Cele mai cautate cuvinte pe internet: P-O-R-N-O-G-R-A-F-I-E

Cele mai căutate cuvinte pe internet în zilele noastre sunt legate de : P O R N O G R A F I E !. Pornografia …este de nestăpânit în zilele noastre…în special în răndul tinerilor , şi nu numai… şi de multe ori , se găsesc a se uita la ele …”şi aşa zişi creştini ” ! . Dorinţa mea …este că dacă cineva se regăseşte în aceste ” murdării „, să se întoarcă la Domnul …şi să renunţe la ceea ce Cuvăntul Domnului , numeşte : PĂCAT !!! . – Poate mai mult decât orice altceva, Satan a reuşit să devieze şi să pervertească scopul relaţiilor sexuale. El a luat ceea ce este bun şi drept (relaţiile sexuale în cadrul căsătoriei dintre soţ şi soţie) şi a înlocuit cu pofta trupească, pornografia, adulterul, violul şi homosexualitatea. Pornografia este primul pas pe o cale alunecoasă şi rapidă de creştere a imoralităţii şi ticăloşiei (Romani 6:19). Întocmai cum un utilizator de droguri este condus în dependenţă de doze mai mari şi tot mai mari de droguri tot mai puternice, tot aşa pornografia târăşte oamenii în dependenţă de pofte sexuale, dorinţe păcătoase şi ticăloşii dintre cele mai greu imaginabile.

– Cele trei categorii principale de păcate sunt: pofta trupească, pofta ochilor şi mândria sau lăudăroşenia vieţii (1 Ioan 2:16). În mod sigur, pornografia îi determină pe oameni să aibă pofte trupeşti şi fără îndoială pofte ale ochiului. Pornografia cu siguranţă nu poate fi un lucru la care ne putem chiar gândi: “Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, şi orice laudă, aceea să vă însufleţească” (Filipeni 4:8). Pornografia creează dependenţă şi reprezintă dependenţă (1 Corinteni 6:12; 2 Petru 2:19), este distrugătoare (Proverbe 6:25-28; Ezechiel 20:30; Efeseni 4:19) şi conduce la răutăţi şi păcate în creştere (Romani 6:19). A pofti în mintea noastră către alte persoane (esenţa pornografiei) este un lucru din cale-afară de jignitor şi ofensator la adresa lui Dumnezeu (Matei 5:28). Atunci când o persoană capătă obişnuinţa de a se preocupa de pornografie, aceasta demonstrează că persoana în cauză nu este mântuită (1 Corinteni 6:9). – Domnul să ne cerceteze , iar noi să ne lăsăm ” în controlul Lui , şi să nu mai păcătuim ” .

Crestinul este totusi un om care traieste intre doua lumi – cetatean al cerurilor si „razboinic” cu pacatul aici. Biblia ne arata in textul de fata ce privilegii am primit pe cealalta (unde suntem asezati in locurile ceresti impreuna cu Isus; Efes.1), in acelasi timp ne arata ce se intimpla cu noi aici (ati murit) si ce indatorire ne revine aici: „umblati dupa lucurile de sus”, „ganditi-va la ele”, si subliniez aici, „omoriti”!!

– Un anume pacat nu devine obisnuinta decat in imprejurarile favorabile pe care noi i le cream. Nu devine obisnuinta decat daca profita de niste avantaje particulare. Firea omeneasca este stricata in mod egal in toate partile ei si nu trebuie sa dam vina pe personalitatile noastre pentru acele pacate carora le cedam usor si le repetam.

– Exemplu: pentru unele pacate multi obisnuiesc sa spuna, „asa sunt eu”, sau, „eu am caracter puternic, astfel ma enervez usor”!?
Deci, un pacat nu dobindeste un statut de obisnuinta si prinde putere (ajungand sa ne stapaneasca) in vietile noastre decat daca-i oferim ocazii favorabile specifice. Nu voi starui asupra lor, dar cineva nu trebuie decat sa se intrebe cand pacatuieste si in ce situatii, la ce ore, unde, privind la ce, sau in timp ce facea ce ? …

CE A-R TREBUI SA FACA ACELA CARE SE TREZESTE CUPRINS DE PUTEREA UNUI PACAT DEVENIT OBISNUINTA ?
– Aceasta infrangere lamentabila in fata pacatului poate aduce rusinarea noastra publica, si umilirea noastra, poate alunga pacea launtrica, sau linistea constiintei, sau poate sa ne umple de indoieli asupra partii noastre alaturi de Hristos, fie in lucrarea Lui din lumea aceasta fie in primirea noastra in vesnicie (cazul extrem; pierderea sigurantei mantuirii). Ce-i de facut?

1. In primul rand, teme-te si ingaduie fricii sa patrunda in mintea ta! Obisnuieste-ti mintea cu ideea cauzei si efectului. Deci, la orice faci, exista niste urmari, niste repercusiuni.

Este o misiune imposibila sa ne dam seama singuri cat de subtil este pacatul in puterea lui de a ne convinge ca nu ne ameninta nici un pericol real! De aceea sa facem totul in puterea noastra sa ne amintim ca pacatul duce la moarte, iad si pedeapsa vesnica. Nu va gasiti linistea in rationalizarea situatiei si in speranta nebuneasca ca “totul va fi bine la urma”! Poate ca situatia celui care este invins de un pacat ce i-a devenit obisnuinta nici nu este atat de stabila precum pare!?

Potrivit este aici sa spun ca fricosii nu intra in Imparatia lui Dumnezeu!!!!!!

Apocalipsa 21:8 Dar cat despre fricosi, necredinciosi, scirbosi, ucigasi, curvari, vrajitori, inchinatorii la idoli, si toti mincinosii, partea lor este in iazul, care arde cu foc si cu pucioasa, ADICA MOARTEA A DOUA.”
2. Constiinta sa va fie incarcata si simtiti-va vina!

Iacov 4:9 Simtiti-va ticalosia; tanguiti-va si plangeti! Rasul vostru sa se prefaca in tanguire, si bucuria voastra in intristare…
Constiinta amortita de pacatul devenit obisnuinta este inceata, extrem de inceata in perceperea pericolului real reprezentat de pacat. In plus, nu este deloc dispusa sa poarte vinovatia timp foarte indelungat. De aceea, noi incercam sa-i inabusim glasul si sa-i scuzam vina. Dar, este momentul sa o ascultam si sa vedem gravitatea vinovatiei noastre inaintea ochilor lui Dumnezeu si nu ai nostri!

Isaia 22:12, 13 Si totus Domnul, Dumnezeul ostirilor, va cheama in ziua aceea sa plangeti si sa va bateti in piept, sa va radeti capul si sa va incingeti cu sac. Dar iata, in schimb, veselie si bucurie! Se junghie boi si se taie oi, se mananca la carne si se bea la vin: ,Sa mancam si sa bem, caci maine vom muri!’ –
3. Odata ce ne-am dat seama de gravitatea pacatului nostru si simtim povara vinii noastre, trebuie sa ne rugam pentru scapare din cursa lui.

Astfel ar trebui sa-i cerem lui Dumnezeu ajutor, cu strigate mari si cu gemete :

Psalmul 32
2 Ferice de omul, caruia nu-i tine in seama Domnul nelegiuirea, si in duhul caruia nu este viclenie!
3 Cata vreme am tacut, mi se topeau oasele de gemetele mele necurmate.
4 Caci zi si noapte mana Ta apasa asupra mea; mi se usca vlaga cum se usuca pamantul de seceta verii.
5 Atunci Ti-am marturisit pacatul meu, si nu mi-am ascuns faradelegea. Am zis: ,,Imi voi marturisi Domnului faradelegile!” Si Tu ai iertat vina pacatului meu.
6 De aceea orice om evlavios sa se roage Tie la vreme potrivita! Si chiar de s-ar varsa ape mari, pe el nu-l vor atinge de loc.
7 Tu esti ocrotirea mea, Tu ma scoti din necaz, Tu ma inconjuri cu cantari de izbavire.
8 ,,Eu – zice Domnul – te voi invata, si-ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi, te voi sfatui, si voi avea privirea indreptata asupra ta.”
9 Nu fiti ca un cal sau ca un catar fara pricepere, pe cari-i strunesti cu un frau si o zabala cu cari-i legi, ca sa nu se apropie de tine.
10 De multe dureri are parte cel rau, dar cel ce se increde in Domnul, este inconjurat cu indurarea Lui.
Plangerile lui Ieremia
4 Mi-a prapadit carnea si pielea, si mi-a zdrobit oasele.
5 A facut zid imprejurul meu, si m-a inconjurat cu otrava si durere.
6 Ma aseaza in intunerec, ca pe cei morti pentru totdeauna.
7 M-a inconjurat cu un zid, ca sa nu ies; m-a pus in lanturi grele.
8 Sa tot strig si sa tot cer ajutor, caci El tot nu-mi primeste rugaciunea.
9 Mi-a astupat calea cu pietre cioplite, si mi-a strambat cararile.
10 Ma pandeste ca un urs si ca un leu intr-un loc ascuns.
11 Mi-a abatut caile, si apoi s-a aruncat pe mine, si m-a pustiit.
12 Si-a incordat arcul, si m-a pus tinta sagetii Lui.
13 In rarunchi mi-a infipt sagetile din tolba Lui.
14 Am ajuns de rasul poporului meu, si toata ziua sunt pus in cantece de batjocura de ei.
15 M-a saturat de amaraciune, m-a imbatat cu pelin.
16 Mi-a sfaramat dintii cu pietre, m-a acoperit cu cenusa.
17 Mi-ai luat pacea, si nu mai cunosc fericirea.
18 Si am zis: ,,S-a dus puterea mea de viata, si nu mai am nici o nadejde in Domnul.”
19 ,,Gandeste-Te la necazul si suferinta mea, la pelin si la otrava!”
20 Cand isi aduce aminte sufletul meu de ele, este mahnit in mine.
21 Iata ce mai gandesc in inima mea, si iata ce ma face sa mai trag nadejde:
22 Bunatatile Domnului nu s-au sfarsit, indurarile Lui nu sunt la capat,
23 ci se inoiesc in fiecare dimineata. Si credinciosia Ta este atat de mare!

Hristos poate veni in ajutorul celor neputinciosi, si, desi ni se pare greu de indurat, faptul ca nu mai putem, recunoasterea pacatului ii aduce multa slava lui Dumnezeu. Recunoasterea prinderii noastre in capcana pacatului il dezarmeaza pe diavol si-i abate sagetile otravitoare, deschide izvoarele cerului si face sa ploaie neprihanire asupra noastra!