Pur şi simplu să nu faci nimic
de Grant Phillips
„Tot ce se cere pentru ca răul să triumfe este ca oamenii buni să nu facă nimic“. Edmund Burke
„Cel ce crede în El nu este judecat; însă cel ce nu crede a şi fost judecat, pentru că nu a crezut în Numele singurului Fiu al lui Dumnezeu“ (sublinierea îmi aparţine), (Ioan 3:18).
Se spune: „Nicio ştire e o ştire bună“, no news is good news. Imitându-l pe struţ, mulţimi de oameni îşi ascund capul în nisip, sperând că va fi bine, probabil judecând cam aşa: „Dacă nu mă gândesc la asta, va dispare de la sine“.
Calea cea mai simplă şi mai uşoară de a ajunge în iad este de a nu face nimic.
Dacă nu-L cunoşti pe Isus Cristos ca Mântuitor personal, murind astfel fără El, vei sta înaintea Lui la judecată, fiind condamnat pe veci. Asta e o certitudine!
Poate ai fost un tâlhar, un mincinos, un hoţ aici pe pământ. Stând înaintea Lui la judecata marelui tron alb, vei fi aruncat în iazul de foc pentru toată veşnicia, nu pentru păcatele tale, ci pentru că n-ai făcut nimic cu Isus Cristos.
Apropo, iadul s-ar putea compara cu temniţa judeţeană, iar închisoarea propriu-zisă cu lacul de foc – „the big house“ [penitenciarul federal]. Când moare un păcătos pierdut, se duce imediat în iad (temniţa de county). Apoi, în ziua judecăţii, de la marele tron alb, este transferat din iad în lacul de foc (echivalentul penitenciarului federal.
Poate că aici pe pământ ai fost o persoană muncitoare, iubitoare şi săritoare. Stând înaintea Lui la judecata marelui tron alb, vei fi aruncat în iazul de foc, unde vei suferi o veşnicie, nu pentru că ai fost rău sau bun, ci pentru că n-ai făcut nimic cu Isus Cristos!
Vor fi o sumedenie de oameni, care vor suferi o veşnicie întreagă în iazul de foc pur şi simplu pentru că n-au făcut nimic!
Acum e timpul să te întrebi: „Ce trebuie să face pentru a fi mântuit?“ Oricât de curios ar părea, la Fapte 16:30, temnicerul din Filipi le-a pus lui Pavel şi Sila aceeaşi întrebare. Răspunsul îl găsim în versetul următor: „Crede în Domnul Isus şi vei fi mântuit“.
Să clarific această idee, de parcă n-ar fi suficient de clară: Ce înseamnă să crezi în Domnul Isus, ca să fii mântuit?
Pune-ţi întrebarea: „Sunt eu un păcătos? Există păcat în viaţa mea?“
Întreabă-te: „Cred eu că Isus a murit pentru mine şi că a ispăşit pentru păcatele mele?“
Şi mai întreabă-te: „Cred eu că El mă va mântui, oricât de rău sau de bun aş fi?“
Pune-ţi întrebarea: „Mă încred eu în El de ajuns ca să-L rog să mă mântuiască şi pe mine?“
Dacă ai răspuns DA la fiecare din întrebările de mai sus, atunci roagă-L să te mântuie şi El o va face. Din acest moment, tu eşti al Lui pe veci şi niciodată nu vei sta în faţa Lui pentru a fi judecat ca necredincios. De ce? Pentru că ai făcut ceva pentru stare ta pierdută – ţi-ai pus încrederea, ai crezut în El!
Dumnezeu ne-a dat suficientă credinţă pentru a crede, dar este la latitudinea noastră s-o folosim pentru a crede în Fiul Său Isus ca să ne mântuie. Dacă n-o folosim, rămânem în starea noastră de păcătoşi pierduţi şi vom suferi în iad o eternitate.
Mulţi oameni de astăzi răspund că Dumnezeu nu-l va trimite pe nimeni în iad, însă adevărul e că noi înşine alegem iadul prin refuzul de a crede în Fiul Său Isus. Iarăşi, tot ce se cere este fă nu faci „nimic“!
Alţii fac tot posibilul pentru a fi oameni cumsecade, dar nu fac nimic cu Isus. Aceştia vor suferi în iad la un loc cu toţi cei n-au fost suficient de buni aici jos.
Apoi mai sunt aceia care se încred într-o mulţime de zei, însă dacă nu se pocăiesc (dacă nu-şi schimbă mentalitatea) şi nu-şi pun încrederea în singurul Dumnezeu adevărat, în Isus Cristos, şi ei vor suferi la un loc cu toţi ceilalţi în iad, o veşnicie întreagă!
Oare vrei să-ţi petreci eternitatea suferind în iad (în iazul de foc), în veci de veci? Atunci e uşor să ajungi acolo. Tot ce se cere este să nu faci nimic!
Te asigur că în iad nu există necredincioşi. Toţi cei de acolo cred în Isus, dar va fi prea târziu! Nu există atei sau agnostici în iad. Toţi cei care nu şi-au pus încrederea în Isus, fie că sunt baptişti, prezbiterieni, metodişti, episcopalieni, sau catolici, musulmani, hinduşi, budişti church of Christ, church of God (sunt sigur că ai prins ideea) se vor afla în iad, dar şi pentru ei va fi prea târziu. Apartenenţa la o religie nu-l poate mântui pe nimeni.
Adevărata întrebare nu este: „De care organizaţie aparţin“, ci sunt eu al lui Dumnezeu prin Fiul Său? Am fost mântuit prin harul lui Dumnezeu pentru că am crezut în Fiul Său?
Nu există nicio sectă religioasă, ş.a.m.d. în Cer. Toţi cei de acolo sunt, pur şi simplu, copii ai lui Dumnezeu, care şi-au pus încrederea în Fiul Său Isus. Cuvântul lui Dumnezeu, Biblia, precizează acest lucru foarte clar. Acolo e răspunsul! Citeşte-l singur, până nu e prea târziu să mai poţi face ceva în legătură cu asta. Dar, orice-ai face, nu mai continua să nu faci nimic, pentru că aceasta îţi va asigura un loc al tău în iad.
Grant Phillips
(via I. Burca)
agnus dei - english + romanian blog 