- Vizionati cealalta predica de Florii aici: Vladimir Pustan – Intrarea lui Isus in Ierusalim
Isus Hristos iubeste oamenii si vrea sa ne vada mintuiti. Nu vrea sa ne vada fugind in stinga si in dreapta ca bezmetici fara un scop in viata, mergind dimineata la servici, cautind o bucata de piine, incercind sa ne facem un rost in viata si ce fericit murim noi cind stim ca am facut o casa sau am lasat nenorocitul acela de apartament la copii nostri. Ne-am implint destinul. Destinul tau nu e sa faci un apartament la copii tai. Destinul tau nu e nici sa faci pe copii acestia si sa le porti de grija pina la sfirsit. Asta e obligatia ta de mama si de tata. Destinul tau nu se sfirseste cind pleci de pe pamintul acesta. Destinul tau e in cer impreuna cu Isus Hristos.
Nu lasa pe diavolul sa-si bata joc de viata ta, prinzindu-te cu capul tot in pamintul acesta, „Uite, mai ia si de aicea ceva, mai ia si bogatie, mai ia si din lume, mai ia si distractie ca esti tinara, ca esti tinar. Fa-ti de cap acuma.” Va veni o vreme in care vor trece toate si functia, si diploma si tineretea. Va trece si sanatatea asta pe care o ai. Mai ramine Isus Hristos intr-o zi: El te iubeste! Te iubeste ascum esti tu: Asa nenorocita si slaba si nevrednica cum esti, cu gura iute cu mintea de multe ori tulburata cu tot felul de ginduri. Te iubeste Hristos si daca ti-ai distrus ochii in calculator si nu mai ai privirea pura. Te iubeste Isus Hristos indiferent de ce ai fi facut pentru ca a spus Isus Hristos acelei femei: „Daca nu te osindeste nimeni, nici Eu nu te osindesc”.
Dar exista o singura conditie in iertarea lui Isus Hristos: „Du-te! Te iert, dar sa nu mai faci!”
Nu ne putem permite fratilor, indiferent din ce biserica veniti ca sa ne facem acuma curat de Pasti, in viata noastra dupa care de Luni sa o luam de la capat iara. Nu putem cu aceiasi gura cu care cintam azi laude lui Dumnezeu, miine sa mintim. Nu putem cu acelasi trup care spunem ca e templul Duhului Sfint astazi sa-l dam lui Dumnezeu si miine curviei. Nu putem sa traim cum vrem noi. Noi avem un Dumnezeu care ne-a facut si ne poarta de grija. Pentru fiecare pacat pe care l-am facut eu Dumnezeul nostru plinge cind il fac. Intristam fata lui Dumnezeu atunci cind facem vreun pacat. Tot timpul ne gindim: Oare nu ne vede cineva? Politia, pasrintii? Uitati-va in sus ca pe El il doare cel mai tare pacatul tau.
Eu poate nu-l stiu. Spunea fratele Traian Dorz: Hristos e acel ce mustra vina pentru pacatul tau ascuns. La oameni poti a nu raspunde dar lui Hristos vei da raspuns. El a venit sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut. El porunceste oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca ca El a hotarit o zi in care va judeca lumea aceasta. Isus Hristos te iubeste. Daca nu te ubeste mama ta sau tatal tau, Isus Hristos te iubeste.
Vreau sa ma intorc la marele moment ce s-a petrecut in urma cu 2000 de ani, Duminica in care Isus Hristos, calare pe un magarus a intrat in Ierusalim. A fost cea mai puternica saptamina din istoria universului, cea mai incarcata de semnificatii. A fost o saptamina de foc pentru Domnul nostru si la propriu si la figurat. Mergea pe un drum, la capatul caruia Il astepta un botez al sufeintei. Mergea pe un drum la capatul caruia Il astepta paharul pe care trebuia sa Il bea, un pahar al suferintei exceptionale. E greu ca sa suferi cind esti vinovat, si cind esti vinovat. Dar cind esti nevinovat e cu atit mai mare durerea. E greu sa suferi pentru tine, dar cind trebuie sa suferi pentru altii cu atit mai grea este durerea.
In urma cu 2000 de ani, pentru ortodoxi, penticostali, baptisti, crestini dupa evanghelie, sau adevntisti si catolici, in urma cu 2000 de ani a venit cineva care a impartit lumea si istoria in doua. Care a impartit universul si timpul in doua, si vesnicia.
Pina la Isus Hristos toate lucrurile erau in ceata
A venit Domnul si a limpezit lucrurile. Domnul nu mai are gri. Domnul are negru si alb. Culorile sunt clare. Este o delimitare puternica in ceea ce vedem. Noi ne impartim dupa culte, Hristos ne imparte dupa roade.
In urma cu 2000 de ani a intrat in Ierusalim calare pe magarus. M-au intrebat copii, de ce a intrat in Ierusalim daca stia ca va trebui sa moara? De aceea, pentru ca stia ca va trebui sa moara.
A spus evanghelistul Luca ca sa indreptar hotarit cu fata spre Ierusalim. Trecusera pina atunci toate amaraciunile peste El. Pentru pacatul meu trebuia sa mor eu. Dar Isus Hristos a hotarit, Dumnezeu in mare dragoste ca sa moara Domnul nostru pentru mine si pentru tine. Acesta era planul lui Isus Hristos, sa-L nasca pe Isus Hristos in pintecele unei fecioare, sa traiasca printre noi timp de 30 de ani. La 30 de ani isi incepe activitatea si timp de 3 1/2 ani sa predice, sa faca bine, sa vindece bolnavii, sa scoale mortii din mormant. Timp de 3 1/2 ani sa vesteasca o imparatie si sa spuna oamenilor acelasi lucru: „Pocaiti-va ca Imparatia cerurilor este aproape”. Timp de 3 1/2 ani a fost ascultat si inteles, sau mai putin ascultat si inteles.
La 3 1/2 ani, in ultima saptamina a vietii Sale pamantesti, in trupul acesta de carne, ca a fost si Dumnezeu si om, s-a dus calare pe un magarus si a intrat in Ierusalim.
De ce a intrat Isus Hristos in Ierusalim?
De ce s-a dus acolo, in cetatea aceia pentru ca cetatea aceia nu l-a primit niciodata. De ce s-a dus acolo unde a fost ridiculizat mereu? Unde a fost batjocorit? De ce s-a dus in locul acela unde stia e avea sa I se intimple? Este usor sa te duci si sa predici sau sa slujesti pe Dumnezeul tau intr-o biserica sau intr-un oras in care oamenii te accepta. Este usor sa stai intr-o familie unde esti bine primit. Isus Hristos a intrat in Ierusalimul care nu la acceptat niciodata. N-avea sa Il accepte nici in saptamina aceia.
Au venit oamenii si au aruncat haine, si flori au aruncat si crengi au aruncat si au strigat Osana. Asta nu e inchinare? Ba da, este inchinare. O sa vedeti bisericile noastre pline in saptamina care vine, dar numai in saptamina care vine pentru ca dupa ce se termina postul acesta Duminica vor incepe discotecile Pastelui. Va incepe din nou deslegarea la bautura ca pina acuma bautura e legata. Trebuie sa mintim mai putin lunile acestea ca ne vom duce la spovedanie. Trebuie sa facem fapte mai bune chiar daca dati drumul la televizor sa vedeti stirile, cam cu aceiasi bucurie ca si acum ne ucidem parintii, cu aceiasi bucurie ca pina acuma copii nostri sunt ucisi pe mesele doctorilor. Cu aceiasi bucurie ca pina acum circiumile si discotecile sunt pline. Cu aceiasi bucurie ca pina acuma ne cautam parintii si dupa ce ii gasim ii ducem in azile.
Parca nu exista sarbatori. Undeva sunt mai importante magazinele sa le golim, frigiderele sa le umplem cu burti cu tot. Imi veti spune: „Nu-i sarbatoare? Poporul nu se pregateste de sarbatoare? Ne-am cumparat pantofi n saptamina aceasta ca sa avem ce imbraca pe noi. Ne schimbam hainele, garderoba ca sa fie frumos in ziua de Pasti. Bisericile sa fie pline in ziua de Pasti, dar si ele sa fie noi si le-am renovat. Caselle noastre vor fi varuite, geamurile vopsite”
(1) Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca iubeste oamenii nu pietrele
„SI NOI TOT VECHI!” Tot aceiasi oameni, ni nu ne schimbam. Avem un popor care trebuie sa inteleaga un lucru: Isus Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca a avut niste scopuri. – Sa moara? Da, il stim cu totii. Dar au mai fost acolo niste scopuri pentru care Isus Hristos a intrat in Ierusalim. El acolo a intrat si s-a dus in cetatea aceasta pentru ca iubea oamenii si nu pietrele.
Cind au ajuns in Ierusalim au venit ucenicii si au spus „Doamne, daca vrei sa vizitezi ceva, uite Templul. Seara a inceput Isus sa plinga. S-a uitat la Templu si a zis: „O Ierusalime, Ierusalime… va veni timpul cind din Templul acesta nu va ramine piatra pe piatra… pentru ca nu ti-ai cunoscut vemea cercetarii tale. Daca mergeti in partea Ardealului de unde sunt eu sa vedeti ce biserici mari avem… si goale. Au inceput sa se goleasca bisericile. Sunt mai goale ca oricind, se umple la evenimente mari. Dumnezeu a plecat din multe. Dumnezeu nu mai era in Templul din Ierusalim. Dumnezeu a plecat de multi ani, Dumnezeu nu iubeste pietrele. Este bine ca avem Biserici, dar Dumnezeu iubeste oameni.
Stiti de ce a plins Isus Hristos in Ierusalim? El nu plingea decit la mort. A plins cind a fost la Lazar acasa si la vazut mort. El nu plinge decit acolo unde este moarte, moarte spirituala si acolo era moarte spirituala. Acolo Il cinsteau pe Dumnezeu numai cu buzele si inima lor era departe de Domnul. Pe cine vrem sa mintim noi popor Roman? Credem ca daca avem o religie Penticostala sau Baptista sau Ortodoxa, religia aceasta intr-o zi o sa ne mintuiasca pe noi? Sa nu uitati un lucru. Indiferent din ce Biserica vii, tu trebuie sa intelegi ca Isus Hristos este singurul care poate sa iti schimbe viata.
Cind mi-am reparat casa, n-am avut unde sa stau si am stat doua saptamini cu sotia mea in garaj, dar n-am devenit masina. Faptul ca purncii mei se duc la scoala nu inseamna ca si invata bine. Faptul ca ne ducem in Biserici nu inseamna ca suntem bisericosi. Nu inseamna ca suntem copii ai lui Dumnezeu. Ani de zile am crescut intr-o biserica in care abia asteptam sa se termine programul. Tot ma gindeam, „Oare mai au smecherii astia de batrins sa predice mult?” Ma gindeam de cite ori sa ies pe program afara. Ii spun la mama ca ma doare burta, ca ma doare capul. Ma plictiseau toti, cu cintari, cu predici, cu tot. De la 9 la 2 ma tineau, 7 predici.
Abia am asteptat sa fiu mare ca sa nu ma mai bata mama ca pe tatal meu nu-l interesa de Dumnezeu de fel. Am stat linga mama in biserica pina nu m-a mai putut bate si dupa aceia m-am dus direct in lume. De ce? Pentru ca abia am asteptat sa fug din biserica aceia. Asa am crescut, o generatie nedusa la Biserica. Multi din voi stiti care v-ati nascut de prin ’67, generatie cu cheie la git. N-am avut noi treaba cu Dumnezeu, noi am venit cu Darwin. Mama noastra a fost o maimuta paroasa, un chimpanzee, asa ne-au invatat la scoala. Nu este Dumnezeu, ne-a spus. Stati linistiti, lucrati acolo mai departe, nu priviti voi spre cer, priviti numai aici pe pamint.
Domnule Pastor, eu sunt pacatos in seara aceasta. Eu am venit in Casa de Cultura a Sindicatelor (Targu-Jiu), dar nu stiu daca Dumnezeu ma iubeste pe mine. Ba da te iubeste. Hristos iubeste oamenii, nu pietrele.
Curatirea templului
Isus a curatit templul, a fost murdar templul, au venit afaceristii si cind s-a dus a doua oara nici nu a mai intrat in Templu, a intrat doar in curtea Templului la a doua curatire. Stiti de ce? Dumnezeu nu intra in toate Bisericile. Dumnezeu nu intra numai acolo unde este cautat si asteptat, unde oamenii sunt sfinti, unde oamenii stiu ca au sanse. Domnule Pastor, eu am facut avort; ma mai poate ierta Isus Hristos? Daca nu poate sa ierte atunci e un dumnezeu slab si nu merita sa slujim unui dumnezeu care nu poate. Dumnezeul nostru poate sa ierte pacatele. Dumnezeu s-a intilnit prin Isus cu o femeie prinsa cind savirsea preacurvia si au zis oamenii: Ucideti-o, dupa legea noastra trebuie omorata cu pietre. A spus Isus Hristos: „Sigur, o ucidem cu pietre. Care n-are pacat sa o omoare primul.” Si vreau sa va vad, care sunteti in stare astazi, aici impreuna cu mine sa luam piatra de jos.
Isus Hristos iubeste oamenii si vrea sa ne vada mintuiti. Nu vrea sa ne vada fugind in stinga si in dreapta ca bezmetici fara un scop in viata, mergind dimineata la servici, cautind o bucata de piine, incercind sa ne facem un rost in viata si ce fericit murim noi cind stim ca am facut o casa sau am lasat nenorocitul acela de apartament la copii nostri. Ne-am implint destinul. Destinul tau nu e sa faci un apartament la copii tai. Destinul tau nu e nici sa faci pe copii acestia si sa le porti de grija pina la sfirsit. Asta e obligatia ta de mama si de tata. Destinul tau nu se sfirseste cind pleci de pe pamintul acesta. Destinul tau e in cer impreuna cu Isus Hristos.
Nu lasa pe diavolul sa-si bata joc de viata ta, prinzindu-te cu capul tot in pamintul acesta, „Uite, mai ia si de aicea ceva, mai ia si bogatie, mai ia si din lume, mai ia si distractie ca esti tinara, ca esti tinar. Fa-ti de cap acuma.” Va veni o vreme in care vor trece toate si functia, si diploma si tineretea. Va trece si sanatatea asta pe care o ai. Mai ramine Isus Hristos intr-o zi: El te iubeste! Te iubeste ascum esti tu: Asa nenorocita si slaba si nevrednica cum esti, cu gura iute cu mintea de multe ori tulburata cu tot felul de ginduri. Te iubeste Hristos si daca ti-ai distrus ochii in calculator si nu mai ai privirea pura. Te iubeste Isus Hristos indiferent de ce ai fi facut pentru ca a spus Isus Hristos acelei femei: „Daca nu te osindeste nimeni, nici Eu nu te osindesc”.
Dar exista o singura conditie in iertarea lui Isus Hristos: „Du-te! Te iert, dar sa nu mai faci!” Nu ne putem permite fratilor, indiferent din ce biserica veniti ca sa ne facem acuma curat de Pasti, in viata noastra dupa care de Luni sa o luam de la capat iara. Nu putem cu aceiasi gura cu care cintam azi laude lui Dumnezeu, miine sa mintim. Nu putem cu acelasi trup care spunem ca e templul Duhului Sfint astazi sa-l dam lui Dumnezeu si miine curviei. Nu putem sa traim cum vrem noi. Noi avem un Dumnezeu care ne-a facut si ne poarta de grija. Pentru fiecare pacat pe care l-am facut eu Dumnezeul nostru plinge cind il fac. Intristam fata lui Dumnezeu atunci cind facem vreun pacat. Tot timpul ne gindim: Oare nu ne vede cineva? Politia, pasrintii? Uitati-va in sus ca pe El il doare cel mai tare pacatul tau.
Eu poate nu-l stiu. Spunea fratele Traian Dorz: Hristos e acel ce mustra vina pentru pacatul tau ascuns. La oameni poti a nu raspunde dar lui Hristos vei da raspuns. El a venit sa caute si sa mintuiasca ce era pierdut. El porunceste oamenilor de pretutindeni sa se pocaiasca pentru ca El a hotarit o zi in care va judeca lumea aceasta. Isus Hristos te iubeste. Daca nu te ubeste mama ta sau tatal tau, Isus Hristos te iubeste.
La minutul 15 Pastorul Pustan povesteste despre o fata lasat sa moara dupa ce a nascut-o mama ei.
In aceasta seara vreau sa-ti spun ca poate nu te iubesc parintii, nu te iubeste sotul. Poate aceste cuvinte care ti le-a spus pina acum, cuvinte frumoase s-au transformat in cuvinte jignitoare. A ajuns sa-ti spuna cuvinte care n-ai fi crezut atunci cind erai mireasa, ca ti le poate spune. Poate au ajuns sa-ti spuna cuvinte parintii tai care nu se pot spune: Ma prostule… Aud pe multi: Domnule Pastor am un gunoier, un bou va iesi din copilul asta… Astea sint alintari de parinti pentru copii lor. Sau ca sa va spun in terminologie Biblica: Blesteme. Astea se numesc blestemele parintilor pentru copii lor.
In loc sa intelegem ca Domnul Isus Hristos ne-a daruit aceste cuvinte ca sa le folosim cu dragoste, cuvinte frumoase. Poate ca nu te mai iubeste nimeni pe pamintul acesta. Nu-i nimic. E greu. Te iubeste Hristos.
Mesajul lui Isus de Florii a fost acesta: O Ierusalime, nu mai puneti pret pe ziduri ca intr-o zi zidurile astea se vor sparge. Voi sunteti templul Duhului Sfint. De aici incolo Templul Duhului Sfint este templul in care Duhul lui Dumnezeu sta, intr-un trup, intr-un suflet.
Tissot – The accursed fig tree
(2) Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca dorea roade si nu frunze
Matei 21:18-20 18 Dimineața, când s-a întors din nou în oraș, era flămând. 19 În drum a văzut un smochin și s-a dus la el, dar n-a găsit decât frunze. Atunci i-a zis: „Niciodată să nu mai rodești!” Și deodată smochinul s-a uscat. 20 Ucenicii s-au mirat când au văzut acest lucru și L-au întrebat: „Cum de s-a uscat smochinul atât de repede?” Era frumos smochinul. Avea niste frunze, crengi, era falnic. Stateau pasarelel in el, cintau pe crengi. Dar atunci cind a venit Hristos sa manince ceva de la El a zis, Nu.
Atunci cind te planteaza Hristos e vremea sa rodesti cind vrea El. Isus vea de la noi sa rodim, nu frunze. Ii vezi pe oameni ca merg cu Biblia sub brat, aranjati, cinta frumos. Te duci in casa lor, tablouri, cruci la git, in urechi. Suntem pe dinafara, chiar crestini. Ale noastre surori se imbraca frumos, cite o cirpa pe cap, dar uitati-va si la televizor si talibanii isi imbraca femeile bine dar nu cred in Domnul. Noi cind ne uitam la om zicem: Asta-i bogat, asta-i serios, asta-i religios. Uita-te la el cum arata. Uita-te ca se duc la biserica dar de obicei Dumnezeu nu se uita la exteriorul nostru ci la interiorul nostru.
„Uita-te la mine. Te-ai nascut in mijlocul unui popor crestin ortodox. Asa spui tu, sau penticostal, sau baptist. Apoi sa stii ca Dumnezeu are de la tine foarte multe pretentii. Tu nu esti un tufis cu spini. Tu nu stai ca aceia care stau nenorociti prin pomi, prin Africa care nu au auzit niciodata de Dumnezeu. Dumnezeu a investit enorm de mult in tine. Suntem o generatie privilegiata. Ce avem noi niciodata nu au mai avut. Avem mijloace. Daca nu putem merge la biserica, vine biserica la noi in casa. Ne vin predici in fiecare zi, cintari. Cunoastem, avem intelepciune, avem carti. Avem preoti si pastori pregatiti in facultati. Suntem smochini si suntem creati cu un singur scop: sa rodim.
Imi vei spune: Nu pot Domnul Pastor. Poti! Trebuie sa poti. De ce va spun asta? Am inceput in ultimul timp sa nu mai rodim. Cunoastem multe si spune sfintul apostol Iacob ca a cunoaste si nu implini este moarte.
Crestinismul in primul rind inseamna actiune. Inima schimbata indeamna sa fie actiune. Spune-ti o vorba buna, zimbiti, ajutati. Sa nu treaca o zi si sa nu faci un bine. Ma rog pentru asta. Doamne ajuta poporului acesta sa faca roade. Noi ne impartim dupa culte, Hristos ne imparte dupa roada. El se uita la inima noastra si spune: Da seamana cu Mine si sa nu uitati un lucru: Tot ce faceti pentru Isus Hristos va raminea. Noi nu ne putem permite sa fim niste spectatori, niste someri spirituali, sa stam cu minile incrucisate si sa zicem: E treaba statului sa o faca. E treaba noastra.
Multi uita ca in ziua Floriilor Isus a sfirsit ziua blestemind (smochinul) si grozav lucru este sa cazi in mina Dumnezeului celui viu
(3) Hristos a intrat in Ierusalim pentru ca dorea credinta adevarata
A spus Isus: Daca bobul de griu nu moare, nu poate sa aduca roada. Dar, daca moare, aduce roada multa. Hristos are nevoie sa )ne) vada oameni roditori. Multi crestini prea iubesc viata aceasta de aceia nu rodesc, pentru ca n-am invatat sa murim. Nu veti cunoaste adevarata bucuria pina nu veti smulge un suflet din iad. „Domnule, am vrea sa vedem pe Isus”> Dincolo de culte, dincolo de biserici, dincolo de predici si de toate celelalte, oamenii vor sa-L vada pe Isus Hristos, sa-L vada in mine si in tine. Sa-L vada in viata mea, si-n trairea mea, si-n credinta mea. Sa nu ma laud ca fac ceva pentru Domnul pentru ca daca sunt ceva e pentru ca El mi-a dat puterea sa fiu.
Conclude incepind cu minutul 35 – merita sa fie ascultat sfirsitul predicii din gura Pastorului Pustan!