Si asa se facea, mergandu-se din casa in casa, toata noaptea, petrecand cu totii impreuna, cantind colinzi si avand voie buna. Si aceasta continua si in seara de Craciun si chiar a doua seara de Craciun.
Era un obicei stramosesc, in satul parintilor mei, salajeni fiind de origine, in care locuiau oameni simpli, dar foarte primitori si buni la inima, si care sarbatoreau cu bucurie sarbatorile Craciunului, si se pregateau deja din toamna ca ei sa aiba toate cele de obste. Abia asteptam si noi, eu impreuna cu fratii si prietenii mei, ca sa vina vacanta de iarna si sa putem merge acolo sa sarbatorim laolalta cu cei din sat, sarbatoarea Craciunului.
Au trecut ani de atunci, si in fiecare an cand se apropie aceasta sarbatoare minunata, imi aduc aminte cu multa placere si bucurie de acel timp, care va ramane pentru totdeauna intiparit in gandul meu. Era timpul Craciun, cand noi Ii dadeam slava lui Dumnezeu si Pruncului nou nascut. Aceasta sarbatorire continua si in zilele de azi in acest colt de tara, si datina din mosi stramosi dainuieste, pentru ca oamenii de acolo pastreaza in inima lor pe Acela care S-a pogorat din ceruri si venit la noi.
Va dorim cu ocazia Nasterii Domnului, un Craciun Fericit, si Merry Christmas!
Scris de AC, via Agnus Dei
“…Lumea aceasta pe care a iubit-o Dumnezeu atât de mult, lumea aceasta pe care a răscumpărat-o Hristos cu preţul atât de mare al Sângelui Său sfânt, lumea aceasta se leapădă acum pe faţă şi în chip aşa de vinovat de către Hristos, Dumnezeul şi Mântuitorul ei şi se lipeşte atât de desfrânat de satana, vrăjmaşul lui Dumnezeu, care I-a luat locul lui Iisus în casa Lui, locul lui Dumnezeu în moştenirea Sa, locul Duhului Sfânt în lăcaşul Său, scoţând afară pe Dumnezeu şi spunându-I: „Tu nu mai ai loc aici!”.
Orasul Betleem din aer – Photo credit 
agnus dei - english + romanian blog 
