Preşedintele Obama autorizează atacuri speciale impotriva jihadiştilor din Irak şi ajutor umanitar pentru zecile de mii de crestini si yazidiţi care s-au refugiat in munţi

Photo credit http://www.theguardian.com

Raport de la Epochtimes-romania.com

Preşedintele american Barack Obama a autorizat atacurile speciale împotriva liderilor Statului Islamic în Irak şi Levant. Planurile de a-i ataca pe liderii terorişti au fost aprobate pe fondul urgenţei create de incursiunea militară în Irak a grupării teroriste afiliate Al-Qaeda. ISIL, susţinută şi de liderii militari şi soldaţii fostului dictator Saddam Hussein, a cucerit al doilea oraş ca mărime al ţării, Mosul, şi alte oraşe, creând o zonă de legătură cu rebelii Statului Islamic din Siria, care cuprinde centrul Irakului şi zone din vestul Bagdadului.

Photo credit www.theguardian.com

NOU !!!! Video cu primele elicopetere cu ajutor umanitar (apa, mancare) ajuns pe munte unde deja au murit sute de sete deja – vezi video:

Zeci de mii de irakieni așteaptă moartea în munţi (The Guardian) via SemneleTimpului.

Zeci de mii de membri ai minorităţii yazidi, dintre care majoritatea femei şi copii, s-au refugiat în munţii din nord-vestul ţării, unde riscă să fie omorâţi de jihadişti sau să moară prin deshidratare. Printre ei se afla si crestini care si-au parasit domiciliul

Potrivit mai multor organizaţii ONU, cel puţin 40.000 de yazidi s-au refugiat în 9 locuri de pe muntele Sinjar, loc în care, potrivit legendelor locale, a ancorat Arca lui Noe după retragerea apelor. Alte 130.000 de persoane s-au refugiat în provinciile Dohuk şi Irbil din Kurdistan. Sâmbătă, după ocuparea oraşului Sinjar de către jihadişiti, acesta a rămas aproape gol, cu doar 25.000 de locuitori din 300.000 pe care îi avea înainte, notează The Guardian.

„Ni s-a spus că ori ne convertim, ori ne vom pierde capetele” spunea Khuldon Atyas, care a rămas în oraş să păzească recolta familiei. Şi ceea ce este cel mai tragic este că nimeni nu le vine în ajutor, după cum reiese din declaraţiile lui. Nafi’ee, una dintre persoanele care se adăpostesc în munţi spunea că situația este drastică, au puţină hrană, puţină muniţie şi puţină apă.

Barack Obama orders targeted airstrikes

against Isis militants in Iraq

VIDEO by The Telegraph

Obama Authorizes Airstrikes in Iraq

VIDEO by Associated Press

Ştire, Războiul Israel-Gaza (Partea a 2-a): Mâna Lui Dumnezeu a Trimis Racheta în Mare

Photo credit http://www.wnd.com

Vezi / Citeste partea 1-a aici…

TRADUCERE Blogul Agnus Dei de la Sursa – http://www.wnd.com:

In acelasi timp, ziarul israelian Times (Timpul) raporteaza ca un ofiter superior din armata militara israeliana, a spus ca in timpul bataliei din Gaza Strip, soldatii lui au fost protejati de miracole divine.

Comandantul brigazii Givati, Colonelul Ofer Winter a spus publicatiei Mishpacha, care apare o data la saptamana, ca a fost ,,martorul unui eveniment miraculos de care nu a mai vazut niciodata in tot timpul carierei sale militare.”

Colonelul Ofer Winter Photo credit http://www.wnd.com

Winter a indicat ca un raid de dinaintea zorilor, in care intentiona sa se foloseasca intunericul ca acoperire, a fost amanat, obligand pe soldati sa se indrepte inspre obiectivul lor, in timp ce rasaritul soarelui se apropia. Cu trupele in pericol de a fi expuse de zorii diminetii, Winter a explicat cum o ceata densa a coborat dintr-o data ca sa le  acopere deplasarile, pana ce misiunea a fost indeplinita.

,,Dintr-o data un nor ne-a protejat,” a spus el, referindu-se la norii de care spune Biblia ca i-a condus pe evrei in vechime, in timpul cand umblau prin pustie. ,,Nori de Glorie.”

Winter a spus ca ceata s-a ridicat in cele din urma, numai atunci cand soldatii au ajuns intr-o pozitie sigura.

,,A fost intr-adevar o implinire a versului: Caci Domnul, Dumnezeul vostru, merge cu voi, ca sa bata pe vrasmasii vostri, ca sa va mantuiasca (Deuteronom 20:4),” a spus el.

Ziarul israelian Timpul, mentioneaza ca Winter a ajuns pe prima pagina a ziarelor datorita unei scrisori oficiale pe care a trimis-o la comandantii batalionului si comandantilor de companie in data de 9 iulie, spunand subordinatilor lui ca ,,istoria ne-a ales pe noi sa fim in varful luptei (impotriva) teroristilor din Gaza, niste inamici care abuzeaza, huleste si bleastama pe Dumnezeul fortelor de aparare al Israelului.”

Scrisoarea a fost atacata de unii, din moment ce au portretizat Operatiunea Muchia de Protectie ca un razboi impotriva celor ce nu sunt evrei. Scopul declarat al guvernului israelian este ca sa opreasca atacurile de rachete indreptate la Israel si sa distruga reteaua de tuneluri sapate sub granita, din Gaza, care sunt folosite in scopuri de a lansa atacuri teroriste pe teritoriul israelian.

In interviul sau cu Mishpacha, Winter si-a aparat mesajul, spunand ca toti oamenii Il gasesc pe Dumnezeu atunci cand sunt in batalie.

,,Orisicine ma ataca pentru aceasta scrisoare, a vazut arme numai in poze, nu a fost niciodata in batalie si nici nu stie ce este acela, spiritul de batalie,” a spus el, dezvaluind ca inainte ca sa se mearga in lupta, obiceiul lui a fost sa recite binecuvantarile cu care preotii israeliti din vechime, binecuvantau armata inainte de a merge la razboi.

,,Cand o persoana este intr-o situatie care-i ameninta viata, se conecteaza cu cele mai adanci adevaruri launtrice, si cand aceasta se intampla, chiar si cel mai mare ateu se intalneste cu Dumnezeu,” sustinand ca soldatii au vazut asa de multe minuni incat ,,este greu sa nu crezi in Dumnezeu.”

Video – Asociația Polițiștilor Creștini din România, la Vatra Dornei la a XIII-a întrunire de post și rugăciune

Photo credit Asociația Polițiștilor Creștini

În perioada 24-27 iulie 2014 s-a desfășurat a XIII-a întrunire de post și rugăciune organizată de Asociația Polițiștilor Creștini din România, la Vatra Dornei in Parcul Central. Au participat 85 de persoane (București, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Iași, Maramureș, Olt, Prahova, Sălaj și Republica Moldova). VIDEO by Asociatia Politistilor Crestini Romania

• In primul minut, o fetita minunata, recita 1 Corinteni 13 pe de rost. Dumnezeu sa o binecuvanteze!!!!
• La min. 1:27 – canta corul APCR in Parcul Central „Vreau sa spuna cel ce-i slab”. Te trec fiorii sa asculti politisti spunand ca e ‘mare lucru ca un politist sa recunoasca o autoritate mai mare ca a lui” si sa-i auzi cantand refrenul de la cantare: „Osana, Osana, Mielului ce-a fost junghiat. Osana, Osana celui mort si inviat.”
• La min. 6:08 cant din you corul APCR in Parcul Central „Pe sfanta vietii carare, Isuse prin har alergam”.
• La min. 8:42 – un scurt mesaj
• La min 12:54 – Canta corul APCR „Tu pierdut cu sarcini grele sub osanda si pacat”
• La min 16:00 – Canta corul APCR „Sunt un mesager ratacitor prin lume”
• La min. 19:35 – Cant slava-n veci lui Dumnezeu (Cant Aleluia lui Isus)

Puterea rugaciunii – Elisabeta Ton Partea 1-a

Photo Elisabeta si  Iosif Ton

Vezi si doua articole recente – unul in scris + o marturie video de la fiica sorei Elisabeta si Iosif Ton aici –

• Surprinsă de Duhul Sfânt: Vindecată și Eliberată – Dorothy (Ţon) Ghiţea
• Dora (Ţon) Ghiţea – vindecată pentru a cunoaşte inima lui Dumnezeu

Elisabeta Ton:

Ma bucur nespus de mult sa pot impartasi din experientele mele din viata. Oridecateori am gasit ocazia, m-am bucurat, pentru ca am gasit intotdeauna pentru momentul potrivit si experienta potrivita. Si cred ca intotdeauna a fost o calauzire extraordinara. Am vazut cum cu persoanele cu care stateam de vorba erau incurajate. Si intotdeauna mi-am spus: „Doamne, oridecateori imi deschid gura as vrea sa spun ceva despre viata mea care sa fie o incurajare si un imbold. Sa dea incredere ca Tu esti Cel care asculti si raspunzi.

~Mi s-a intamplat de multe ori, cand plecam de la biroul de la Cluj, cand inca lucram. Si aveam ceva pe inima. Ma gandeam la un text a lui Dumnezeu. Si am vazut o tanara din biserica si am alergat la ea, am ajuns-o si am spus: „Vino putin. Uite, am sa-ti spun ceva. Imi persista in minte versetul acesta si nu prea stiu foarte multe versete pe de rost, dar am stiut sa-l spun asa cum era scris. Ea statea si se uita la mine si vedeam ca este uimita. Simteam ca primeste, simteam ca spun si are rost ca spun. Camd am incheiat, mi-a spus: „Sora Elisabeta, daca ati stii ce mare lucru ati facut pentru mine. Sunt cuvintele exact de care aveam nevoie. Eu am fost data afara, acum, din casa de mama mea pentru ca m-am botezat.” Si i-am spus: „Ok, vino la mine si vom sta mai departe de vorba.” Dar, am mai reintalnit-o in viata. Si mi-a spus ca acel punct, acel timp, acel Cuvant pe care ea l-a primit, ea a simtit ca a venit din partea Domnului, pentru ca puterea, taria, viata, care a venit prin ea atunci prin cuvintele acelea, au ajutat-o sa treaca peste momentele acelea critice.

Si am primit scrisori in America, dupa ce am plecat din Romania, dupa ce am fost expulzati in ’89, scrisori din Romania. Una din ele: „Sora, imi aduc aminte cand mergeam spre piata si v-am intalnit si v-am spus cutare lucru. Stiti ca n-am uitat nici acum?” Bucuria mea era intotdeauna sa impartasesc si multumesc lui Dumnezeu ca am iubit lucrul acesta. Creed ca-mi dadea Domnul, tocmai pentru ca eram, as putea spune, impulsiva oarecum. Aveam si curaj. Nu ma temeam de nimeni. Domnul mi-a luat frica intotdeauna si spuneam ce aveam pe inima. Asta se intampla intotdeauna. Este adevarat ca si dragostea mea crestea. Credinta mea se intarea. Bucuria mea era mare. As putea spune ca toata viata mea am trait in aceasta bucurie de comunicare directa cu Domnul, nu numai pe genunchi, dar si in timpul zilei cand lucram eu simteam ca am legatura cu Domnul. Si dialogam. Dialogul este atunci cand tu vorbesti, chiar daca vorbesti in gand, dar si primesti raspunsul. Si-l primeam si intotdeauna aveam ce spune: „Uite ce mi-a spus Domnul. Uite ce mi-a dat Domnul.” El nu te lasa niciodata in necunostinta de lucrarile Lui. Si intotdeauna te pazeste si oarecum ca eu as putea sa spun ca eu nu stiu toate primejdiile de care m-a scapat Dumnezeu, toate problemele de care m-a ferit Dumnezeu. Unele, la unele am fost constienta uneori si am zis: „Doamne, puterea Ta este Dumnezeiasca. Nimeni nu-i ca Tine.” Si de aceea m-am putut increde cu toata fiinta mea.

~Am trecut muntii iarna, eu cu Iosif, cu masina. Eu eram la volan. Cand am vazut drumul… era numai ghiata. Era luna, noapte si era o panta si era o cotitura de  90 de grade. N-am spus nimic, dar am zis: „Doamne, trimite ingerii, toti de cati avem nevoie.” Eu asa cer. „Cati avem nevoie, Doamne, Tu stii.” Si eu am simtit ca nu am accelerat, dar masina a urcat, usor am putut sa fac curba, usor am coborat, usor, tot drumul. Pentru ca Iosif a spus asa cand eu l-am intrebat: „Iosif, esti sigur ca ne trimite Dumnezeu?” „Da.” „Daca El ne trimite, El ne si duce.” Cand aud de la Iosif cuvinte rostite cu atata hotarare, siguranta, eu n-am nicio indoiala. Eu am siguranta deplina ca Dumnezeu i-a vorbit, pentru ca intotdeauna, mai ales ca Dumnezeu ne da confirmari. Nu una, mai multe, ca sa stim ca El este. Sa nu ne indoim, pentru ca sunt situatii foarte grele, dar El ne ajuta. Daca nu intelegem o mica parte, El vine si in partea aceea si o lamureste. Intotdeauna ne-a dat din plin ce-am avut nevoie.

~Am mers cu masina si ne-au oprit niste flacai la un raulet. Eram cu sofer si eu eram cu Iosif in spate. Au venit din ambele parti si s-au uitat baietii in masina si au dat (s-au tras) inapoi. Si m-am uitat la Iosif: „Oare ce au vazut?” Ne-au salutat si ne-au lasat sa trecem.

~Eram la munte. Noi ne-am retras la munte crezand ca acolo putem scrie. Iosif scria atunci o lucrare, era in ’74. Noaptea, noi dormeam intr-o casa a oamenilor de acolo. Era o casa in gen vagon, camere in gen vagon cu un coridor lung pe langa camere.  Era o intrare intr-o camera pe mijloc, dupa aceea o intrare in dormitorul nostru. La ora 1 noaptea ne-am trezit cu batai, cu injuraturi, cu izbituri, latraturi, lovituri grele, dar puternice. M-am sculat, m-am dus pe genunchi si am zis: „Doamne, numai Tu ne poti pazi. Numai Tu ne poti salva.” Si am auzit vocea: „Mana Mea este mai aproape decat orice alta mana.” Era noapte, dar s-a luminat in camera. M-am culcat si am adormit. Cand ne-am sculat dimineata, ne-au spus gazdele care dormeau in sura: „Oare ce o fi fost azi noapte, cred ca o haita de cini au fost si oamenii care au fost nu au venit sa ne zica „Noapte buna”. Erau si oameni si se auzea ca erau caderi, erau izbituri, erau lovituri. Era lupta, lupta, lupta. Si mi-am dat seama ca erau multi caini si am zis: „Doamne, Tu vorbesti si pestilor si cainilor si pasarilor. Ale Tale sunt toate. Natura asta Te asculta. Toti asculta de Tine. Asta a fost una. Am mai avut asa si altele, tot asa noaptea cand au venit si am vazut mana Domnului cum i-a alungat. De aceea nu ne-am temut. Numai Domnul ne-a pazit.

~Cand eram in ancheta la Ploiesti si era chiar sfarsitul anchetei. Si Iosif, prima duminica a vrut sa mearga la Iasi. Si i-am zis: „Iosif, tu ai nevoie de prieteni si stiu cine sunt prietenii tai, de la Arad- fratele Cocean. Eu zic: „Hai sa mergem la fratele Cocean.” Imediat, el a fost de acord. Eu m-am bucurat. El a acceptat imediat. Dar, Domnul stie inima mea, ca eu nu vreau sa fiu pentru el Duhul Sfant, chiar daca Duhul Sfant vorbeste prin mine. Si vorbeste si spune, si el este de acord. Dar vreau sa am confirmarea- odata, de doua ori daca se poate, pentru ca imi place sa stiu ca unde am pus piciorul eu nu ma scufund. Acolo este puterea si acolo e calea. Si am sosit la Arad cu un vagon peste noapte, duminica dimineata, si ne-am dus direct la biserica la fratele Cocean. Biserica era arhiplina. Am intrat in biserica si era un timp de rugaciune exact cand am intrat noi. Si cei care ne-au vazut l-au luat pe Iosif repede si l-au dus la amvon. Dupa timpul de rugaciune, fratele Cocean se ridica: „Fratilor, sa va spun o mare bucurie. Azi dimineata, cand m-am sculat, cand m-am trezit din somn, primul lucru, sotia mea mi-a spus: „Sa stii ca astazi va intra in Casa Domnului fratele Iosif.” Va dati seama ce a fost pentru mine? O confirmare mai puternica nu putea sa fie. Eram asa de fericita. Eu am incredintarea, chiar daca nu esti cu deplina siguranta ca nu mergi bine, Domnul nu te lasa sa te duci, daca nu este voia Lui sa te duci undeva. Si de ce spun? Cand tu ai in inima ta sa faci voia Lui,  asta e cheia, eu nu am alta dragoste, alta iubire decat voia Lui. Pentru mine voia Lui e viata mea. Bucuria mea, pacea mea, casa mea, odihna mea este voia Lui. Si am incredintarea ca El nu ma va lasa niciodata sa ma duc unde nu este voia Lui.

Mi-a confirmat. Am avut si asa situatii in care am intrat si dupa aceea am primit o revista mai tarziu- „Daca nu stii cum sa mergi mai departe, du-te. Daca e cazul sa te opresti, te voi opri Eu.”  Domnul nu te lasa, cand voia Lui pentru tine eeste singura iubire si dragoste, pentru ca-L iubesti… Despre dragostea Lui in mine – este [de fapt] dragostea Lui in mine. Eu cand iubesc, iubesc cu dragostea Lui pentru ca aceea este dragostea adevarata. Si este dragostea care ma face pe mine fericita, care imi da odihna, imi da bucurie, imi da siguranta, imi da sanatate, imi da totul.

Despre perioada grea cand fratii Ton au fost sub urmarire…

Ploiesti 1974 – El [Iosif Ton] n-ar fi putut fi asa, daca eu l-as fi tras sau mi-ar fi fost mie frica. Va spun o experienta destul de recenta in care m-a certat el pe mine ca mi-a fost frica. In primul rand, perioada aceea, cea mai lunga perioada, cand am fost sub arest la domiciliu si stiam ca suntem inconjurati de securitate, omul care ne aducea laptele ne-a spus: „Doamna, 20 de securisti am numarat. V-au inconjurat casa.” Am zis: „Atat. Nu-i bai.” Nu odata, cand ma culcam, ma uitam la  perna [gandind]: imi voi pune capul acuma pe perna, dar nu stiu daca imi mai ridic capul dimineata. Ca vor veni si vor zice oamenii aia: „Hai sa-i lichidam, sa nu ne mai dea nopti nedormite. Ce sa-i pazim? Hai sa terminam cu ei.” Dar, niciodata…. -Va spun la inceput cum am intrat in starea asta de bucurie, de fericire. A fost perchezitia. Asta a fost vineri si ne-a spus: „O sa terminam cu voi marti, miercuri. O sa terminam cu voi pentru ca noi stim care e situatia si va terminam si Duminica aveti biserica.” Va spun, frica care am trait-o, cred ca as fi murit in mai repede de o saptamana. N-as fi rezistat. N-au venit luni, n-au venit marti. Eu visam ca sunt taiata bucatele. Cosmaruri de frica. Miercuri, la 4 dimineata, l-am sculat pe Iosif. I-am zis: „Vino, Iosif. Haide, spune-mi. De ce trebuie sa murim?” Dora era de 18 luni. Iosif mi-a spus, dar singurul verset care mi-a ramas si care a fost versetul pentru mine care a intrat in mine si m-a intarit, „Domnul Isus a zis: Asa cum m-a trimis pe Mine Tatal, asa va trimit Eu pe voi.” Acum, cand citesti cuvantul asta si nu esti in situatie, suna intr-un fel. Dar nu cand esti acolo, cand chiar trebuie sa te duci pe drumul acesta. Acolo, atunci, am zis: „Doamne, e asa un privilegiu sa calc pe urmele Tale. Eu nu sunt vrednica. Chiar pe mine m-ai ales? Doamne, dar ce vreau? Sa-mi dai putere. Tu stii, fara puterea Ta nu pot. Da-mi putere ca sa-ti onorez numele si sa onorez numele pe care mi l-ai dat. Sunt copilul Tau.” Ei, eu ma rugam si in clipa aceea simteam ca parca imi revin, intra viata in oasele mele, in muschii mei. Cand m-am ridicat am fost alt  om. As putea sa spun si Iosif a spus de multe ori. Niciodata eu nu am mai avut o noapte cu cosmaruri. Niciodata. Si in aceeasi zi, m-am dus, dupa ce am culcat-o pe Dora, care era de 18 luni si am zis, eram pe genunchi langa patutul ei: „Doamne, cui s-o las pe Dora? Cine poate avea grija de ea?” Domnul mi-a raspuns. A venit vocea foarte interesant, parca de sus de la usciorii usii. Acolo m-am intors si m-am uitat, ca parca de acolo venea vocea: „Si cine ar putea sa aiba mai buna grija decat Mine?”

VIDEO by Alfa Omega TV

INTERVIU – Preşedintele Cultului Penticostal, despre Ponta: „Nu a gândit ce spune”

Articol preluat de la http://www.stiripesurse.ro si semnalat de John Popp. Interviu cu Presedintele Cultului Penticostal, Pavel Rivis Tipei, realizat de Florin Puscas

Cel mai important cult neoprotestant din România, după numărul de membri, este Cultul Penticostal. Penticostalii sunt pe locul 4, după ortodocşi, romano-catolici şi reformaţi. Preşedintele Cultului Penticostal este pastor dr. Pavel Riviş-Tipei. Acesta vorbeşte, într-un scurt interviu pentru stiripesurse.ro, despre amestecul religiei cu politica şi nu numai. Pavel Riviş-Tipei nu este străin de domeniul politicii, fiul său, Lucian, fiind deputat PDL de Arad în legislatura trecută.Reporter: – Ce părere aveţi despre faptul că domnul Ponta a adus în discuţie religia domnului Iohannis, numindu-l neoprotestant?Pavel Riviş-Tipei.: – Nu ştiu dacă a fost cea mai fericită expresie. Din punctul meu de vedere, toţi locuitorii ţării sunt egali în drepturi, indiferent de confesiune. Asta ne asigură şi Constituţia. Nu ştiu dacă chiar a fost intenţionată sau a fost o scăpare. Nu-mi dau seama. Am văzut-o, măcar că pe unii probabil că i-a deranjat. Eu am zis că probabil a fost scăparea unui om care pe moment nu a gândit ce spune.Rep.: – Va conta pentru alegători că Iohannis nu e ortodox?

P.R.T.: – Nu. Eu zic că nu contează. Contează ceea ce este omul, nu ce religie are.

Rep.: – Nu a contat confesiunea nici când a fost vorba de candidaţi penticostali? I-aţi susţinut?

P.R.T.: – Nu. Noi întotdeauna ne-am uitat la ce a făcut omul, la caracterul omului, la programul pe care îl are. Niciodată nu ne-am orientat după culoarea confesională.

Rep.: – Candidaţii penticostali au avut probleme din cauza apartenenţei religioase?

P.R.T.: – Din câte ştiu eu, nu. Cel puţin mie nu mi-au făcut sesizări, în 20 de ani, despre întâmplări de genul acesta.

Rep.: – Care este relaţia Cultului Penticostal cu celelalte culte din România?

P.R.T.: – Noi susţinem toţi cetăţenii ţării. Susţinem relaţia bună cu toate cultele, trăim în pace cu toţi liderii de culte. Eu nu am avut nici cel mai mic conflict cu niciun ierarh bisericesc. Relaţiile întotdeauna au fost ideale.

Interviu cu gimnasta crestina Sabina Cojocar – My Story with God, Romanian gymnast Sabina Cojocar

ANUNT: Daniela Delibas ne anunta: In editia din aceasta saptamana a emisiunii Jurnal de credinta (Statia de radio RVE) va invit sa o ascultati pe Sabina Cojocar, medaliata cu aur la mondialele din Ghent. Fiti pe receptie azi la ora 13 si sambata la 20:30.

Cateodata, Dumnezeu ne strica visele ca san e trezim la realitatea ca AVEM NEVOIE de EL si doar El ne poate implini viata!

Photo credit www.wowbiz.ro

„Cand a trebuit sa renunt la gimnastica,

a insemnat momentul infrangerii mele”.

Cariera Sabinei la gimnastica raportata la http://www.sibiul.ro/stiri-locale

Campioana absoluta de junioare
Varful carierei Sabinei a fost in anii 2000 si 2001. Mai intai a devenit campioana europeana absoluta de junioare, la Paris, iar anul urmator a confirmat asteptarile si a cucerit medalia europeana de aur pe echipe, la Gent, in Belgia. A mai obtinut un loc cinci la Campionatele Mondiale, in 2002, dupa care, un an mai tarziu a fost fortata sa se retraga din cauza problemelor medicale. A mai avut o tentativa de a se intoarce la lot, la inceputul anului 2004, pentru a prinde un loc la Olimpiada de la Atena, insa pauza de un an si problemele de sanatate au obligat-o sa renunte din nou. De aceasta data definitiv.

Sabina Cojocar – My Story With God

(Romanian with English subtitles)

Photo credit www.fig-photos.com

Sabina intervievata de Anca Brasfalean Sebestyen

Sabina Cojocar : …nu mi-am gasit locul o foarte mare perioada de timp. In mine era conflictul asta: nu intelegeam identitatea mea. Nu mai stiam cine sunt. In cautarea asta a mea pe care am facut-o in decursul a cativa ani de cand m-am lasat de gimnastica, mi-am dat seama de fapt de ce tanjeste sufletul meu. Am cautat in toate locurile, dar n-am gasit sa simt ca „asta-i ce caut”. Am crezut ca le gasesc in lucruri. Am crezut ca le gasesc in relatii cu colegi. Cu timpul, mama mea si fratele meu mergeau la biserica. Se rugau pentru mine. Nu stiam ca se roaga pentru mine in mod special.

Eu, la un moment dat, am vrut sa cunosc mai mult, am vrut sa merg la biserica. A fost ca un fel de sete si in momentul in care am mers si am auzit Cuvantul din nou, nu ar fi fost de prima data, decat de data asta simteam dorinta de cunoastere. Ca si copil am auzit de Dumnezeu de la bunicu. In primul rand, el ne-a invatat sa ne rugam, ne-a invatat cantari crestine. Apoi, am continuat rugaciunea cu tata. Mergeam foarte foarte rar la biserica pentru ca in perioada aceea nu-i placea mamei. Insa samanta a fost pusa si samanta Cuvantului a dat rod la timpul potrivit de Dumnezeu. A folosit conjunctura in care eram la ora respectiva sa ma atraga inspre El. Asa, mergand la biserica, am inceput sa-mi dau seama treptat, ca asta-i ce cauta sufletul meu. Si cu timpul mi-am gasit identitatea.

Daca pana atunci am trait pentru gimnastica, la acel moment mi-a fost luat din fata ochilor si nu mai stiam pentru ce traiesc, care-i scopul meu, utilitatea mea. Am pentru ce sa traiesc acuma. M-am invatat ca uneori avem un plan in capul nostru si ca asa ar trebui sa mearga lucrurile si ca asa ar fi bine. Dar Dumnezeu m-a trecut prin anumite experiente si mi-a aratat: „Uite, asa e mai bine.” Si am invatat prin experientele acestea caci chiar daca nu inteleg acuma, daca am o preblema si ma intreb de ce se intampla asa, El, la momentul potrivit va fi bine. Am citit in Biblie ca spune: „Aveti credinta.” Dar, pe mine, Dumnezeu m-a convins prin experientele prin care m-a trecut.

Sabina canta Mireasma de Iertare cu Grupul Chivot Zalau

Sabina si-a gasit o noua dragoste: Cantare. Ea canta n corul bisericii si cu Sibiu Gospel Choir si Sanctus Pro Deum. VIDEO by Sabina Cojocar

Montaj Clipuri Gimnastica – Sabina Cojocar

Is Christianity Slavery?

One thing I’ve heard from New Atheists is they are trying to help us Christians and free us from the slavery of religion. I fail to see how they are offering any kind of freedom I would want. In fact, freedom is a little more complex than just being free from restrictions. Using the work of the Philosopher Isaiah Berlin, this video explains why.

*Disclaimer – Berlin was mainly writing about political philosophy and positive and negative freedom in political thought. However, from reading his work we can easily see how his definitions of different types of freedom can transcend political philosophy and apply to other areas of life and thought.

VIDEO by InspiringPhilosophy

Is Christianity Evil?

It is time to set the record straight. Christianity is not evil or harmful. It has given humanity several benefits and still continues to give us benefits. This video demonstrates this.

VIDEO by InspiringPhilosophy