Va prezentam cateva surse de informatii, prin infografice si pareri editoriale de la Hotnews.ro si New Scientist. Articolul din New Scientist incearca sa demonstreze cateva beneficii datorita scaderii populatiei japoneze, insa credem ca este o greseala de a se face aceasta comparatie intre Japonia si Romania in cazul acesta. Avem pe japonezi, pe care sa-i urmarim si sa vedem rezultatele alegerii lor de a nu avea copii – un sfert din japonezi nu au copii. Oricate laturi pozitive ar gasi sau ar infatisa aceste organizatii, care sa incurajeze controlul populatiei, nu se prezinta latura negativa care rezulta datorita controlului populatiei. Una si cea mai negativa si trista latura, e faptul ca sunt atatia batrani care au ajuns parasiti si singuri prin spitale si case de batrani, care nu au absolut pe nimeni in ultimii ani ai vietii lor sa-i ajute sau sa fie alaturi de ei.
Populatia Romaniei continua sa se diminueze, numai intre 2010-2012 „disparand” circa 106.000 de persoane, potrivit unei cercetari a INSSE finalizate in urma cu doua zile si obtinuta de Reducerea populatiei este mai puternica in orase decat in sate si comune, doar cateva judete inregistrand sporuri naturale pozitive. Structura pe varste a populatiei confirma procesul de imbatranire demografica din Romania si cresterea numarului si a ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).
Piramida varstelor este o adevarata „radiografie” a populatiei care indica tendintele pe termen lung ale fertilitatii si mortalitatii cat si efectele de scurta durata ale migratiilor, politicilor demografice ori schimbarilor intervenite.
Natalitatea- stam prost. A venit vremea unor masuri de incurajare a ei.
Reducerea mai accentuata a numarului de nascuti-vii fata de scaderea numarului de decese a condus, in anul 2011, la un spor natural negativ de -55,2 mii persoane (-47,5 mii persoane in 2010). In anul 2011, sporul natural negativ a fost de 1,3 ori mai mare pentru populatia masculina decat pentru cea feminina, datorita mai ales supramortalitatii masculine. Comparativ cu anul precedent, in anul 2011 valorile negative ale sporului natural au crescut atat la barbati (de la -29 mii in 2010 la -31,2 mii persoane) cat si la femei (de la -18,6 mii in 2010 la -24 mii persoane).
In 2011 se remarca scaderea valorii negative dinmediul rural (de la -47,8 mii la -47,2 mii persoane) si trecerea de la sporul pozitiv la cel negativ in mediul urban (de la 0,3 mii la -8,0 mii persoane).
Majoritatea judetelor au inregistrat valori negative ale sporului natural cu exceptia judetelor Brasov, Iasi, Ilfov si Suceava. Valori negative ale sporului natural de peste -3 mii de persoane, au fost consemnate in judetele: Prahova, Dolj si Teleorman.
Comparativ cu anul 2010, in anul 2011, sporul natural a scazut in 33 de judete (cel mai mult in Municipiul Bucuresti cu -1,9 mii persoane) si a crescut in 9 judete (cel mai mult in judetul Vaslui cu +380 de persoane).
Pe regiuni de dezvoltare, sporul natural a scazut in toate regiunile cu exceptia regiunii Sud-Vest Oltenia.
Pentru prima oara in ultimele patru decenii, la 1 ianuarie 2012 ponderea populatiei tinere este egala cu ponderea populatiei varstnice (15,0%
Structura pe sexe si pe varste a unei populatii este deosebit de importanta prin consecintele sale la nivelul social pentru ca imprima o serie de caracteristici modului de trai, consumului economic, comportamentului cultural si nu in ultimul rand mentalitatilor. Schimbarile care au avut loc in dinamica populatiei sunt rezultatul direct al tendintelor inregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalitatii, mortalitatii si migratiei).
Structura pe varste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de imbatranire demografica, datorat in principal scaderii natalitatii, care a determinat reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani).
In paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei varstnice (de 65 ani si peste).
Sursa Hotnews.ro
Multă vreme s-a considerat că scăderea populaţiei unei ţări este un lucru rău, de unde şi implementarea unor politici demografice – uneori aberante – ce vizau creşterea numărului de locuitori. Dar o nouă perspectivă asupra fenomenului arată că lucrurile nu sunt atât de negre: în Japonia, ţară cu o populaţie îmbătrânită şi în scădere, situaţia prezintă unele avantaje incontestabile şi multe ţări aflate în situaţii similare ar avea ceva de învăţat.
Japonia este ţara cu cea mai vârstnică populaţie din lume : vârsta medie a locuitorilor este de 46 de ani, speranţa medie de viaţă de 84 de ani, iar un sfert din populaţie are peste 65 de ani.
De 5 ani, populaţia ţării se micşorează întruna, în 2013 scăzând cu cca. un sfert de milion de persoane.
Mulţi analişti au avertizat că ţara e în declin, pe baza viziunii tradiţionale conform căreia o scădere populaţională reprezintă o problemă gravă pentru o naţiune.
Dar o analiză mai atentă a situaţiei scoate la iveală avantaje de netăgăduit ale situaţiei, iar unele dintre aceste observaţii ar putea fi utile şi altor ţări aflat în aceeaşi situaţie, ţări printre care se numără şi România.
Scăderea populaţiei Japoniei se datorează faptului că longevitatea deosebită a locuitorilor nu poate compensa rata foarte scăzută a fertilităţii – doar 1,4 copii pentru fiecare femeie. Un sfert dintre japonezi nu au copii. Unele ţări europene au şi ele rate de fertilitate la fel de scăzute, dar îşi menţin populaţia datorită imigrării. În Japonia, în schimb, nu există acest mecanism compensator.
În viziunea convenţională, îmbătrânirea şi scăderea populaţiei sunt veşti proaste: se consideră că micşorarea numărului de locuitori încetineşte creşterea economică, iar populaţia îmbătrânită este o mare „povară” financiară pentru sistem.
Însă, mai nou, unii specialişti, precum Nicholas Eberstadt, demograf în cadrul American Enterprise Institute din Washington DC, au scos în evidenţă şi laturile pozitive ale fenomenului.
Datorită numărului mic de copii, Japonia cheltuieşte mai puţin pentru educaţie. Apoi, populaţia Japoniei este foarte sănătoasă, comparativ cu cea a altor ţări dezvoltate, ca urmare a unui mod de viaţă – în special în ceea ce priveşte alimentaţia – diferit de cel al occidentalilor; ca urmare, cheltuielile sistemului sanitar sunt mai scăzute decât în alte ţări cu dezvoltare economică similară.
De două decenii, Japonia prezintă o creştere economică lentă, care pare insuficientă pentru susţinerea pe termen lung a nivelului de trai actual. Dar şi acest aspect poate fi înşelător, spune William Cline, de la Peterson Institute for International Economics din Washington DC. În realitate, datorită scăderii populaţionale, venitul individual a crescut puternic, depăşindu-l pe cel al majorităţii cetăţenilor SUA.
Oricum, cu 127 de milioane de locuitori, Japonia este departe de a fi o ţară slab populată. Mai puţini locuitori ar putea însemna, în viitor, spaţii mai ample de locuit, suprafaţă de teren arabil pe cap de locuitor mai mare decât în prezent şi o calitate a vieţii mai ridicată, spune Eberstadt. Cererea de alimente şi alte resurse va scădea, micşorând presiunea la nivelul întregii planete.
Japonia nu e singura ţară a cărei populaţie scade rapid. România, Rusia, Ungaria prezintă aceeaşi tendinţă. În multe alte ţări, procesul e doar încetinit datorită imigrării.
Însă scăderea populaţiei nu e neapărat un aspect negativ. La nivel global, „bomba populaţională” pare să fie pe cale de a fi dezamorsată. Statisticianul suedez Hans Rosling afirmă că lumea a atins recent apogeul în ceea ce priveşte numărul copiilor cu vârsta de până la 14 ani, iar acum acest număr a început deja să scadă.
La nivel modial, rata fertilităţii s-a înjumătăţit în ultimele 4 decenii, iar populaţia va atinge curând punctul de maxim.
Aşadar, departe de a fi o ţară ameninţată de o catastrofă demografică, Japonia este, după părerea lui Reiko Aoki, economist în cadrul Universităţii Hitotsubashi din Tokio, „liderul modial al schimbării demografice”. Tot mai mulţi cercetători consideră că stagnarea ori scăderea populaţională este un prim pas necesar pentru a reduce presiunea asupra sistemelor planetare care permit vieţii să existe, iar exemplu Japoniei ar putea fi încurajator pentru toţi.