Filip Fărăgău Mărturie – 3 Mai 2015

Filip Faragau

FILIP FARAGAU a plecat la Domnul – Citeste aici – Aplauze pentru Filip, aplauze!!!

Fiti cu totii bun veniti, mai de departe, mai de acasa, intre noi in aceasta zi. Dupa cum poate unii stiti, poate aflati acuma, fratele Beni este plecat la Focsani la o conferinta. Si acolo studiaza tot cartea Romani si am auzit  ca se bucura foarte mult fratii. Au un timp deosebit si ziditor impreuna. Eu am stiut de ceva vreme ca urmeaza sa plece si pentru ca m-a rugat ca atunci cand este plecat, sa il inlocuiesc eu la predica, ce n-am stiut insa este modul in care acest text care a venit la rand se va potrivi cu starea mea personala din aceste zile. De aceea, v-as cere permisiunea sa nu predic neaparat, ci mai degraba, sa fie cateva ganduri personale, mai degraba, o marturie vizavi de aceste cuvinte care au fost deja citite.

Citind acest text m-am gandit la doua cuvinte: adevaruri fundamentale. Cred ca acest text ne vorbeste despre fundamente, despre cele mai importante lucruri din viata, despre acele lucruri din viata pe care ar trebui sa le pretuim mai mult decat oricand. Suntem socotiti neprihaniti prin credinta in Isus Hristos. Avem pace cu Dumnezeu. Hristos a murit pentru noi, pe cand eram noi inca pacatosi, pentru ca astfel sa ne impacam cu Dumnezeu si dragostea Lui sa fie turnata in inima noastra. Sunt adevaruri pe care le rostim multi dintre noi deseori. Le-am cantat anterior, o facem in fiecare Duminica, le spunem in rugaciuni si le discutam poate si intre noi.

Dar, sunt situatii cand desi le credem, ne sunt aproape de inima, totusi parca au un rol secundar in viata noastra si voi reveni la asta imediat. Un cuvant, care in aceste 11 versete, l-am vazut ca se repeta de multe ori este cuvantul bucurie. Daca va veti uita in text, veti vedea ca el este la inceput si este si la concluzia textului. Pavel incheie spunand: Nu numai atat, dar ne si bucuram in Dumnezeu. Mai mult, in prima parte a textului, legat de bucurie, avem o afirmatie care poate ne pune pe ganduri. Spune acolo textul: Ba, mai mult, ne bucuram chiar si in necazurile noastre.

Si m-am gandit in zilele astea la aceasta expresie. Necazul si bucuria nu prea au multe lucruri in comun. Cred ca multi de aici stiti mai bine decat mine ca necazul este necaz. El naste durere. Necazul naste panica de multe ori. Necazul naste incertitudini. Necazul poate sa nasca chiar razvratire. Si toate acestea se nasc din situatia in care ne aflam, situatie dificila, un necaz.

In nici un caz, necazul in sine nu are de a face cu bucuria, nu naste bucuria. Si m-am intrebat atunci: Dar, care este sursa bucuriei in mijlocul necazului. De unde vine ea? Si cred ca textul din Romani ne ofera un raspuns clar, un raspuns simplu.  Daca vom citi mai jos, ne spune: Sursa bucuriei, motivul bucuriei noastre  in mijlocul necazului este faptul ca dragostea lui Hristos a fost turnata in inimile noastre. Ma pot bucura in necazul meu pentru ca dragostea lui Dumnezeu a fost turnata in inima mea prin Duhul Sfant.

Cand ma gandesc la dragostea lui Dumnezeu, de foarte multe ori, de cele mai multe ori, eu o definesc situationala. Cu alte cuvinte, definesc dragostea lui Dumnezeu prin lucrurile de care ma bucur in viata de zi cu zi. Si intr-adevar, Dumnezeu ne lasa atatea motive de bucurie. Nu cred, ca oricare de aici, daca v-ati gandi doar la ziua de ieri, nu ve puteti gandi chiar la un lucru mic , un lucru mare care v-a produs bucurie, care ati putut vedea dragostea lui Dumnezeu. El este un Tata bun, spune Biblia, care ne da din belsug lucruri de care sa ne bucuram.

Dar, cu toate acestea, textul nostru parca ne duce la esenta si ne spune ca daca Dumnezeu isi arata dragostea fata de noi, o face in primul rand si cel mai plenar, pe faptul ca pe cand eram noi inca pacatosi, Hristos a murit pentru noi. Sursa bucuriei supreme, sursa bucuriei care ne poate insoti in fiecare zi, indiferent de circumstante, indiferent de starea noastra, sursa bucuriei supreme este dragostea lui Dumnezeu dovedita in Hristos pentru mine si pentru tine. Si asta, dragi frati si surori, nu ne-o poate lua nimeni. Dimpotriva, ea poate doar sa creasca in mijlocul unei incercari.

Va spuneam ca acest text ne vorbeste despre fundamente, despre adevaruri adanci. Si in saptamana care a trecut, am avut, mult timp, o imagine inainte. Si as vrea sa v-o descriu. Sper sa fie si pentru dvs. graitoare, asa cum este inca pentru mine. E imaginea unei scene de teatru. Si as vrea sa va imaginati o scena de teatru absolut ticsita, plina cu actori, actori foarte diversi. Avem, pe de o parte, clowni, jongleri, actori imbracati in toate culorile, actrite, unii slabi, altii grasi, unii inalti, altii scunzi. Foarte multa galagie, foarte multa harmalaie, fiecare isi rosteste rolul de odata. Dar, la un moment dat, in aceasta harmalaie, in aceasta inghesuiala, incet, lucrurile se linistesc si fiecare se trage, unii de o parte, altii de cealalta, a scenei.

Si incet, incet, se creeaza un culoar  si pe scena, in centru, la reflector, ramane un singur personaj, personajul principal al scenei. Era acolo dintotdeauna. Doar ca era inabusit, daca vreti, de toti ceilalti. Cam asa imi imaginez eu viata mea. Foarte multa galagie. O parte din aceasta galagie vine datorita alegerilor mele pacatoase, datorita deciziilor mele. Insa, o alta parte, vine si datorita multor activitati, lucruri pe care le fac, intalniri care le am, una dintre ele chiar foarte bune, legata chiar de viata bisericii, dar, care parca nu erau strans legate de Hristos, personajul principal. Desi, de multe ori cred ca fac lucruri pentru El, in Numele Lui, am simtit ca realitatea Lui in viata mea nu este cu adevarat fundamentala, sa marcheze cu adevarat tot ceea ce fac, motivatia mea.

Cu vreo trei saptamani inainte de Paste, am hotarat cu sotia mea sa tinem un post. Se practica, este chiar la moda si am zis ca ar fi cazul sa o facem si noi. Dar, adevarul este ca n-a chiar fost post. A fost dieta, as putea spune, pentru ca in alergarea zilnica, aglomeratia fiecarei zile, putine ori aveam ragazul sa ma rog, sa ma gandesc la viata mea, in prezenta lui Dumnezeu, sa ma opresc din alergare. Dar, totusi, aceste zile de post au avut un efect, nu cel pe care il asteptam sau il doream. Am inceput sa simt niste dureri ciudate la spate. Eu sunt obisnuit cu durerile de spate, suferind de hernie de disc. Mi-au spus ca poate sunt doar niste iradieri in acea zona. Dupa aceea, au inceput si niste dureri la stomac. Iarasi, mi-am zis: Cu siguranta ca sunt legate de schimbarea dietei, probabil. Dar, acestea, intensificanduse, am hotarat ca ar fi bine sa trec pe la un medic. Am facut lucrul acesta si am zis: hai sa fac niste analize mai amanuntite.

Ca sa scurtez o poveste lunga, zilele trecute am primit rezultatele acestor analize si diagnosticul a fost unul care nu ne asteptam de loc si anume limfom. Limfomul este un cancer al celulelor albe. Pentru cei cunoscatori sau interesati de terminologia mai specificaeste vorba de un limfom nonhodgkins difuz al celulelor b din sange. N-as vrea sa mai detailez acest aspect. Va pot spune doar ca medical vorbind, lucrurile sunt la inceput. Chiar maine am sa am o intalnire cu un hematolog pentru a discuta schema de tratament si desfasurarea medicala a lucrurilor. Statistic vorbind, prognosticul este unul bun. Dar, dincolo de asta, sunt convins ca atat viata mea, cat si viata dvs. este in mana lui Dumnezeu.

Asa cum probabil banuiti, nu-i usor sa primesti o asemenea veste, atat mie cat si poate, mai ales, Violetei. Ne-a fost greu sa o primim. Dar, as vrea sa va mai marturisesc ceva, felul in care Dumnezeu ne-a pregatit inimile pentru acel moment. A fost unul foarte special. Chiar inainte sa primesc diagnosticul, stateam cu Vio intr-o seara si ne gandeam la cateva versete din Filipeni cap. 4. Versete pe care Violeta le-a scris pe un card, pe o felicitare si a dat-o in ziua aceea unei colege de servici, de ziua ei. Si le citeam impreuna, gandindu-ne la ele si chiar la final, cand am terminat de citit, aproape in secunda urmatoare, am auzit sunetul telefonului care m-a anuntat ca am primit un email si pe email era chiar diagnosticul despre care va spuneam.

Dati-mi voie sa va impartasesc si cu voi aceste versete, care cred ca Dumnezeu le ia si le leaga de inima noastra, ca sa le luam cu noi in zilele care vor urma. Si ma rof ca Dumnezeu sa le faca o realitatesi in viata dvs. a fiecaruia, in momentul vietii in care va aflati.

Filipeni 4:4-8

4 Bucuraţi-vă totdeauna în Domnul! Iarăşi zic: Bucuraţi-vă!
5 Blândeţea voastră să fie cunoscută de toţi oamenii. Domnul este aproape*.
6 Nu* vă îngrijoraţi de nimic, ci, în orice lucru, aduceţi cererile voastre la cunoştinţa lui Dumnezeu, prin rugăciuni şi cereri, cu mulţumiri.
7 Şi pacea* lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile şi gândurile în Hristos Isus.
8 Încolo, fraţii mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot* ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună şi orice laudă, aceea să vă însufleţească.

In incheiere, va multumesc tuturor pentru rugaciuni si pentru sprijin. Cred din toata inima ca Cel care m-a creat si Cel care mi-a dat viata poate sa imi dea vindecare in trup. Si imi doresc cel mai mult, in aceasta situatie, ceea ce-mi doresc pentru fiecare dintre voi, ca sa-mi gasesc tot mai mult bucuria in Domnul, pentru ca El sa poata fi tot mai mult glorificat prin viata mea. Amin.

03 Mai 2015 – Filip Fărăgău from Biserica Baptista Iris on Vimeo.

Reclame

Biserica Casa Tatalui Londra – Pastor Vladimir Pustan & Frati Toflea

VIDEO by mario Krug

Vezi si –

= Urcusul spre Rai sau Autostrada spre iad?! = Ioan Burca

Photo credit

Photo credit

TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, ​

Toata Gloria in Veci !!!

Urcusul Spre Rai sau „Autostrada Spre Iad ?​!​

        „Sunt pe 

„​autostrada​”​ spre iad, pe „​autostrada​”​spre iad, fara semne de oprire sau limita de viteza si nimeni nu are de gand sa ma intoarca din drum!”​

   ​Acestea sunt cuvintele pe care le-am citit de curand si se zice ca ele fac parte din cantecul lumesc al unui cunoscut cantaret american.

​    D​ureros, dar si mai dureros​ e faptul ca el nu e singur, ci si altii,​ foarte multi, mult prea multi, ​sunt ca el, care merg pe ​”​autostrada”​ spre iad!

    Din cuvintele lui vedem ca el isi da seama ca se indreapta vertiginos spre prapastia fara fund a chinului vesnic, iadul. Apoi, el realizeaza faptul ca ar trebui sa se intoarca din acest drum. Ceea ce spune el s-ar parea ca e adevarat si probabil e (sau era), in ceea ce priveste drumul pe care se afla si directia, dar sunt si lucruri neadevarate cu care el cauta sa se dezvinovateasca si sa arunce vina pentru situatia lui pe altii. Adica nu el e vinovatul ca nu se intoarce din drum, ci altii. Asta e scuza pe care cauta multi sa o foloseasca pentru faptul ca nu se intorc la Dumnezeu, ei dand vina pe altii, pe situatia familiala, pe imprejurari, etc., pe oricine si pe orice. Ei insa se socotesc nevinovati.

E adevarat ca sunt situatii in care si cei din jur au o parte din vina pentru faptul ca unul sau altul nu se intoarce la Dumnezeu​.​

 ​Intotdeauna,​ ​insa, ​vina principala ca cineva nu se intoarce la DUMNEZEU,e a celui in cauza​! 

In fata lui Dumnezeu, nimeni nu va putea sa scape de vinovatia pentru greselile facute, specific vorbind, neascultare de Dumnezeu si pentru ca a mers pe aceasta autostrada spre iad, acuzandu-i pe altii. Cei care​ au pus piedici altora ca sa nu mearga pe Calea Domnului, vor da socoteala pentru ce au facut ei, dar nu pentru ce au facut altii. 

Raspunderea este personala, zice Dumnezeu, si El nu se schimba. De buna voie, multi si-au dat viata pentru credinta lor in Dumnezeu si in Domnul Isus Hristos. Tot asa, cei ce sunt pe autostrada spre iad, de buna voie trebuie sa se intoarca din drumul lor spre Dumnezeu, altfel raspunderea este in totalitate a lor.

    Sa vedem acum daca cei care sunt pe 

„​autostrada „​spre iad au avut semne care sa-i ajute sa se opreasca din viteza si sa se intoarca din drumul lor, si daca au putut sa vada ca sunt si din aceia care ar dori sa-i opreasca pe cei care merg spre iad si sa-i intoarca spre Dumnezeu.

    1.- Dumnezeu I​nsusi spune prin Cuvantul Sau, Biblia

„Pe viata Mea, zice Domnul Dumnezeu, ca nu doresc moartea pacatosului, ci sa se intoarca de la calea lui si sa traiasca. Intoarceti-va, intoarceti-va de la calea voastra cea rea! Pentru ce vreti sa muriti voi, casa lui Israel?” (Ezechiel 33:11).    ​

N-a vazut sau n-a auzit acest om niciodata de Biblie? N-a avut el in hotelurile in care a poposit de-atatea ori, Biblie? N-a rasfoit-o el, macar din greseala? In America sunt atatea Biblii, ca numai Dumnezeu le stie numarul. Eu nu cred ca n-a vazut acest semn. Poate ca s-a facut ca nu-l vede, sau l-a vazut si l-a ignorat asa cum fac multi altii, inclusiv din Romania, pe care nu-i intereseaza de fel Cuvantul lui Dumnezeu. Nu-si fac timp, sau nu vor sa citeasca Biblia; si mai ales, ei nu vor sa-si indrepte viata. Ei prefera mai bine sa se uite la televizor, inclusiv la mizeriile ce le gasesc pe unele canale ori pe internet, sau sa petreaca band strasnic cu prietenii. Biblia va fi semnul care ii va acuza in fata scaunului de judecata al lui Dumnezeu, pentru ca l-au ignorat.

    2.- Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu:

 „Fiindca atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ca a dat pe singurul Lui Fiu, pentru ca oricine crede in El, sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica.” (Ioan 3:16)

 Chiar sa nu fi auzit el si cei ce fac ca el, ca Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit in locul lor pentru a-i scapa de la iad? Moartea Domnului Isus Hristos se comemoreaza in fiecare an in vinerea dinaintea fiecarei sarbatori a Pastelor; s-ar putea ca si ei sa fi participat si la aceasta sarbatoare crestina, si daca nu, cred ca au auzit despre ea, deci stiu de vinerea mare (sau seaca). De asemenea, la sarbatoarea de Pasti, oamenii se saluta unii pe altii cu salutul, „Hristos a inviat!” N-au auzit ei niciodata acest salut? Daca numai aceste doua semne ar exista si ar fi bagate in seama (Dumnezeu cu Cuvantul Sau, Biblia, si Domnul Isus Hristos cu jertfa Sa), ar fi suficiente pentru a-i intoarce din drumul spre iad pe toti cei ce sunt pe aceasta autostrada. Mai sunt insa si alte semne mai mici, dar vizibile pentru cei ce vor sa le vada!

    3.- Predicatorii Cuvantului lui Dumnezeu, care invata adevarurile Bibliei, si apoi le transmit cat mai clar si eficient altora, pentru ca acestia sa fie salvati de la iad. In America, in Romania, si alte multe tari, Cuvantul lui Dumnezeu e predicat de multi ani in biserici, in diferite sali, pe stadioane, in spitale si chiar in inchisori, pentru ca Dumnezeu ii iubeste pe toti oamenii. Mi-ar fi greu sa cred ca oameni din aceste tari ar putea sa spuna ca nu au auzit, sau n-au avut posibilitatea sa auda Cuvantul lui Dumnezeu prin predicatori. Da, predicatorii​, pe care multi nu-i baga-n seama, sau ii batjocoresc,​ vor fi martori in ziua judecatii ca au vestit Cuvantul Evangheliei​, dar oamenii nu au ascultat.

    4.- Fiecare crestin adevarat care se sileste sa traiasca viata dupa voia lui Dumnezeu. Ca au pregatire mai multa sau mai putina, cu sau fara scoala, acestia sunt indicatoare reale care arata celor ce merg spre iad ca drumul lor e gresit. Dar trebuie sa fie bagati in seama. De cele mai multe ori ei sunt dispretuiti, batjocoriti si jigniti, fiind considerati, datorita vietii lor de supunere fata de Dumnezeu, retrograzi, inapoiati, oameni care-si inchid viata, care nu stiu sa se distreze si nu stiu sa-si traiasca viata. Multora li se potrivesc cuvintele care le spune Scriptura:

„Altii au suferit batjocuri, batai, lanturi si inchisoare; au fost ucisi cu pietre, taiati in doua cu ferestraul, chinuiti; au murit ucisi de sabie, au pribegit imbracati cu cojoace si in piei de capre, lipsiti de toate, prigoniti, munciti, ei, de care lumea nu era vrednica-au ratacit prin pustiuri, prin munti, prin pesteri si prin crapaturile pamantului.” (Evrei 11:36-38)   ​

Este evident ca Dumnezeu are toata atentia indreptata asupra lor, si ei vor fi in Ziua aceea, martori ai acuzarii.

    5.- Boli si steaguri de doliu. Dumnezeu ingaduie ca unii sa se imbolnaveasca, ei sau vreun membru din familia lor, ori permite ca moartea sa loveasca vreun membru al familiei din care fac parte. De ce ? Tocmai ca sa-i avertizeze ca trebuie sa se opreasca, sa se intoarca la Dumnezeu, pentru ca fara El sunt pierduti. Unii ajung ei insisi pe un pat de suferinta, sau intr-un carucior cu rotile, temporar sau pana la sfarsitul vietii. Moartea e un semnal de alarma puternic si dur care arata ca autostrada spre iad are pentru fiecare si un capat.

    6.- Reviste crestine si pagini de internet (site-uri) bazate exclusiv pe Biblie. Aici intra revista, „Implinirea vremii”, dar si site-ul www.crestinul.org, unde pot fi gasite toate numerele acestei reviste, Biblia in limba romana cu cautare de cuvinte (concordanta) pentru studiu si selectie de poezii crestine. De asemenea, site-ul www.PerlesiComori.net, s.a.m.d.

    7.- Statii de radio si televiziune crestine propagatoare a cuvintelor Sfintelor Scripturi.

    Toate aceste semne indeamna pe cei care alearga pe autostrada catre iad sa se opreasca, sa se intoarca din drumul lor, sa se impace cu Dumnezeu, sa se salveze.

    Dupa cum se vede, omul nostru, la fel ca si ceilalti, cauta scuze cand afirma ca nu sunt semne care sa-i arate ca trebuie sa se opreasca din mersul lui spre iad, sau cand spune ca nimeni nu se gandeste sa-l intoarca din drum​.    ​

Intoarcerea din drum este o problema exclusiv personala, o problema de vointa​, adica daca vrei sa te intorci sau nu! Dumnezeu a inzestrat omul cu vointa, si ii respecta vointa.

Cu siguranta ca sunt crestini adevarati care s-au rugat sau se roaga pentru el, asa cum se roaga pentru multi altii, pentru orase intregi, pentru tari intregi, si pentru lumea intreaga. Ba mai mult decat atat, multi s-au rugat si se roaga pentru cei ce i-au batjocorit, i-au bagat la inchisoare, i-au torturat. De ce o fac? Pentru ca asa ne-a invatat Salvatorul nostru, Domnul Isus Hristos, Fiul lui Dumnezeu pe cei care suntem urmasii Lui, sa dorim din toata inima salvarea altora care sunt in drum spre iad. 

Punem diferite semne, cat mai multe, pentru a-i ajuta pe pacatosi, sa opreasca si sa se intoarca de pe drumul lor, si apoi sa mearga pe Unica Cale ce duce la Dumnezeu, Isus Hristos, Domnul si Mantuitorul omenirii! 

„Isus i-a zis: „Eu sunt calea, adevarul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin Mine.” (Ioan 14:6)   ​

Nu stiu ce alte semne ar mai dori, sau cine si cati sa se mai gandeasca la el si la toti ceilalti care sunt impreuna cu el pe aceasta cale larga care duce la pierzare sigura si vesnica, iadul. Problema nu-i cu semnele si nici nu-i la altii ci la el si la toti ceilalti care sunt impreuna cu el.

p

Photo credit www.radioairjesus.net

Problema este URCUSUL SPRE RAI! Aceasta-i problema celor care sunt pe calea pierzarii, pe autostrada spre iad. Aceasta cale, sau „​autostrada​”​, merge in jos spre abis; se trag in jos unii pe altii, aluneca singuri, fara efort. 

Daca s-ar opri si s-ar intoarce, ar trebui sa mearga in sus spre Rai, spre Dumnezeu, si asta presupune efort de diferite feluri, timp sa citesti Cuvantul lui Dumnezeu, sa te rogi, sa mergi la Biserica, sa dai milostenii la cei nevoiasi, sa fii batjocorit de cei din jur, sa fii considerat retrograd, printre ultimii oameni. In unele tari si regimuri politice, pot fi si batuti, discriminati, bagati la inchisoare, iar unii chiar omorati. 

Ei refuza sa accepte in mod constient sa se complice, sa sufere atata, sa piarda atatea. Ei vor sa traiasca in tot felul de pacate, sa aiba tot ce vor sau ce pot apuca (cinstit sau necinstit). Ei compara cele doua cai, autostrada spre iad, care merge in jos, si urcusul spre rai, care merge in sus, si li se pare ca prima ar fi mult mai avantajoasa pentru ei. Dar vai, timpul cat ei se pot bucura de aceste placeri pacatoase (multe sau mai putine), e FOARTE SCURT, comparand cu ceea ce urmeaza dupa aceasta calatorie, vesnicia, adica,
FARA SFARSIT; si nu in distractii, ci IN CHINURI!

    Stimati cititori si stimate cititoare care sunteti pe autostrada spre iad, ce semne sau ce semnale de alarma ati vrea sa mai vedeti, ca sa va opriti din calatoria care va duce spre iad? Cine altcineva ati vrea sa se gandeasca la voi pentru ca sa va determine sa va opriti din acest drum, si sa va intoarceti spre Dumnezeu? Nu-i destul ca se gandesc la voi Creatorul si Stapanul Universului – Dumnezeu Tatal, Domnul Isus Hristos – Fiul Sau, Duhul Sfant, si credinciosii care se roaga pentru voi?

​     Daca urcati spre Rai, continuati pana la capatul vietii, indiferent de probleme si riscuri, pentru ca cel mai important lucru pentru un om e sa ajunga unde si-ar dori, adica la bine, in fericire.
 
​Daca, insa, sunteti pe autostrada spre iad, opriti-va ACUM, faceti intoarcerea de 180 de grade, si incepeti urcusul spre rai, chiar daca​ e mai greu​!​

 Important e unde duce si cum va fi sfarsitul celor ce-l urca pana la capat​!​

​ Capatul urcusului spre Rai​ poate fi scris in doua cuvinte: FERICIRE VESNICA!

    Dumnezeu sa va ajute si sa ne ajute la toti sa ajungem acolo​! Amin!

                               Ioan Burca – robul DOMNULUI,        ​

                                              Doctor in Teologie​ 

Pe link-ul de mai jos avem marturia Liei Rusu, care intr-o rapire sufleteasca i-a vazut atat pe cei care urcau spre Rai, cat si pe cei care coborau pe ​”​autostrada​”​ spre iad​!
​    De la minutul 10 la minutul 17 .
Judecata de Apoi!!! – Lia Rusu _ Marturie​
 TATALUI, FIULUI, DUHULUI SFANT, 
                                            Toata Gloria in Veci !!!

                                              Stimati Vizitatori

                              Va prezentam 2 link-uri, care contin 

          Cuvantul si Minunile Lui DUMNEZEU in viata unor oameni. 

               Va dorim vizionare si auditie Placuta si Benefica!
      Pe link-ul nr. 1, dati click pe camera de filmat, aceea mica
  din dreapta,  sau pe difuzorul mic din dreapta, pentru cele audio.
      1.  http://perlesicomori.net/  (audio si video)
     Pe link-ul nr. 2,  ” Esenta BIBLIEI ” , gasiti Lucrurile ESENTIALE 
 pe care un om trebuie sa le STIE si sa le FACA, si altele sa stie
sa NU le faca, pentru a fi salvat de la iad si a-i arata SINGURA CALE spre RAI,
care este DOMNUL ISUS HRISTOS FIUL Lui DUMNEZEU !!!
                            DUMNEZEU sa va Binecuvanteze!
                                            Cu tot respectul,
                                  Ioan Burca – robul DOMNULUI,
                                          Doctor in Teologie
“Cercetaţi toate lucrurile şi pastrati ce este bun”, 
adică BIBLIC.


    Dati la cat mai multi aceste link-uri, pentru clarificare, intarire in credinta, sau intoarcere la DUMNEZEU, prin DOMNUL ISUS HRISTOS, si convingerea DUHULUI SFANT, si va veti intalni cu rezultatele aici pe Pamant, sau in Cer!

                     „…cine seamana mult, mult va secera.”

​​
 

IATA-MA, VIN SA FAC VOIA TA DUMNEZEULE ! Viorel Udriste

„Tu nu doresti nici jertfa, nici dar de mancare, ci mi-ai strapuns urechile; nu ceri nici ardere de tot, nici jertfa de ispasire. Atunci am zis: „Iata-ma ca vin ! – in sulul cartii este scris despre mine – vreau sa fac voia Ta, Dumnezeule ! Si Legea Ta este in fundul inimii mele” Ps. 40:6-8

Aceste cuvinte confera psalmului 40 identitatea de psalm mesianic. Dumnezeu ii descopera lui David prin inspiratie divina, cum ca El va trimite pe Sfantul lui Israel. „Striga de bucurie si veselie, locuitoare a Sionului, caci mare este in mijlocul tau Sfantul lui Israel” ! (Isaia 12:6) si in alta parte profetul zice : „Nu te teme de nimic, viermele lui Iacov si samanta slaba a lui Israel; caci Eu iti vin in ajutor – zice Domnul – si Sfantul lui Israel este Mantuitorul tau ” (cap.40:14) In epistola catre Evrei 10:5-10 sunt citate versetele 6-8 ale Psalmului 40, si se refera la insusi Domnul Isus Hristos. Practic acestea sunt cuvintele Mantuitorului care ne vorbeste despre insuficienta Vechiului Legamant, si practic El isi anunta venirea Sa in lume ca sa aduca rascumpararea intregii omeniri :

„De aceea, cand intra in lume, El zice: „Tu n-ai voit nici jertfa, nici prinos, ci Mi-ai pregatit un trup; n-ai primit nici ardere de tot, nici jertfe pentru pacat. Atunci am zis: „Iata-Ma (in sulul cartii este scris despre Mine), vin sa fac voia Ta, Dumnezeule ! Dupa ce a zis intai; „Tu n-ai voit si n-ai primit nici jertfe, nici prinosuri, nici arderi de tot, nici jertfe pentru pacat” (lucruri aduse toate dupa Lege), apoi zice: „Iata-Ma vin sa fac voia Ta, Dumnezeule.” El desfiinteaza astfel pe cele dintai, ca sa puna in loc pe a doua. Prin aceasta „voie” am fost sfintiti noi, si anume prin jertfirea trupului lui Isus Hristos o data pentru totdeauna.”

Ascultarea Sa, de Tatal ceresc si predicarea neprihanirii sunt scoase in evidenta in aceste versete. Desi Dumnezeu este Cel care instituise jertfa si darul de mancare ca randuiala pe care natiunea Israel trebuia s-o respecte, ele nu au constituit intentia finala a lui Dumnezeu. Mai degraba au fost tipuri si umbre ale unor lucruri mai bune ce aveau sa vina. Ca masuri temporare, ele si-au avut locul lor binestabilit, dar Dumnezeu nu a fost niciodata pe deplin satisfacut cu acestea, ele nu ofereau solutia finala de rezolvare a problemei pacatului. Recunoscand slabiciunea inerenta in jertfele arse de tot si in ofrandele pentru pacat, Dumnezeu a deschis mai degraba urechile Preaiubitului Sau Fiu. Asta nu inseamna altceva decat ca urechile Mantuitorului au fost deschise sa auda si sa asculte de voia Tatalui Sau. Cu aceasta atitudine de disponibilitate si ascultare fara murmur a venit Hristos in lume. Expresia „mi-ai strapuns urechile” din versetul 6, i se poate da si alta conotatie biblica… Citim Exod 21:2-6 :

„Daca vei cumpara un rob evreu, sa slujeasca sase ani ca rob, dar in al saptelea sa iasa slobod, fara sa plateasca ceva ca despagubire. Daca a intrat singur, sa iasa singur; daca era insurat sa iasa si nevasta sa impreuna cu el. Daca stapanul lui i-a dat o nevasta, si a avut fii si fiice cu ea, nevasta si copiii sa fie ai stapanului lui, iar el sa iasa singur. Daca robul va zice: „Eu iubesc pe stapanul meu, pe nevasta mea si copiii mei, si nu vreau sa ies slobod” , atunci stapanul lui sa-l duca inaintea lui Dumnezeu, sa-l apropie de usa sau de stalpul usii, si stapanul lui sa-i gaureasca urechea cu o sula, si robul sa ramana pentru totdeauna in slujba lui.” Deci robul care dorea sa ramana in casa stapanului, pentru ca era multumit de ceea ce i se oferea putea sa ramana pentru tot restul vietii in casa stapanului, cu conditia sa fie dus probabil inaintea unui preot (expresia „inaintea lui Dumnezeu”) ca si martor si i se strapungea urechea de stalpul unei usi in prezenta preotului. Hristos anticipand ce se va intampla, pentru ca aceste cuvinte din psalmul 40 au fost scrise cu multe sute de ani inainte de venirea Sa in lume, El a devenit sclav de buna voie la intruparea Sa. …”ci S-a dezbracat pe Sine insusi si a luat chip de rob, facandu-Se asemenea oamenilor” (Fil. 2:7) .Hristos nu s-a dezbracat de o haina oarecare, ci de slava cereasca pentru a se face rob asemenea oamenilor. si va continua sa-i slujeasca pe ai Sai (pe sfinti) cand va reveni. (Luca 12:37)

Motto-ul intregii vieti a lui Isus a fost: „Iata-Ma, vin sa fac voia Ta, Dumnezeule” Aceasta inseamna ca prin ascultarea pana la moarte a lui Hristos, noi trebuia sa fim sfintiti cu scopul ca Legea lui Dumnezeu sa poata fi pusa in vietile noastre. „Iata legamantul pe care-l voi face cu ei dupa acele zile, zice Domnul: voi pune legile Mele in inimile lor si le voi scrie in mintea lor”. adauga: „Si nu-Mi voi mai aduce aminte de pacatele lor, nici de faradelegile lor. Dar acolo unde este iertare de pacate nu mai este nevoie de jertfa pentru pacat” Evrei 10:16-18 Astfel fiecare credincios trebuie sa afirme aceste cuvinte ale Mantuitorului la propria sa viata : „Iata-ma vin sa fac voia Ta, Dumnezeule.” Credinta ascultatoare pe care o doreste Dumnezeu este o credinta care isi gaseste placerea in implinirea voii lui Dumnezeu si dovedeste aceasta prin stradania de a strange Cuvantul lui Dumnezeu in inima .”Strang Cuvantul Tau in inima mea, ca sa nu pacatuiesc impotriva Ta ! ” Ps. 119:1

„Daca nu ramane cineva in Mine, este aruncat afara, ca mladita neroditoare, si se usuca; apoi mladitele uscate sunt stranse , aruncate in foc, si ard. Daca ramaneti in Mine, cereti orice veti vrea si vi se va da. Daca aduceti mult rod, prin aceasta Tatal Meu va fi proslavit; si voi veti fi astfel ucenicii Mei”. (Ioan 15:6-8)

Emil Bartos recita – Eu m-am nascut sa nu mor niciodata de Traian Dorz

Eu m-am nascut sa nu mor niciodata
Si daca totusi, zilnic, moare-n mine
O particica, Doamne pentru Tine
E ca sa-mbrac adevarata viata!

Caci Tu ai vrut sa fiu,Parinte-asa,
Nu pentru ca sunt eu, nespusa piatra rara,
Ci pentru ca-n fiinta mea precara
Ai pus un strop din maiestatea Ta.

Eu m-am nascut sa fiu o marturie,
Caci litera nu are-n ea putere,
Ci Duhul Tau, nepotolit se cere
Sa locuiasca-ntr-o-ntrupare vie.

Dar ca s-ajung doritul tau exemplu
Iti daruiesc intreaga mea faptura,
S-o curatesti de tot ce este zgura
Si s-o preschimbi in stralucitu-Ti Templu.

Eu m-am nascut sa plang cu cel ce plange
Si sa-mi iubesc si fratii si dusmanii,
Dar teama-mi e ca zilele si anii
Sa ii ajung pe toti, nu mi-ar ajunge.

Caci scurta e umblarea pamanteasca
Si-n trupul meu e mare neputinta
Dar stiu ca ai sa-ti Tii fagaduinta
Si-o sa-mplinesti tot ce o sa-mi lipseasca.

Eu m-am nascut sa stiu ce-i rau si bine,
Si-atatia ani am cautat raspunsul
Dar tot atat m-am intalnit cu plansul…
Pana-ntr-o zi, cand am sosit la Tine.

Si cand mi-ai spus cuvintele nespuse
Ce-au impletit durerea cu dojana,
Tamaduind in mine toata rana
Tu m-ai atras de partea Ta, Isuse.

Eu m-am nascut sa aflu-n mine pretul
Ce s-a platit in locul meu pe cruce
Si-oriunde-n lume pasii ma vor duce
Sa-ti fiu pe totdeauna cantaretul.

Prin orice biruinte si infrangeri
Struneste-mi harfa cum iti place tie,
Cand voi ajunge-n sfanta-Mparatie
Sa pot canta in corul Tau de ingeri…

Crinisor Stefan – Daca zidurile ar putea vorbi

  • ….pacatul e atragator firii (is appealing to your flesh). De ce credeti ca atatia oameni isi pierd demnitatea, isi pierd jobul, isi pierd tot respectul cand pacatuiesc cu cineva sau fac ceva? De ce? Pentru ca pacatul este placut. Nu putem sa spunem ca pacatul nu-i placut. Pacatul ne gadila firea.

Daniel 5:1-9; 24-31

1 Împăratul Belşaţar a făcut* un mare ospăţ celor o mie de mai-mari ai lui şi a băut vin înaintea lor.
2 Şi, în cheful vinului, a poruncit să aducă vasele de aur şi de argint pe care* le luase tatăl său, Nebucadneţar, din Templul de la Ierusalim, ca să bea cu ele împăratul şi mai-marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.
3 Au adus îndată vasele de aur care fuseseră luate din Templu, din Casa lui Dumnezeu din Ierusalim, şi au băut din ele împăratul şi mai-marii lui, nevestele şi ţiitoarele lui.
4 Au băut vin şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fier, de lemn şi de piatră.
5 În clipa* aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om şi au scris în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mână care a scris.
6 Atunci, împăratul a îngălbenit şi gândurile atât l-au tulburat că i s-au desfăcut încheieturile şoldurilor şi genunchii* i s-au izbit unul de altul.
7 Împăratul a strigat* în gura mare să i se aducă cititorii** în stele, haldeenii şi ghicitorii. Apoi împăratul a luat cuvântul şi a zis înţelepţilor Babilonului: „Oricine va putea citi scrisoarea aceasta şi mi-o va tâlcui va fi îmbrăcat cu purpură, va purta un lănţişor de aur la gât şi va avea locul al treilea† în cârmuirea împărăţiei.”

Crinisor Stefan Philadelphia Atlanta

Fratii ma considera un pastor tanar, dar, nu-s mai tanar, deja am schimbat prefixul, sunt cu „5”. Insa, am pe inima lucrarea cu tinerii, as vrea sa am, in primul rand, un mesaj pentru cei tineri in aceasta seara. Am citit un text pe care-l cunoastem asa de bine, este vorba de petrecerea aceea, data de Balsatar. Este vorba de mana aceea, care a scris pe perete. Si, americanii au o vorba: „The handwriting is on the wall”, si tinerii stiu ce inseamna aia. When your dad is telling you that the handwriting is on the wall, you know what that means. Yes? Cand tatal tau iti spune ca ‘scrisul e pe perete’, tu sti ce inseamna. Romanii nu spun asa, romanii spun: vezi ca ti s-a incarcat carul. Tata asa spunea sau mai spunea: discutam diseara. Stiam ce se intampla. Punishment is coming – vine pedeapsa. As vrea sa vorbesc in aceasta seara despre un om, la care, Dumnezeu, i-a spus la un moment dat: STOP. Scrisul a aparut pe perete, pentru el.

As vrea in aceasta seara, foarte pe scurt, sa privim la contextul istoric, in textul din aceasta seara, si anume, la imperiul acesta babilonian. Imparatul Belsatar era cel care statea pe tron in Babilon. Babilonul era o cetate bine intarita. De fapt, imperiul acesta s-a tot micsorat, s-a tot micsorat. Au venit mezii si persii si au tot taiat din el. Si, la un moment dat, au ajuns la fel, ca si cei care au facut putina istorie in Romania. La un moment dat, tot imperiul bizantin a ramas doar Constantinopolul. A ramas o cetate numai. Dar, cetatea aceasta era atat de bine intarita, incat lui Belsatar nu i-a pasat. Era inconjurat de ostile dusmanului, dar nu i-a pasat, pentru ca cetatea era foarte bine intarita. Aveau apa, raul Eufrat curgea prin mijlocul cetatii pe sub ziduri, nimeni nu putea sa intre. Era bine, mersi, stia ca totul este ok. Era o cetate mare, avea 60 mile (96 km) in circumferinta. Va dati seama ce cetate mare era. Ziduri inalte si late. In cetatea aceasta se gaseau gradinile suspendate, care erau considerate pe vremea aceea, cea de a saptea minune a lumii antice. Este poate cea mai frumoasa cetate care a fost construita vreodata.

Si, Belsatar, era un om la care nu-i pasa de nimeni si de nimic. Si noaptea aceasta despre care Cuvantul lui Dumnezeu ne vorbeste, el a dat un ospat, un big party, si a invitat o mie din boierii lui. I-a trimis la fiecare cate o invitatie. De acolo, dintre cei mai mari ai lui lipsea o singura persoana. Daniel. Si daca era invitat, oricum Daniel nu venea, pentru ca Daniel avea alte standarde. In noaptea aceea, ceva s-a intamplat. Vedeti dvs., omul lui Dumnezeu are babilonul sau. Are cetatea lui intarita, locul sau, in care se simte safe, in siguranta, unde el crede ca nu-l vede nimeni, nici macar Dumnezeu. Dar, se insala, pentru ca zidurile acestea care sunt in jurul nostru, in babilonul nostru, o, daca ele ar putea vorbi?

Daca zidurile babilonului, aminti Domnul Isus in Duminica Floriilor, cand fariseii au spus: Spune ucenicilor tai sa taca, si Domnul Isus a spus: „Daca ei o sa taca, pietrele vor vorbi.” Daca zidurile ar putea vorbi, ce ar spune zidurile acestea, daca ar putea sa vorbeasca? Si ma gandesc la unii tineri, daca zidurile din camera ta, acolo unde esti tu si te-ai inchis si ai pus pe usa ‘do not enter’, ‘aici, nu intra’ sau intra cu riscuri. Cand am venit in America, primul meu job a fost de curatenie. Zece ani am facut curatenie si nu mi s-a intamplat nimic. Faceam curatenie la niste familii de bogatani si am ramas impresionat. Am vazut pe usile la camerele copiilor, scria acolo ‘intra aici cu risc’. Si am vazut de ce. Cand am deschis usa, n-am putut sa o deschid, toate erau pe jos. Daca zidurile din camera ta ar vorbi, poate ca ar spune ceva, ceea ce parintii tai nu stiu. Poate ar spune ceva, ceea ce pastorul tau nu stie. Secretul tau, care poate nu l-ai spus la nimeni… Haideti sa ne uitam in textul acesta si sa vedem, daca zidurile ar putea vorbi, zidurile Babilonului, ce ar spune?

Daca zidurile ar putea vorbi… ele ne-ar spune ca:

1. Pentru o vreme, pacatul aduce placere. (Sin is fun for a season)

Uitati ce spune aici Cuvantul lui Dumnezeu: Împăratul Belşaţar a făcut un mare ospăţ celor o mie de mai-mari ai lui şi a băut vin înaintea lor. Si vers. 2, parca ne spune exact ce se intampla acolo: Şi, în cheful vinului, El s-a simtit bine (he was in good mood). Ca, pacatul e atragator firii (is appealing to your flesh). De ce credeti ca atatia oameni isi pierd demnitatea, isi pierd jobul, isi pierd tot respectul cand pacatuiesc cu cineva sau fac ceva? De ce? Pentru ca pacatul este placut. Nu putem sa spunem ca pacatul nu-i placut. Pacatul ne gadila firea. Si-l vedem aici pe Belsatar, trimite mesajul la cei 1000 de boieri ai lui si spune: Veniti cu nevestele voastre, veniti cu prietenele voastre, cu concubinele voastre, cu tiitoarele voastre, hai sa avem fun! Hai sa ne imbatam! Daca erau pe vremea aceea, ar fi zis: „Hai sa ne drogam! Hai, sa ne simtim bine! Cui ii pasa de ziua de maineCui ii pasa de Dumnezeu? Si asa, El nu ne vede.” „Parintii nostri nu ne vad! Ce-mi pasa mie de predicator, de pastor? El nu stie, n-are de unde sa stie. Suntem intre patru pereti.” 

Vedeti, pacatul a fost in sezon plin la Babilon. Insa, ceea ce Belsatar nu s-a gandit este ca intotdeauna, pacatul are consecinte. Intotdeauna, pacatul aduce consecinte dupa el. De ce credeti, ca atatia oameni si-au distrus viata  si-au stricat creierul pentru ca au cazut in capcana betiilor, a drogurilor si  a imoralitatii si ma rog, alte lucruri , pentru ca intotdeauna pacatul atrage dupa el consecintele lui. Prima data e placut. Prima data e frumos. N-am sa uit niciodata, un baiat,  care este in Detroit, am stiut ca are probleme cu drogurile si l-am intrebat: „Mai, spune-mi si mie ce se intampla?” A spus: „Frate Crinisor, cand ma drogam, cand venea seara, nu mai puteam sa stau acasa. Cand venea seara, plecam cu prietenii mei, toata noaptea faceam numai prostii. Si ce crezi? Pe la 3 noaptea, incepeam toti sa cantam, ca eram toti copii de pocaiti. Mai cantam si cate o cantare.” Auzi! Dar, zice: „Ne simteam bine! Ne simteam bine!” Pacatul. Pacatul pentru o vreme aduce placere. Trebuie sa intelegem lucrul acesta si sa recunoastem lucrul acesta.

Photo credit www.radioromaniacultural.ro

2. Exista un punct al pacatului de unde nu te mai poti intoarce! Vers. 5-6. Sin has a point of no return!

Exista un punct al pacatului de la care nu te mai poti intoarce. Uitati ce spune Cuvantul lui Dumnezeu:

4 Au băut vin şi au lăudat pe dumnezeii de aur, de argint, de aramă şi de fier, de lemn şi de piatră.
5 În clipa* aceea, s-au arătat degetele unei mâini de om şi au scris în faţa sfeşnicului, pe tencuiala zidului palatului împărătesc. Împăratul a văzut această bucată de mână care a scris.

Pacatul te duce atat de departe, incat la un moment dat, nu mai sti ce sa faci. Astazi faci una, maine faci cealalta. Poimaine faci cealalta. Astazi te uiti la un site pe internet, care-i mizerabil, maine te uiti iara, si poimaine te uiti iara si dupa aceea te duci si pui in practica ceea ce ai vazut pe situl de internet. It works! – Are efect! De aia, pornografia este o industrie atat de mare. Cu cat pacatuiau mai mult cu atat aveau chef mai mult. La un moment dat, n-a mai stiut ce sa faca. Dupa ce s-au imbatat, dupa ce au mancat, dupa ce au fost in desfrau cu femeile alea acolo, la un moment dat, n-au mai stiut ce sa faca si imparatului i-a venit o idee. Hey guys (baieti), va mai amintiti, undeva intr-o casa sunt vasele care erau tocmai din Templul evreilor. Ia aduceti-le voi aici, ca vreau sa beau vin din ele, sa vad ce gust are vinul din paharul evreilor. „

Vedeti, fratilor, multi oameni savarsesc un pacat, ignorandu-l pe Dumnezeu. Belsatar, insa, face un pas mai inainte. El il sfideaza pe Dumnezeu. Right in His face- chiar in fata Lui! Si Dumnezeu spune: Gata. Pana aici. Te-am lasat pana acum.

As vrea sa va imaginati ca in timpul Cinei Domnului, ca sa facem acum oarecum o paralela, in timpul Cinei Domnului, cineva sa ia paharul si sa zica: eu beau acest pahar, nu in cinstea Domnului, ci in cinstea Satanei.” Cam asa a facut Belsatar. El nu era la Cina Domnului, dar a luat paharele acelea  sfinte si a baut in cinstea dumnezeilor de aur, de argint, de lut. Asta a facut pentru ca l-a sfidat pe Dumnezeu. Belsatar a mers prea departe. Belsatar stia meniul de la ospatul lui. Dar, n-a stiut ca Dumnezeu v-a servi desertul. N-a stiut, nu si-a imaginat. Dumnezeu n-a mai tolerat acest lucru si a intervenit. Si pentru prima data, primul PowerPoint a fost inventat de Dumnezeu. Pentru prima data, Belsatar vede un PowerPoint pe perete: Mene, Mene, Tekel, Ufarsin. Apare mana aceasta.

Asa se intampla in bisericile noastre, asa se intampla in bisericile noastre. Asa se intampla in comunitatea noastra, asa se intampla in societatea noastra. NE JUCAM CU PACATUL. PACATUIM. Si dupa aia, spunem: O, frate Crinisor, frate Luca, fratii pastori, lasa, ca ei iara o sa ne predice despre iertare. Si iarasi pacatuim si iarasi ne predica despre iertare, ca suntem intre ziduri, nu ne vede nimeni! Nu ne vede mama, nu ne vede tata, nu ne vede prieteni, nu ne vede pastorul. Si apoi, in nebunia noastra, facem exact ceea ce Belsatar face. In nebunia ta, faci exact ceea ce Belsatar a facut: folosesti vasul templului lui Dumnezeu- TRUPUL TAU! Trupul tau este templul lui Dumnezeu. Trupul tau este un vas si Dumnezeu ne spune sa tinem vasul acesta, sa fie un vas de cinste, un vas curat. Si in vasul acela punem ce nu trebuie. Punem lucrurile care nu-l onoreaza pe Dumnezeu, lucruri care sfideaza pe Dumnezeu. Acolo, punem droguri, punem alte lucruri, imoralitate… si apoi ne mai miram ca se intampla lucruri care nu vrem sa se intample.

Vedem acum ca Dumnezeu a terminat cu Belsatar. Cand Belsatar vede lucrul acesta, el si-a dat seama ca nu mai este de gluma. Si spune Cuvantul lui Dumnezeu in vers. 6 – Atunci, împăratul a îngălbenit şi gândurile atât l-au tulburat că i s-au desfăcut încheieturile şoldurilor şi genunchii* i s-au izbit unul de altul. A avut doua reactii imparatul.

  1. O reactie fizica. A ingalbenit si a inceput sa tremure.
  2. A doua a fost o reactie emotiva. Gandurile l-au tulburat asa de tare.

Este aici o aplicatie directa, dragul meu. Daca traiesti in pacat, ar trebui sa tremuri. Sti de ce? Deoarece, Dumnezeu a scris deja ceva in dreapta pacatului tau. Nu pe perete. Ci, Dumnezeu a scris ceva despre pacatul tau in Biblie. Ca, de aia uneori nu citim Biblia. Ca, Biblia ne confrunta cu niste probleme. De aia nu citim Biblia pentru ca Biblia e oglinda in care trebuie sa ne uitam. Si ma uit in Cuvantul lui Dumnezeu si cercetez Cuvantul lui Dumnezeu. Si cineva spunea : cand citim Biblia, nu noi cercetam Biblia, Biblia ne cerceteaza pe noi. Cuvantul lui Dumnezeu ne cerceteaza pe noi. Si de asta o punem la o parte pentru ca ne deranjeaza. Ne deranjeaza. Stiti ce scrie in Biblia aceasta? Plata pacatului este moartea. Stiti ce scrie in Biblia aceasta? „Grozav lucru este sa cazi in mainile Dumnezeului celui viu!” Evrei 10:31

As vrea sa va intreb: Oare, de ce, Belsatar, care n-a stiut ce inseamna scrierea, de ce a insistat asa de mult, sa stie ce inseamna scrierea aceea? De ce n-a zis: hei, pune niste tencuiala pe ea. Astupati-o Nu vreau s-o vad. De ce? De ce? Pentru ca oricat am vrea sa negam, sa ignoram, oricat am vrea sa astupam, sa trecem cu vederea, Dumnezeu a pus in mintea noastra constiinta. Si constiinta aceea ne mustra. Si ne spune ca nu-i voie. Imi amintesc cand am fost tanar, cand mai faceam si eu cate una, imi batea inima de numa, pentru ca Duhul lui Dumnezeu care era in mine ma mustra ca nu e ok, nu e bine. Dar, Belsatar a ajuns deja prea departe. Belsatar a impins prea departe. Adanc in inima lui, el a stiut ca este vinovat si acum astepta. Exista un punct al pacatului in care te duci prea departe.

Si poate esti acum pe banca si spui: Auzi, frate, Dumnezeu cu mine face o exceptie. Stiti? Asa vine Satana si zice: Pentru tine, Dumnezeu va face o exceptie. Yeah, right! Dar, cine esti tu? Dar, cum, adica,  a facut o exceptie? „Pai, uite, eu am probleme cu pacatul asta, dar asa, de ani de zile tot il duc. Domnul nu m-a pedepsit, Domnul nu mi-a facut nimic.” Asta nu inseamna ca Dumnezeu este de acord cu pacatul tau. Asta inseamna ca Dumnezeu inca are rabdare cu tine, dar va veni o zi in care pacatul tau te va impinge undeva si s-ar putea sa fie prea tarziu.

3. Tu alegi pacatul, Dumnezeu alege consecintele – You choose the sin, God chooses the consequences. vers. 18-28, 30.

Ai libera alegere, poti sa alegi binele sau raul, poti sa alegi sa traiesti o viata curata sau o viata pacatoasa. To alegi pacatul, Dumnezeu alege consecintele. Si uitati ce se intampla. Nimeni n-a stiut sa-i talcuiasca scrierea. Si vine mama ,batrana imparateasa si spune: auzi imparate, fii linistit imparate, ca in imparatia ta exista un om  care poate sa-ti citeasca ceea ce este scris pe perete.  Frati si surori, am un cuvant, intai pentru fratii lucratori si apoi pentru dvs. din biserica. Eu sunt un pic partinitor pentru ca si eu sunt lucrator. Frati slujitori, Traim vremuri ciudate, oamenii nu ne baga in seama. Oamenii ne barfesc, oamenii vorbesc rau despre noi, oamenii ne ataca, oamenii nu ne inteleg, cutare si asa mai departe. Nu ne baga in seama. Va veni vremea insa in care omul lui Dumnezeu este bagat in seama. Sa sti. Omul acela care nu te-a bagat in seama ani de zile, cand ii vine necazul, apeleaza la tine. Ce vei face? Nu vei spune: nu. Va trebui sa mergi acolo pentru ca tu traiesti pentru Dumnezeu.

Si il cheama pe Daniel. Si Dumnezeu il foloseste pe Daniel  ca sa-i dea imparatului o lectie. Si acum, imparatul vine si imparatul este in clasa si invata o lectie, imparatul. Dumnezeu face scoala cu imparatul:

  1. Prima lectie care-i da, ii da o lectie de istorie. (v. 18-21) 18 Împărate, Dumnezeul* cel Preaînalt dăduse tatălui tău, Nebucadneţar, împărăţie, mărime, slavă şi strălucire. Daniel ii predica acuma, e pregatit imparatul, ii tremurau genunchii, a ingalbenit, acuma numai bun era ca sa asculte o predica. Si Daniel incepe si-i spune istoria: Imparate, nu mai sti tu ce i s-a intamplat lui Nebucadnetar? Care, la un moment dat a spus: asta-i Babilonul meu care l-am construit. Ce grozav sunt eu, nu mai e nimeni ca mine acum. (parafrasez, ca sa nu citesc totul). Nimeni nu-i ca mine. Nu-ti aduci aminte ce a patit el? Cum a ajuns sa manance iarba ca si fiarele, nu-ti aduci aminte? Imparatul nu si-a adus aminte. Si la lectia de istorie, Belsatar, primeste un 4. A ramas corigent, a ramas repetent  la lectia de istorie, pentru ca nu si-a adus aminte. Si noi, oamenii, de multe ori nu ne aducem aminte. Nu invatam din istorie. Nu invatam de la parintii nostri. Nu invatam de la altii. Lectia de istorie a cazut-o. 
  2. Mergem mai departe. Ii da o lectie de teologie. (v. 22-23)
    • 22 Dar tu, Belşaţar, fiul lui, nu ţi-ai* smerit inima, măcar că ai ştiut toate aceste lucruri. 23 Ci te-ai* înălţat împotriva Domnului cerurilor; vasele din Casa Lui au fost aduse înaintea ta şi aţi băut vin cu ele, tu şi mai-marii tăi, nevestele şi ţiitoarele tale; ai lăudat pe dumnezeii de argint, de aur, de aramă, de fier, de lemn şi de piatră, care** nici nu văd, nici n-aud şi nici nu pricep nimic, şi n-ai slăvit pe Dumnezeul în mâna† căruia se află suflarea ta şi toate căile tale!
    • Belsatar, la lectia de teologie ai luat un 4. Ai picat. La istorie ai picat, la teologie ai picat, pentru ca tu te increzi in alti dumnezei. Pentru tine, Dumnezeul tau e pantecele, vinul, imoralitatea. Astia-s dumnezeii tai. Ai picat la lectia aceasta.
  3. Si merge mai departe Daniel si da o alta lectie. O lectie de ortografie. (v.24-25)
    • 24 De aceea a trimis El acest cap de mână care a scris scrierea aceasta. 25 Iată însă scrierea care a fost scrisă: ‘Numărat, numărat, cântărit şi împărţit!
    • La lectia de ortografie, un 4. A picat si la asta. Cateodata ne uitam in cuvantul lui Dumnezeu si cadem la lectia de ortografie. „Auzi,” zicea cineva, „nu te-am mintit, doar te-am dezinformat”. A gasit o alta formulare a pacatului. Si falimentam. In LOC SA CITIM PACAT, CITIM SLABICIUNE. Faliment!
  4. Mai da o lectie de matematica. (v. 26-28)
    • 26 Şi iată tâlcuirea acestor cuvinte. Numărat înseamnă că Dumnezeu ţi-a numărat zilele domniei şi i-a pus capăt. 27 Cântărit* înseamnă că ai fost cântărit în cumpănă şi ai fost găsit uşor! 28 Împărţit înseamnă că împărăţia ta va fi împărţită şi dată mezilor* şi perşilor**!
    • Belsatar, s-a terminat cu tine. Pana aici ti-a fost. Te-ai jucat cu pacatul si as vrea sa precizez in lucru. Belsatar nu numai pentru asta l-a pedepsit pe Belsatar, pentru pacatul din ziua aceea. Acesta a fost un stil de viata, dar a culminat cu vasele acelea pe care le-a luat. Dar, Dumnezeu a avut rabdare cu Belsatar. A picat si la clasa de matematica. Cuvantul lui Dumnezeu ne spune in Evrei 9 :27   E un verset care noi il spunem numai la inmormantari, dar ar fi bine cateodata sa-l spunem si in biserica. SA NU CUMVA SA CADEM IN PLASA SA NU MAI SPUNEM PACATULUI PE NUME. Dumnezeu cunoaste numarul zilelor tale, numarul zilelor mele. Dumnezeu stie ca va veni o zi cand eu voi sta in fata Lui. Si va trebui sa stau in fata Judecatorului cel Drept, Judecatorul care nu tine seama cine sunt, cati bani am. Nu conteaza ce educatie am, nu conteaza daca sunt tanar sau in varsta, Dumnezeu este cel care va judeca drept.
    • Si spune Cuvantul lui Dumnezeu in Tit 2:11-13 
      • 11 Căci harul* lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost** arătat12 şi* ne învaţă s-o rupem cu păgânătatea şi** cu poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum cu cumpătare, dreptate şi evlavie,13 aşteptând* fericita noastră nădejde** şi arătarea† slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Hristos.
    • Asta ne cere Dumnezeu. La asta ne-a chemat Dumnezeu. Nu putem sa toleram lucru acesta. Nu putem doar sa vorbim despre crestinatatea care ne face sa ne simtim bine. Mai aud cateodata, zice: „Pastore, eu nu mai vin la biserica asta, ca tu tot timpul vorbesti despre pacat. Dar, spune-mi ceva sa ma simt bine.” „Auzi, nu tot timpul vorbesc: vorbesc si despre dragostea lui Dumnezeu si despre mania lui Dumnezeu. Ele merg mana in mana.” AM auzit un pastor mare, n-am sa-i spun numele. Grozav, de la un interviu: „Ceea ce eu vreau de la biserica de la mine,” si are biserica de zeci de mii de oameni, „vreau ca oamenii cand parasesc biserica, sa se simta bine despre ei insisi.” Ok? Simte-te bine, sa mergi acasa fericit. Eu am spus, ca vreau ca oamenii care pleaca de la biserica, sa mearga acasa sfinti. Amin? Sfinti, nu fericiti. Ca daca suntem sfinti, esti si fericit. Ca, Dumnezeu ma va trage la raspundere odata, daca am predicat Evanghelia asa cum este ea si la asta suntem chemati, sa predicam Evanghelia asa cum este ea.

Tu alegi pacatul, Dumnezeu alege consecintele si plata pacatului este moartea. De acea, Cuvantul lui Dumnezeu, in seara aceasta ne vorbeste. Ai grija cum traiesti. Ai grija ce faci.

Photo credit www.pinterest.com

4. E posibil sa traiesti o viata sfanta chiar si in Babilon (v. 11-12) It is possible to live a holy life even in Babylon

Este posibil, fratilor? Este. Este usor? Nu-i usor. De ce sa spunem ca-i usor, daca nu-i usor? Nu-i usor, nu-i usor. Eu ma pun in situatia acestor tineri, frati si surori. Cand noi am fost de varsta lor, nici macar daca am fi vrut, n-am fi gasit o revista urita. Stiti la ce a refer, da? ..nici macar daca am fi vrut… Lor, insa, li se baga sub nas totul, sunt bombardati. Este din ce in ce mai greu sa traiesti o viata sfanta. Este din ce in ce mai greu sa te tii curat in Babilon. Este din ce in ce mai greu sa duci o viata sfanta in societatea asta. Dar, spune Cuvantul lui Dumnezeu, exact ce spune regina mama: In imparatia ta este un om… Si, a fi om e lucru mare, spunem noi. Exista un om, exista un Daniel si tu poti sa fi un Daniel. Eu pot sa fiu un Daniel.

Este un om care nu s-a compromis, un om care s-a rugat, un om care a platit pentru faptul ca s-a rugat. A fost aruncat si la lei. Un om care n-a participat la chefuri, pentru ca stie ca nu-i locul lui. Este posibil sa traiesti o viata sfanta in Babilon. Este posibil sa traiesti o viata sfanta in Atlanta. Este posibil sa traiesti o viata sfanta la tine la liceu. Este posibil sa traiesti o viata sfanta in capul tau, acolo la dorm (facultate) daca esti acolo. Este posibil sa traiesti o viata sfanta. De ce? Dumnezeu este cel care-ti da putere. Atata vreme cat Il ai pe Dumnezeu in inima ta, cat ai frica de Dumnezeu, este posibil sa traiesti o viata sfanta.

Frati si surori, stiti care este frica mea ca si pastor? Nu o spun neaparat pentru dvs. aici, o spun pentru oricine, o spun la noi in biserica. Mi-e tare frica de faptul ca unii dintre cei care asculta Evanghelia se incred doar intr-un botez: O, eu mam botezat, eu sunt okay, n-am nici o problema. Si nu mai duc o viata sfanta. Mi-e tare frica. Mi-e tare frica ca va veni o zi in care vor fi cantariti pe cantarul lui Dumnezeu, nu pe cantarul oamenilor. Ca in fata oamenilor poti sa pui o fata buna, frumoasa, sa fi cel mai grozav, sa te creada oamenii ca esti cel mai sfant. Plagi aici pe platforma, esti cel mai grozav. „Vai ce copil, vai ce extraordinar, ce om cucernic. Dar, daca te pune Dumnezeu pe cantar, cand ma pune Dumnezeu pe cantar, atunci se vede cine sunt. Ca Dumnezeu nu se uita la fata omului. El vede inauntru. De aceea, in aceasta seara, as vrea sa te invit sa te urci pe cantarul lui Dumnezeu. Urca-te pe cantarul lui Dumnezeu

As vrea sa te intreb daca te-ai intalnit intra-devar cu Domnul Isus Hristos. Daca esti tanar si nu L-ai intalnit inca, tu trebuie sa-L intalnesti pe Isus. Poate canti in fanfara, e foarte bine. Dar, te intreb daca ai o relatie cu Isus. Te intreb daca L-ai primit pe Isus ca Mantuitor. Este el forta care te mana pe tine si viata ta? Sau tu cauti fiecare oportunitate ca sa pacatuiesti? Daca asta faci tu, seara aceasta este timpul  cand Dumnezeu iti cere sa te opresti si sa-L imbratisezi pe Isus.

Stiti ce se intampla? Uitati ce spune Cuvantul lui Dumnezeu. Cum se cantarea atunci? Era o balanta. Si cand ma duceam undeva sa cumpar ceva, cand am fost copil la tara, primul lucru punea greutatea aceea de kilogram, cel care vindea, si balanta se ridica sus. Si dupa aceea, punea el zahar, pana balanta se inclina si se balanta. Vreau sa spun ceva: Dumnezeu, cand ne cantareste, pune standardul Lui, pune Cuvantul lui Dumnezeu si ma pune pe mine pe balanta in cealalta parte. Si trebuie ca balanta sa fie egala. Atunci e ok. Dar, eu am o problema. Si tu ai o problema, ca eu prin fortele mele, eu nu pot sa implinesc toata Scriptura. Si atunci, vine Dumnezeu si spune: „O Crinisor, te-ai straduit din rasputeri si nu poti. Dar vad ca iti dai toata silinta si uite ce fac Eu.” Uite ce a facut Dumnezeu. 2 Corinteni 5:21 – Pe Cel ce n-a cunoscut niciun păcat, El L-a făcut păcat pentru noi, ca noi să fim neprihănirea lui Dumnezeu în El. Stiti ce face Dumnezeu? Pune neprihanirea Domnului Isus Hristos aici, unde sunt eu. Si atunci, balanta se inclina. Amin! Si atunci, in fata lui Dumnezeu sunt sfant.  Stiti de ce? Hristos in voi, nadejdea slavei! Stiti de ce? Pentru ca eu sunt un copil a lui Dumnezeu. Stiti de ce? Pentru ca fac parte din poporul lui Dumnezeu. Stiti de ce? Pentru ca acest Hristos traieste in mine.

Versetul meu favorit din Biblie este Galateni 2:20 – Am fost răstignit împreună cu Hristos şi trăiesc…, dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăieşte în mine. Şi viaţa pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credinţa în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit şi S-a dat pe Sine Însuşi pentru mine. Glorie Domnului! Ce inseamna asta? Ca-L las pe El sa traiasca in mine. Stiti ce inseamna asta? Ca am o viata de rugaciune. Stiti ce inseamna aceasta? In fiecare dimineata cand ma trezesc Il invit pe Domnul Isus si-i spun: Doamne, traieste Tu in mine. Condu-ma Tu, Doamne, ca nu ma pot feri nici de legea asta (Biblia), nici de asta (a omului). Sunt asa de multe interziceri: Nu fa asta, nu fa aia… Doamne, daca Tu traiesti in mine, atunci eu alerg pe mijlocul cararii neprihanirii. Nu-i asa? Si daca Tu traiesti in mine, am o viata de victorii, am o viata biruitoare, daca Tu traiesti in mine, eu am siguranta mantuirii.

Daca Tu traiesti in mine, daca zidurile ar vorbi, ar spune ceva despre neprihanirea cu care Tu m-ai imbracat, Doamne Isuse si iti multumesc pentru lucrul acesta. Aceasta este dorinta mea, este dorinta Domnului, este Cuvantul lui Dumnezeu si ma rog ca aceasta neprihanire, ma rog ca Duhul lui Dumnezeu sa lucreze in inimile tuturora, bineinteles, nu numai a tinerilor, a tuturora, pentru ca toti avem de luptat impotriva pacatului. Si fie ca Domnul sa lase multa binecuvantare si sfintenie in Biserica Philadelphia  si Domnul sa va binecuvanteze! Amin.

La Biserica Philadelphia Atlanta, Pastor Teodor Luca.

Crinisor Stefan – Daca zidurile ar putea vorbi from Agape Church on Vimeo.

David Platt – The Cross Of Christ (Sermon Jam)

MANNY PACQUAIO TESTIMONY ON TBN

Manny Pacquiao TBN interview

VIDEO BY Gerard Cayo

A Powerful Response to the Gospel in Barcelona – Franklin Graham

FRANKLIN GRAHAM PREDICA EVANGHELIA pe Stadion in Barcelona pe un stadion arhiplin –

When Franklin Graham preached the Gospel of Jesus Christ in Barcelona on May 1, hundreds of people responded as the prayers of Spain’s Christian community were answered.

Blogosfera Evanghelică

Vizite unicate din Martie 6,2011

free counters

Va multumim ca ne-ati vizitat azi!


România – LIVE webcams de la orase mari