Sunt ocazii in viata… in care, asemenea pasarilor calatoare care traverseaza marea spre tarmul linistii si care, din cand in cand , se opresc pe cate un catarg de vas pentru a se odihni, si noi ne adunam “aripile” sufletului pentru a aduna puteri noi in lunga si obositoarea calatorie pe care o avem de facut spre “tarmul celalalt”.
Si acesta pentru ca, fie ca vrem sau nu, fie ca recunoastem sau nu, cu totii suntem niste calatori prin viata si prin timp… spre o destinatie inca necunoscuta pentru cei mai multi dintre noi.
Cunosti aceasta Destinatie …si vrei sa te pregatesti pentru acea intalnire cu Isus ?…
Alvin Toffler, autorul cartii “Socul viitorului”, vorbeste despre “instinctul reintoarcerii acasa”, pe care il are orice fiinta. Tarmul acesta, de pe care pornim in calatoria vieti…, nu e casa noastra. Nici marea agitata nu e casa noastra.
Adevarata noastra casa e… “tarmul celalalt”- Canaanul ceresc. Nici mormantul nu e casa noastra, desi unii il numesc “loc de veci”.
Exista o lume la fel de reala ca cea prin care calatorim acum si aceea va fi caminul linistii si al odihnei vesnice.
Nu doresc altceva decat sa putem arunca cat mai curand ancora… in portul Noului Pamant. Pentru totdeauna !.
Iisus ne asteapta . Din nou te intreb …ti-ai incheiat socotelile cu Dumnezeu ???
Daca nu …ai timp , ACUM !!!. Gby.
Greta Andreica
ian. 01, 2012 @ 04:37:36
Plutind spre ţărmul celălalt
Unde ne este adevărata casă,
Pe mare, am luat valul cu asalt
Cu Dumnezeu pe veci ne-am împăcat
Plutim încrezători, plutim spre casă!
Am scris aceste versuri inspirată de articol…. Fii binecuvântat frate Gabi lupescu